Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 186/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 186/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 186/2014
Dosar nr._ Acțiune oblică
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 186
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 24 IANUARIE 2014
PREȘEDINTE: L. A.
JUDECĂTOR: A. I. M.
JUDECĂTOR: V. O. D.
GREFIER: S. A.- M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de către intervenientul în nume propriu S. S., împotriva sentinței civile nr. 801 din data de 16 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind reclamantul H. C. și pârâții C. M. și ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat I. A., pentru reclamantul intimat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că la dosar a fost depus, prin serviciul registratură, întâmpinare de către reclamantul intimat.
Apărătorul reclamantul intimat depune la dosar împuternicire avocațială, întâmpinare și copia sentinței civile nr. 801/16 iulie 2013 a Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc.
Instanța, din oficiu, invocă excepția netimbrări recursului și acordă cuvântul atât pe această excepție, cât și pe excepția tardivității recursului invocată de către reclamantul intimat, prin întâmpinare.
Apărătorul reclamantului intimat solicită admiterea excepției de netimbrare a recursului și anularea acestuia ca netimbrat.
În cazul în care intervenientul în nume propriu recurent va face dovada până la sfârșitul ședinței de judecată a achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, solicită admiterea excepției tardivității formulării recursului, cu precizarea că acesta a fost formulat cu mut după expirarea termenului legal, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
P. acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc la data de 13 februarie 2013, reclamantul H. C. a chemat în judecată pe pârâții C. M. și . și pe calea acțiunii oblice, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că def. C. V. – bunicul debitorului, a dobândit în anul 1946 în baz Legii 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1197 mp identic cu parcelele nou formate nr. 208/5 și 206/30, provenite din parcelele 208/4, 209/3, 206/3, 208/5 înscrise în Cf-urile 1106 și 1118 U.A.T. P.; să se dispună radierea pârâtului Satul Român din Cf-urile 1106 și 1118 U.A.T. P. și întabularea defunctului C. V. cu terenul indicat în petitul anterior; să se constate că def. C. V., fiul lui C. V. menționat la petitele 1 și 2, a dobândit prin moștenire terenul de 1197 mp înscris în Cf-urile 1106 și 1118 U.A.T. P. și prin edificare, construcția casă ridicată pe .. 208/5 din CF 1118 UAT P. și să se dispună întabularea succesivă în final pe numele debitorului C. M. cu imobilele teren și construcție indicate mai sus, imobile dobândite de acesta prin moștenire după tatăl său C. V. V., conform CM cu partaj nr. 7/2009.
În motivare a arătat că este creditorul pârâtului C. M. conform sentinței civile nr. 993/2010 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._, având ca obiect „acțiune în răspundere delictuală”.
Acesta a menționat că prin sentința sus arătată s-a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 781/10.06.2009 autentificat de BNP H.I.Șcraba, în aba căruia acesta a cumpărat de la C. M. terenul în suprafață de 1197 mp și construcțiile de pe acesta, imobile situate în .> Întrucât din vina debitorului nu a fost posibilă perfectarea contractului de vânzare-cumpărare, reclamantul a solicitat obligarea acestuia să-i plătească următoarele sume: 13.600 euro reprezentând dublul avansului achitat la semnarea antecontractului; 940 lei despăgubiri și 1.000 lei cheltuieli de judecată.
De asemenea, a precizat reclamantul că s-a prezentat la executorul judecătoresc pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești și recuperarea sumelor cuvenite, însă executorul i-a comunicat că singurele bunuri din patrimoniul debitorului sunt cele dobândite prin moștenire după tatăl său și pe care a încercat să i le vândă prin antecontractul nr. 781/2009, bunuri cu care însă acesta nu este intabulat în cartea funciară.
Întrucât debitorul C. M. este insolvabil și știindu-se urmărit, nu are interesul sau cu rea credință nu a înțeles să reglementeze situația juridică a imobilelor teren și construcție moștenite de la tatăl său, în vederea executării creanței certe, lichide și exigibile pe care o are împotriva sa, reclamantul s-a văzut obligat să promoveze prezenta acțiune.
Astfel, terenul cu suprafața de 1197 mp situat în com. P., ., învecinat cu drumul, C. T. și C. M., a fost dobândit de bunicul debitorului C. V. în anul 1946 în baza Legii 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, iar la decesul acestuia terenul a revenit prin moștenire tatălui debitorului – C. V., care a edificat pe teren în urmă cu mai bine de 50 de ani construcțiile casă, grajd și anexe gospodărești.
Conform certificatului de moștenitor cu partaj nr. 7/2009 emis după tatăl C. V. V., decedat la data de 11.01.2006, aceste imobile au revenit în final debitorului C. M..
În prezent, pe terenul în litigiu mai există doar construcția casă (în curs de demolare), imobilele fiind identice cu parcelele nou formate nr. 208/5 cu C1 și nr. 206/30 provenite din parcelele 208/4, 209/3, 206/3, 208/5 înscrise în CF-urile 1106 și 1118 UAT P., conform planului de situație din 10.06.2009.
În final, reclamantul a solicitat radierea Statului Român din cele două CF-uri, proprietar al acestora devenind în baza Legii 187/1945 bunicul debitorului – def. C. V..
Acțiunea a fost motivată în drept pe disp. art. 1560 Cod civil.
La termenul din data de 18 .03.2013, a formulat cerere de intervenție în interes propriu numitul S. S. și a solicitat admiterea în parte a acțiunii formulate de reclamant și să se constate că el, a dobândit prin cumpărare prin convenție sub semnătură privată de la debitorul C. M., dreptul de proprietate asupra terenului de 1197 mp în litigiu sens în care se va pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare. De asemenea, a solicitat să se dispună înscrierea în CF pe numele intervenientului a dreptului de proprietate astfel dobândit.
În fapt intervenientul a arătat că la data de 09.04.2009 a încheiat cu pârâtul C. M. o convenție sub semnătură privată prin care a cumpărat suprafața de teren în litigiu situată în . drumul de acces, C. M. și C. T. pentru care a plătit prețul de 3000 euro și de la acea dată a preluat și posesia terenului pe care a exercitat-o neîntrerupt în tot acest timp.
În drept, cererea de intervenție a fost întemeiată pe disp. art. 49-51 C proc. civ. în vigoare la data depunerii acțiunii principale, art. 1294 și următoarele Cod civ. în vigoare la data încheierii convenției, art. 14 din Lg. 247/2005, Lg.7/1996.
La termenul din 15.04.2013, reclamantul a formulat întâmpinare față de cererea de intervenție în interes propriu și cerere reconvențională, prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de intervenție, precum și să se constate că actul prezentat de intervenient este lovit de nulitate absolută, fiind antedatat de către părți cu scopul de a sustrage imobilele lui C. M. de la urmărirea silită a creditorului H. C. ce are un drept de creanță în sumă de_ euro și 1940 lei stabilit prin sentința nr. 993/2010 a Judecătoriei C-lung. Mold.
A mai arătat că în situația în care intervenientul ar fi cumpărat într-adevăr terenul în litigiu înaintea reclamantului acesta ar fi avut posibilitatea să intervină pentru valorificarea pretențiilor proprii în dosarul nr._ în care s-a pronunțat sentința 993/2010 a Judecătoriei C-lung. Mold.
De asemenea, a mai arătat că intervenientul nu dovedește nici faptul că ar fi posedat acest teren în mod continuu din momentul încheierii antecontractului de care se prevalează.
P. răspunsul la întâmpinare intervenientul a arătat că justifică interes în promovarea cererii, întrucât în caz contrar ar pierde dreptul stipulat prin convenția cu pârâtul C. M..
De asemenea, a solicitat să se respingă excepția prescripției dreptului la acțiune în validarea convenției de vânzare, întrucât poate dovedi cu proba testimonială că a exercitat o posesie continuă asupra terenului din 2009 și până în prezent.
P. încheierea din 15 aprilie 2013, instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu al lui S. S., acesta justificând interes prin dreptul de creanță pentru suma plătită ca preț în convenția de vânzare invocată.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosar și proba testimonială, fiind audiați martorii Palaghioi N. și P. N. pentru reclamant și O. C. N. și Ș. M. pentru intervenient.
P. sentința civilă nr. 801 din data de 16 iulie 2013, Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a admis acțiunea civilă având ca obiect „acțiune oblică, moștenire”, formulată de reclamantul H. C., în contradictoriu cu pârâții C. M. și ., intervenient în nume propriu fiind S. S., și în consecință:
A constatat că defunctul C. V. a dobândit în baza Legii nr. 187/1945 dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1197 mp identic cu parcelele nou formate 208/5 și 206/30 provenite din parcelele 208/4, 209/3, 206/3, 208/5 din CF 1106 și 1118 UAT P..
A constatat că defunctul C. V. a dobândit prin construire dreptul de proprietate asupra construcției casă amplasată pe ./5 din CF 1118UAT P..
A constatat că defunctul C. V. a V. a dobândit prin moștenire de la tatăl C. V. dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1197 mp identic cu parcelele nou formate 208/5 și 206/30 provenite din parcelele 208/4, 209/3, 206/3, 208/5 din CF 1106 și 1118 UAT P., precum și asupra construcției casă amplasată pe ./5 din CF 1118UAT P..
A constatat că pârâtul C. M. a dobândit prin moștenire de la tatăl C. V. a V. conform certificatului de moștenitor nr. 7/2009, dreptul de proprietate asupra imobilelor teren și casă descrise mai sus.
A dispus intabularea dreptului de proprietate astfel dobândit, în mod succesiv, în final pentru pârâtul C. M..
A respins excepția prescripției dreptului la acțiune a intervenientului principal, invocată de reclamant, ca nefondată.
A respins cererea de intervenție principală ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că au fost îndeplinite atât condițiile de admisibilitate ale promovării acțiunii oblice, cât și cele de fond pentru admiterea acțiunii, pentru motivele ce urmează.
Astfel, în ceea ce privește legitimarea reclamantului de a formulat prezenta acțiune, instanța a pornit de la prevederile art. 974 cod civil potrivit cărora creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale".
Textul citat, prevede astfel ca o primă condiție, existența unui raport obligațional între reclamantă și persoana în locul căreia exercită acțiunea. După cum a reieșit din Sentința nr. 993/2010 a Judecătoriei C-lung. Mold. între părți există acest raport juridic obligațional. Astfel, prin această hotărâre judecătorească s-a dispus obligarea pârâtului C. M. să restituie reclamantului H. C. suma de 13.600 euro, reprezentând dublul avansului achitat potrivit antecontractului de vânzare cumparare sus mentionat si potrivit clauzelor contractuale. sa plateasca reclamantului H. C. suma de 940 lei despagubiri precum și suma de 1.000 lei cheltuieli de judecata.
P. urmare, reclamantul a justificat împotriva pârâtului o are ca obiect o creanță certă, lichidă și exigibilă.
A doua condiție care poate fi reținută pentru aplicarea textului vizează inactivitatea debitorului, adică acesta să nu intenteze el însuși acțiunea pe care o poate formula împotriva debitorului său. Condiția analizată s-a verificat în cauză deoarece așa cum a reieșit din copia dosarului de executare nr. 281/2010 deschis la B. C. A., reclamantul a declanșat procedura de executare silită a obligației cuprinse în Sentința nr. 993/2010 a Judecătoriei C-lung. Mold., dar executorul judecătoresc nu a putut realiza urmărirea imobiliară întrucât pârâtul C. M. nu era intabulat cu terenul în litigiu dobândit conform certificatului de moștenitor nr. 7/2009 autentificat la BNP H. I. Șcraba.
Nu a interesat în cauză motivele refuzului sau neglijenței debitorului, deoarece acțiunea oblică este instituită în interesul creditorului, ca mijloc de prevenire și conservare a patrimoniului debitorului, în temeiul dreptului său de gaj general (art. 1718 Cod civil), motiv pentru care singura cerință de examinat este condiția obiectivă a inactivității debitorului.
A treia condiție ce reiese din art. 974 Cod civil privește natura juridică a acțiunii sau a drepturilor a căror protejare juridică se urmărește: creditorul nu poate exercita drepturile și acțiunile strict personale. Creditorul nu se poate așadar subroga în exercițiul tuturor drepturilor și acțiunilor debitorului său decât în privința acelora care au un conținut patrimonial și un text de lege nu oprește exercitarea lor. Cum cererea de chemare în judecată promovată în cadrul acestui dosar nu a făcut parte din acțiunile strict personale ale debitorului sau interzise a fi exercitate de lege, instanța a constatat îndeplinită în speță și această condiție de admisibilitate a cererii.
Pe fondul cererii, instanța a constatat că terenul în litigiu are o suprafață de 1197 mp și este identic cu parcelele nou formate 208/5 și 206/30 provenite din parcelele 208/4, 209/3, 206/3, 208/5, înscrise în CF1106 și 1118 P..
Proprietar tabular al celor două cărți funciare este Statul român.
P. reforma agrară din anul 1946 numitul C. V. a fost împroprietărit cu această suprafață de teren în baza Lg. 187/1945.
Potrivit adeverinței nr. 606/4.02.2013 eliberată de primăria P. C. vasile a fost bunicul pârâtului C. M., iar pe terenul în litigiu situat în . C. V. V. a edificat o casă de locuit care a ars parțial în anul 2007 ( fila 18).
C. V. V. a decedat la data de 11.01.2006, iar terenul în litigiu figurează la pct. 5 din certificatul de moștenitor nr. 7 din 09.02.2009, autentificat la BNP Șcraba H. I., fiind dobândit în urma partajului de către C. M., conform aceluiași certificat de moștenitor.
De altfel, modul de dobândire a terenului a fost confirmat și de martorii Palaghioi N. și P. N., care au arătat că bunicul pârâtului a primit acel teren din al II- lea război mondial, terenul revenindu-i prin moștenire tatălui pârâtului și apoi pârâtului C. M..
Posesia exercitată în timp de familia C., a fost o posesie utilă, neviciată, care a îndeplinit condițiile prevăzute de lege pentru a duce la dobândirea dreptului de proprietate ca efect al prescripției achizitive.
Având în vedere acestea, instanța a constatat că defunctul C. V. a dobândit în baza Legii nr. 187/1945 dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1197 mp identic cu parcelele nou formate 208/5 și 206/30 provenite din parcelele 208/4, 209/3, 206/3, 208/5 din CF 1106 și 1118 UAT P., că defunctul C. V. a dobândit prin construire dreptul de proprietate asupra construcției casă amplasată pe ./5 din CF 1118UAT P..
A mai constatat că defunctul C. V. a V. a dobândit prin moștenire de la tatăl C. V. dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1197 mp identic cu parcelele nou formate 208/5 și 206/30 provenite din parcelele 208/4, 209/3, 206/3, 208/5 din CF 1106 și 1118 UAT P., precum și asupra construcției casă amplasată pe ./5 din CF 1118UAT P., iar pârâtul C. M. a dobândit prin moștenire de la tatăl C. V. a V. conform certificatului de moștenitor nr. 7/2009, dreptul de proprietate asupra imobilelor teren și casă descrise mai sus.
În baza disp. Legii nr. 7/1996 s-a dispus intabularea succesivă dreptului de proprietate astfel dobândit, în final pentru pârâtul C. M..
În ceea ce privește cererea de intervenție principală, instanța a constatat următoarele:
La data de 10.06.2009 reclamantul H. C. a arătat că a încheiat cu pârâtul antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 781 din 10 iunie 2009, potrivit căruia a achiziționat de la pârât teren și o construcție demolabilă anterior afectată de un incendiu, respectiv imobilele ce au făcut obiectul prezentului dosar, pentru prețul de 7.200 euro, din care a achitat cu titlu de avans la încheierea contractului 6.800 euro, pârâtul garantând că este proprietarul imobilelor obiect al contractului și semnând totodată clauza contractuală privind restituirea dublului avansului.
P. Sentința nr. 993/2010 a Judecătoriei C-lung. Mold. s-a admis acțiunea reclamantului H. C. și s-a dispus rezoluțiunea antecontractului amintit cu obligarea pârâtului C. M. sa restituie reclamantului H. C. suma de 13.600 euro, reprezentând dublul avansului achitat potrivit antecontractului de vânzare cumparare sus mentionat si potrivit clauzelor contractuale, să plateasca reclamantului H. C. suma de 940 lei despagubiri precum și suma de 1.000 lei cheltuieli de judecata.
Față de aceste aspecte, înscrisul sub semnătură privată datat 09.04.2009, invocat de intervenientul S. S. a apărut fără relevanță juridică. Astfel, acest înscris sub semnătură privată a apărut ca fiind încheiat în data de 09.04.2009, iar vânzătorul C. M. a promis vânzarea aceluiași teren reclamantului prin antecontract autentificat la BNP H. I. Șcraba la data de 10.06.2009, dată certă, în înțelesul art. 1182 C. civ.. C. M., care a fost parte în dosarul în care s-a pronunțat Sentința nr. 993/2010, nu a formulat opoziție în acel dosar, așa cum a reieșit din conținutul hotărârii amintite, iar intervenientul S. S. avea posibilitatea de a interveni atunci pentru a-și valorifica eventualele drepturi. A reieșit așadar că înscrisul invocat de către S. S. a apărut ca fiind întocmit pro causa, pentru a se sustrage imobilul supus urmăririi de la executarea silită.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune a intervenientului, aceasta a apărut ca nefondată, fiind respinsă ca atare.
Astfel, așa cum a rezultat din declarațiile martorilor audiați în cauză, O. C. N. și Ș. M., intervenientul a folosit acel teren, dar nici unul din martori nu a putut preciza cu exactitate dacă această folosință a fost continuă sau sporadică, dacă s-a făcut sub nume de proprietar sau S. S. a recoltat acel fân de pe terenul pârâtului C. M. în baza unei alte înțelegeri cu acesta. Ambii martori audiați nu au putut preciza perioada de timp de când folosește S. S. terenul, dacă această folosință este și astăzi. Instanța a mai reținut că ambii martori audiați la cererea intervenientului nu locuiesc în . află terenul, ci în alte localități, prin urmare nu puteau furniza informații precise cu privire la începerea posesiei asupra acelui teren. Din contră, martorii Palaghioi N. și P. N. ambii domiciliați în P. au arătat că știu terenul, cunoscând și vecinii acestuia, iar la acel teren au confirmat că au văzut atât pe H. C. cât și pe C. M., consemnându-se că pârâtul este cel pe care l-au văzut folosind recent terenul întrucât acesta locuiește tot în P. în apropierea imobilului din litigiu.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța a respins cererea de intervenție principală ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intervenientul în nume propriu S. S. prin care a solicitat admiterea acestuia și anularea sentinței civile atacate.
Reclamantul a formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție:
- tardivitatea declarării recursului si pe cale de consecința a solicitat respingerea recursului declarat de S. S., ca tardiv;
- nemotivarea recursului declarat de intervenientul S. S. si in acest sens a solicitat a se constata nulitatea recursului pentru nemotivarea acestuia in termen procedural.
Pe fond, a solicitat respingerea recursului declarat de S. S. ca nefondat si menținerea in totalitate a sentinței civile atacate, soluția instanței de fond fiind legala si temeinica.
În motivare a arătat următoarele:
In primul rand, a invocat excepția tardivității declarării recursului împotriva sentinței civile nr. 801 din 16 iulie 2013.
Intervenientul S. S. a declarat recursul după împlinirea termenului de 15 zile de la data la care a primit hotărârea.
A solicitat a se analiza prioritar aceasta excepție, in baza art. 137 raportat la art. 316 și 298 C. proc. civ., urmând a se constata ca aceasta este fondata si in acest sens să se respingă recursul ca tardiv.
Deosebit de acest aspect, a solicitat a se constata nul recursul, pentru lipsa motivării acestuia. Intervenientul nu a motivat recursul in termenul procedural, astfel încat calea de atac declarata de acesta este lovita de nulitate, urmând a se constata prin hotărâre acest aspect.
Pe fond, a solicitat respingerea recursului declarat de S. S., ca nefondat.
A solicitat menținerea sentinței civile atacate, aceasta fiind legala si temeinica.
In mod corect instanța de fond a analizat probatoriul administrat in cauza si i-a admis acțiunea pe care a formulat-o, respingând cererea de intervenție principala formulata de S. S..
A dovedit in totalitate cu înscrisurile depuse la dosar si cu martorii pe care i-a propus susținerile pe care le-a făcut in acțiune.
Și-a menținut in totalitate susținerile din acțiunea pe care aâ introdus-o, din intampinare si cererea reconventionala formulate urmare a cererii de intervenție si a susținut in continuare ca intervenientul S. S. nu si-a dovedit in nici un fel afirmațiile din cererile sale.
Asa cum a arătat inscrisul sub semnătura privata presupus incheiat la data de 9.04.2009 intre C. M. si S. S. a fost intocmit in mod fraudulos, respectiv a fost antedatat de către parti cu scopul de a sustrage imobilele urmăririi silite de către reclamantul care are un drept de creanța in suma 13.600 euro si 1940 lei stabilit prin sentința civila 993/2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Actul nu putea si nu poate fi validat prin hotărâre judecătoreasca deoarece in acest mod ar avea loc practic o vânzare a terenului cu data ulterioara nașterii dreptului său de creanța. P. validarea vânzării si intabularea intervenientului cu terenul in litigiu interesele reclamantului ar fi fraudate.
P. declarațiile date in fata instanței, chiar martorii propuși de intervenient au întărit susținerile lui cu privire la faptul ca acesta nu a fost in posesia imobilelor pe care a susținut ca le-a cumpărat de la C. M.. Urmează a se observa ca din declarațiile martorilor propuși de intervenient (martori din . ca aceștia nu cunosc categoria imobilelor, respectiv nu cunosc faptul ca pe teren exista si o construcție casa (in curs de demolare) si nu au putut confirma faptul ca intervenientul a fost in posesia acestora. A fost evident ca S. S. nu a folosit imobilele din acțiune si nu a reușit in nici un fel sa probeze faptul că le-a posedat, fiind contrazis de toate probele existente la dosar. A dovedit cu martorii pe care i-a propus, cu înscrisurile depuse la dosar faptul ca S. S. nu a folosit imobilele, de fapt chiar faptul ca acesta nu a fost văzut niciodată la locația imobilelor.
Reclamantul a încheiat cu numitul C. M. un act de vanzare-cumparare autentic, iar in urma verificărilor efectuate de notar nu a rezultat faptul ca terenul ar fi fost vândut altcuiva anterior.
Mai mult, din demersurile efectuate de executorul judecătoresc in vederea realizării creanței nu a rezultat posesia intervenientului asupra terenului, si in acest sens a solicitat a se analiza toate înscrisurile emise de executorul judecătoresc, aflate la dosar, din care a reieșit ca singurele bunuri din patrimoniul debitorului au fost cele moștenite de la tatăl sau, respectiv terenul in litigiu si construcția in curs de demolare. Acesta s-a deplasat de mai multe ori la imobilele in litigiu, nu a constatat ca acestea sa fie folosite de alte persoane, singura persoana intalnita fiind soția debitorului C. M., acesta locuind in vecinătate.
A solicitat a se avea in vedere faptul ca in privința imobilului s-a întocmit si planul de situație datat 10 iunie 2009, iar cu ocazia măsurătorilor din teren, nu s-a constatat faptul ca terenul ar aparține ori s-ar afla in posesia altei persoane.
Mai mult, adeverința nr. 606 din 4 februarie 2013 eliberata de Primăria Pojorata reprezintă un argument in plus asupra faptul ca terenul nu s-a aflat in niciun moment in posesia numitului S. S.. P. adeverința nr. 606/2013, imobilele simt indicate ca aparținând debitorului C. M..
Cu toate ca reclamantul a fost cumpărător buna credința si a cheltuit sume foarte mari in vederea realizării drepturilor sale . alta, s-a incearcat in continuare fraudarea sa prin modalitatea pe care a aratat-o.
A apreciat ca a dovedit in totalitate susținerile pe care le-a făcut.
In drept, a invocat disp. art. 115-118 cod procedura civila.
La termenul de astăzi tribunalul a invocat din oficiu excepția netimbrării recursului, pe care o constată întemeiată pentru următoarele motive:
Conform art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă taxa nu a fost plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării acțiunii (...) instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. A.. 3 al art. 20 prevede că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii.
De asemenea, art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar stabilește că în cazul nerespectării dispozițiilor acestui act normativ privind plata timbrului judiciar se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
Tribunalul reține că prezenta cale de atac nu face parte din categoria celor scutite prin lege de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar și că recurentul nu și-a îndeplinit obligația de plată a celor două sume (taxă judiciară de timbru – 297,5 lei și timbru judiciar – 3 lei), deși i s-a adus la cunoștință îndatorirea prin citația comunicată cu mai mult de 15 zile anterior termenului de judecată (f. 5).
Față de aceste considerente, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, tribunalul va anula recursul ca netimbrat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite excepția netimbrării.
Anulează recursul declarat de către intervenientul în nume propriu S. S., domiciliat în Cîrlibaba, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 801 din data de 16 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind reclamantul H. C., domiciliat în Cîmpulung Moldovenesc, .. 42, jud. Suceava și pârâții C. M., domiciliat în Pojorîta, nr. 166A, jud. Suceava și ., ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24.01.2014
Președinte, Judecător, Judecător,
L. A. A. I. M. V. O. D.
Grefier,
S. A.-M.
Red. V.O.D./Judecător fond G. I. M./Tehnored. S.A.M./2 ex./05.02.2014
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 158/2014.... | Fond funciar. Decizia nr. 202/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
