Cerere necontencioasă. Decizia nr. 60/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 60/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 60/2013
Dosar nr._ Contestație în anulare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.60
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 05.03.2013
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR C. N. M.
JUDECĂTOR F. L.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatorii D. I. C. și D. I. N., ambii domiciliați în or.Salcea, județul S., împotriva deciziei civile nr. 219 din data de 26 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul S. în dosar nr._, intimați fiind C. L. Salcea, C. Județeană S., M. G. și I. M., cu același domiciliu..
La apelul nominal făcut în ședință publică Au lipsit părțile.
Procedura de citare cu părțile legal îndeplinită, inclusiv cu intimatul M. G., față de dispozițiile art.98 Cod procedură civilă..
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța verificând actele și lucrările dosarului constată că în prezenta cauză s-a dispus suspendarea judecății în baza art.242 al.1 pct.2 Cod procedură civilă prin încheierea de ședință din data de 14.06.2010, cauza a fost repusă pe rol la data de 23.09.2011 în vederea verificării perimării.
Față de cele învederate mai sus, instanța rămâne în pronunțare cu privire la excepția perimării.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra excepției de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată în dosar nr. 120/2003 petentul D. C. a solicitat Judecătoriei S. îndreptarea erorii materiale strecurate în sentința civilă nr. 869 din 13.03.2003.
În motivarea cererii petentul a arătat că în raport de înscrisurile anexate în copie la prezenta cerere solicită să fie trecută în dispozitivul hotărârii suprafața de 50 ari teren care i se cuvine în loc de 30 ari susținând că este discriminat în raport de întinderea terenului atribuit numitului Biliuciuc G..
Judecătoria S., prin încheierea din 8.10.2009 a respins cererea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 869/2003 a Judecătoriei S. s-a respins cererea formulată de petentul D. C. pentru constituirea suprafeței de 0,20 ha teren reținându-se ca în temeiul art. 13 Legea 18/1991 i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,30 ha teren și că, deși îndeplinea la data constituirii condițiile legale, actul normativ instituia o facultate și nu o obligație a Comisiei locale de a-i atribui o suprafață mai mare, respectiv de 0,50 ha teren; că această chestiune a fost tranșată în cadrul căilor ordinare și extraordinare de atac formulate de petent și că ea nu poate face obiectul prev. art. 281 Cod pr. civilă.
Împotriva încheierii sus menționate petentul a formulat recurs criticând-o pentru nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 219 din data de 26 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul S. în dosar nr._, a respins ca nefondat recursul formulat de D. I. C. și D. I. N.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că potrivit disp. art. 281 alin.1 Cod pr. civilă „erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri, pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere”.
Ori, în speță solicitarea petentului vizează fondul cauzei, el fiind nemulțumit de întinderea suprafeței pentru care i s-a constituit dreptul de proprietate, chestiune care a fost tranșată însă, în mod irevocabil nefiind vorba de o eroare în ce privește suprafața.
În consecință, în mod corect prima instanță a apreciat că nu sunt incidente prev. art. 281 Cod per. civilă, astfel că în baza art. 312 Cod pr. civilă, tribunalul a respins recursul ca nefondat.
Împotriva deciziei nr. 219 din data de 26 ianuarie 2010, contestatorii D. I.C. și D. I.N., au formulat contestație în anulare, înregistrată sub nr._, criticând decizia pentru nelegalitate și netemeinicie.
În prezenta cauză s-a dispus suspendarea judecății în baza art.242 al.1 pct.2 Cod procedură civilă prin încheierea de ședință din data de 14.06.2010, cauza a fost repusă pe rol la data de 23.09.2011 în vederea verificării perimării.
La termenul de judecată din data de 17.10.2011 având în vedere cererea de recuzare formulată de contestatori, tribunalul în baza art.31 al.3 Cod procedură civilă a dispus suspendarea judecării contestației până la soluționarea cererii de recuzare.
Prin încheierea nr.284 dată în ședința camerei de consiliu din data de 15.11.2011, tribunalul a respins cererea de recuzare.
La termenul de astăzi 05.03.2013, instanța din oficiu a pus din nou în discuție excepția perimării contestației în anulare.
Analizând actele și lucrările dosarului, cu privire la excepția invocată tribunalul reține următoarele:
După cum rezultă din dispozițiile art. 248 al. 1 Cod pr. civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an iar potrivit dispozițiilor art. 252 Cod pr. civilă, perimarea se poate constata și din oficiu.
Din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 14.06.2011, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 alin.1 pct. 2 Cod pr. civilă pentru lipsa nejustificată a părților iar, prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, perioadă în care nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării pricinii de către partea care justifică un interes, iar în cauză nu s-a dovedit existența unui caz de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare.
Prin urmare, în temeiul art. 252 Cod pr. civilă, instanța va admite excepția de perimare invocată din oficiu, excepție de procedură, absolută și peremptorie și, în temeiul art. 248 al. 1 Cod pr. civilă, va constata perimată contestația în anulare.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Admite excepția perimării cererii invocată din oficiu de instanță.
Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatorii D. I. C. și D. I. N., ambii domiciliați în or.Salcea, județul S., împotriva deciziei civile nr. 219 din data de 26 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul S. în dosar nr._, intimați fiind C. L. Salcea, C. Județeană S., M. G. și I. M., cu același domiciliu..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 05.03.2013
Președinte, Judecător, Judecător,
I. G. C. N. M. F. L.
Grefier,
S. A.
Red.FL/Tehnored.SA/2ex
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 642/2013. Tribunalul SUCEAVA | Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 674/2013.... → |
|---|
