Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 3/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 09-01-2014 în dosarul nr. 3/2014
Dosar nr._ - constatare nulitate act juridic-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 3
Ședința publică din 09 ianuarie 2014
Președinte: D. D.
Judecători: M. C.
Judecători: V. E. – L.
Grefier: P. L.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul P. P., domiciliat în . Suceava împotriva sentinței civile nr. 662 din 05.06.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimat fiind reclamantul P. Sp. I., domiciliat în . Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință a răspuns avocat M. A. R., pentru pârâtul recurent și avocat M. L. C., pentru reclamantul intimat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare cu părțile a fost legal îndeplinită.
Grefierul a expus referatul cauzei, în cadrul căruia, a învederat că la dosar, prin serviciul registratură, a fost depusă întâmpinare de către reclamantul intimat, sens în care, instanța a comunicat pârâtului recurent duplicatul acesteia.
Avocatul pârâtului recurent a depus la dosar chitanța fiscală nr._, pe care este consemnată suma de 356 lei, cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar de 3 lei.
Întrebați fiind avocații părților au precizat că nu mai au de formulat alte cereri prealabile, sens în care, instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat A. M. R., pentru pârâtul recurent, a solicitat admiterea recursului, în principal, casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare, motivat de faptul că expertiza întocmită în cauză este nelegală, întrucât expertul nu a avut în vedere înscrisurile originale, nu a luat în calcul o . factori, cum ar fi vârsta înaintată a scriptorului, bolile de care acesta suferă și stările psihologice.
În subsidiar, a solicitat, prin admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca nefondate, fără cheltuieli de judecată.
Avocat M. L. C., pentru reclamantul intimat, a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de instanța de fond, cu obligarea pârâtului recurent la plata cheltuielilor de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
T RI B U N A L U L ,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 9 octombrie 2012 sub nr._, reclamantul P. Sp. I. a chemat în judecată pe pârâtul P. P., solicitând instanței să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1446 din 21 iulie 2004 la BNP N. R., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat în esență că a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare întrucât acesta a fost încheiat fără consimțământul acestuia. Mai arată reclamantul că la data de 21 iulie 2004 nu a fost prezent la BNP R. și că a aflat cu aproximativ o lună de zile în urmă despre existența acestui contract iar în ceea ce privește suma de bani menționată a arătat că nu a primit nici un leu.
Cererea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 948 alin. 2 Cod civ. din 1864.
Pârâtul, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului cu motivarea că acesta din urmă și-a exprimat consimțământul în sensul încheierii contractului de vânzare cumpărare.
Prin sentința civilă nr. 662 din 5 iunie 2013, Judecătoria Vatra Dornei a admis cererea și a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1446/21.07.2004 la BNP R. N. Vatra Dornei și a obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 2.614 lei cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru, onorariu expert, onorariu avocațial).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, reclamantul și pârâtul, tată și fiu, locuiesc în același imobil în .. Suceava, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor Ș. A., C. M. și T. A., filele nr. 65, 66, 72 dosar.
La data de 21 iulie 2004 BNP R. N. Vatra Dornei a autentificat contractul de vânzare în litigiu în care s-a consemnat că reclamantul a vândut pârâtului suprafața de 250 mp teren clădire împreună cu una casă de locuit cu P+1, imobile situate în .. Suceava pentru suma de 100.000 ROL, file nr. 35 dosar.
Cu toate că în anul 2004 părțile au fost transportate cu mașina în mun. Vatra Dornei, la BNP R. de către martorul O. A., fila nr. 67, în urma expertizării criminalistice a semnăturilor de pe contractul de vânzare în cauză s-a stabilit că semnătura de la rubrica vânzător nu aparține reclamantului iar cea de la rubrica cumpărător aparține pârâtului, filele nr. 116 – 122 dosar.
În drept, art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 potrivit căruia „Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.”
Având în vedere că data încheierii contractului de vânzare în cauză este anterioară datei de 01 octombrie 2011, instanța a avut în vedere la soluționarea prezentei cauze disp. Cod civ. din 1864.
Reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare întrucât lipsește consimțământul acestuia la încheierea contractului.
Sancțiunea care intervine în cazul în care nu se respectă, la încheierea actului juridic civil, condițiile de validitate – mai precis lipsește consimțământul la încheierea acestuia este nulitatea absolută, soluție acceptată în general, atât de doctrină, cât și în practica judiciară, consimțământul fiind unul din elementele esențiale ale oricărui act juridic și exprimă voința persoanei la încheierea actului.
Având în vedere faptul că în situația erorii – obstacol (error in negotio și error in corpore) sancțiunea care intervine este nulitatea absolută, cu atât mai mult, în situația lipsei totale a consimțământului la încheierea actului juridic este operabilă sancțiunea nulității absolute.
Contractul de vânzare în litigiu este un înscris autentic, astfel încât constatările personale menționate în înscris, cum sunt cele referitoare la prezența părților, modul de identificare a acestora, faptul că a semnat, luarea consimțământului, semnătura agentului instrumentator, locul și data încheieri actului pot fi combătute numai prin înscrierea în fals.
Reclamantul a înțeles să înscrie în fals contractul de vânzare în litigiu, motivând că nu a fost prezent la BNP R. N. iar pe cale de consecință nu și-a exprimat consimțământul la încheierea acestuia, fila nr. 25 dosar.
Potrivit art. 184 Cod. proc. civ. din 1865, când nu este caz de judecată penală sau dacă acțiunea publică s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanța civilă, prin orice mijloace de probă.
Prin urmare, în cauză a fost efectuată o expertiză grafoscopică în urma căreia s-a stabilit că semnătura de la rubrica vânzător a contractului de vânzare în litigiu nu aparține reclamantului iar cea de la rubrica cumpărător aparține pârâtului.
Date fiind concluziile raportului de expertiză criminalistică, instanța a constatat că semnătura de la rubrica vânzător a contractului de vânzare în litigiu este falsă, astfel încât lipsește consimțământul reclamantului la încheierea actului juridic.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul P. P. invocând motive de nelegalitate prev. de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
A susținut în esență că obiecțiunile la raportul de expertiză au fost respinse nejustificat, deși a învederat instanța de fond faptul că modificarea înscrisului poate fi provocată de mai mulți factori, respectiv: vârsta, factori patologici, mecanici, precum și anumitor stări ale scriptului.
În cauză se impunea refacerea raportului de expertiză și efectuarea acestuia pe baza unor înscrisuri originale cu lămurirea tuturor aspectelor funcție și de criticile arătate mai sus.
A mai arătat că, reclamantul intimat s-a prezentat personal la BNP transportat fiind de numitul A. O., a citit și semnat contractul, dându-și astfel consimțământul la vânzare.
Recurentul a invocat o . dispoziții legale făcând teoria acestora, și a concluzionat că, constatările procesuale ale notarului public menționate în înscrisul autentic, cum sunt acelea referitoare la prezența părților, modul de identificare a lor sau luarea consimțământului, nu pot fi contestate decât prin înscrierea în fals.
S-a mai precizat că, neplata prețului de către cumpărător nu reprezintă o cauză de nulitate absolută a contractului de vânzare – cumpărare.
Intimatul P. Sp. I., prin întâmpinare (filele 9 – 10 dosar) a solicitat respingerea recursului ca nefondat pentru aceleiași considerente reținute de către instanța de fond.
Criticile invocate de recurent deși se circumscriu prev. art. 304 pct 9 Cod procedură civilă sunt nefondate din următoarele considerente:
Astfel, conform actelor și lucrărilor dosarului, precum și expertizei criminalistice efectuate în cauză la data de 22 aprilie 2013 (fila 110), materialele supuse examinării au fost nu numai documente înaintate în copie xerox ci și înscrisurile autentice, în urma expertizării cărora s-a constatat că semnătura de la rubrica „vânzător” de pe contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1446/21.07.2014 la BNP N. R. nu a fost executată de către reclamantul intimat P. Sp. I., neexistând nici o îndoială a expertului criminalist în acest sens.
Examinarea materialelor de comparație înaintate și compararea cu semnăturile de pe înscrisul autentic contestat s-a făcut cu îndeplinirea criteriilor prevăzute de normele legale în vigoare, folosindu-se metoda comparativă.
Neexistând dubii în privința semnăturii în mod corect instanța de fond a respins obiecțiunile făcute de parte și reiterate prin memoriul de recurs, așa încât nu există motive întemeiate pentru refacerea acestui raport de expertiză.
Martorul de a cărei declarație se prevalează recurentul, respectiv numitul O. A. (fila 67) care a transportat părțile cu mașina personală până în mun. Vatra Dornei, la notarul R., nu a asistat însă și la discuțiile dintre aceștia după ce au intrat la notariat, neavând cunoștință de cele întâmplate în fața acestuia, însă oricum declarația acestuia nici nu are relevanță date fiind concluziile expertizei.
Așa cum a reținut și instanța de fond constatările personale menționate în înscrisul autentic pot fi contestate doar prin înscrierea în fals, ori în cauză reclamantul a susținut lipsa consimțământului său la încheierea contractului, contestând în acest sens semnătura.
Cum, expertiza grafologică a stabilit fără tăgadă că semnătura de la rubrica „vânzător” nu aparține reclamantului intimat, în mod corect s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1446/21.07.2004 pentru lipsa totală a consimțământului vânzătorului.
Așa fiind, tribunalul în temeiul prev. art 312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. P., domiciliat în . Suceava împotriva sentinței civile nr. 662 din 05.06.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimat fiind reclamantul P. Sp. I., domiciliat în . Suceava.
Obligă recurentul să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09 ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
D. D. M. C. V. E. L. P. L.
Red. D.D.
Jud. fond: U. C.
Tehnored. P.L./ 2 ex. – 23.01.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1139/2014. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 72/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
