Fond funciar. Decizia nr. 44/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 44/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-01-2014 în dosarul nr. 44/2014
Dosar nr._ F. funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.44
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28.01.2014
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea apelului declarat petenta Tananică M. cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat „C. G.”, cu sediul în loc. Dorna Candrenilor, ., județul S., împotriva sentinței civile nr.830 pronunțată la data de 07.08.2013 de Judecătoria Vatra Dornei, în dosar nr._, intimate fiind C. județeană S., cu sediul în ., nr.26 și C. orășenească de fond funciar Broșteni.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
Instanța verificând actele și lucrările dosarului, constată că apelanta Tananică M. a depus la dosar o cerere prin care solicită suspendarea cauzei în baza art.520 al.4 Cod procedură civilă până la pronunțarea unei hotărâri de către Î.C.C.J București în dosarul nr._, și faptul că intimata C. județeană S. a depus întâmpinare prin care solciită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, având în vedere că cel puțin una din părți a solicitat judecarea cauzei în lipsă, împrejurarea că acțiunea a fost formulată după . Legii nr.76 /2012 pentru punerea în aplicare a Noului cod de procedură civilă, din oficiu invocă excepția inadmisibilității recursului declarat în baza disp. art.7 al.1 și 2 din Legea nr.76 /2012 pentru punerea în aplicare a Noului cod de procedură civilă și reține cauza spre soluționare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
T R I B U NA L U L
Asupra acțiunii de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 24.04.2013, sub nr._ petenta T. M., în contradictoriu cu intimatele C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., C. locală de fond funciar Broșteni a formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. nr. 2 din 28.02.2013 solicitând desființarea în parte a acesteia cu privire la Anexa nr. 48, poziția nr. 93 și, pe cale de consecință, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei în calitate de urmaș al autorului T. G., decedat la data de 22.07.1974 – veteran de război, asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră, în baza Legii nr. 212/2008, a Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 187/1945.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, în baza art. 42 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.
Petenta a arătat că prin Hotărârea nr. 2/2013 a fost invalidată propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de validare a cererii depuse de petentă de constituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5 ha, pe motiv că cererea a fost tardiv depusă, în condițiile în care Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor.
Petenta susține faptul că în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, ale Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2008 a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren pădure, în condițiile în care autorul său a beneficiat de prevederile art. 2 din Legea nr. 187/1945 având dreptul la împroprietărire cu suprafața de 5 ha teren fără însă a-l primi în posesie.
Se mai arată că prin Decretul nr. 38/1948 al Prezidiului M. a fost naționalizată suprafața de_,38 ha teren forestier situat în C. și Broșteni și 20,50 ha situat în Neagra Broșteni, în această suprafață regăsindu-se și terenurile pe care trebuiau să le primească în posesie cele 139 de persoane care au luptat în război sau moștenitorii lor, în prezent acest amplasament fiind liber în proprietatea Statului român pe raza teritorial administrativă a orașului Broșteni. Astfel, petenta arată că C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a invalidat cele 139 de poziții din Hotărârea nr. 2/2013, anexa 48 cu motivarea că la nivelul județului S. ar exista un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestieră pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile însă această susținere nu reprezintă un motiv întemeiat pentru respingerea cererii sale în condițiile în care suprafața totală de teren cu vegetație forestieră reprezintă abia cca. 5% din terenul cu vegetație forestieră situat pe raza orașului Broșteni.
Petenta arată că a atașat cererii de reconstituire și înscrisuri din care rezultă că autorul său a luptat pe front precum și toate actele de stare civilă ce dovedesc vocația și calitatea sa de moștenitor.
În ceea ce privește încadrarea cererii de constituire în temeiul legilor fondului funciar, petentul arată că sunt aplicabile prevederile Legii nr. 1/2000, ale Legii nr. 187/1945 și ale Legii nr. 212/2008.
În dovedirea cererii, petenta a depus la dosar, Hotărârea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. nr. 2 din 28.02.2013, dovada de comunicare a acesteia, Listele de împroprietărire, acte de stare civilă, Certificat de moștenitor,Titlu de proprietate Brevet, Lista definitivă a împroprietăriților din ., Legitimație de veteran de război, adeverință și fișă de evidență privind participarea pe front a autorului său, Anexa nr. 48 a Comisiei locale de fond funciar Broșteni.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a depus întâmpinare prin care solicitat respingerea plângerii ca nefondată și a arătat că prin Hotărârea nr. 2/2013 a invalidat poziția nr. 93 din anexa nr. 48 întrucât nu se face dovada depunerii cererii în termen legal, persoana de la poziția nr. 93 a fost deja împroprietărită și în conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate iar la nivelul județului S. există un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestieră pentru executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile.
C. Locală de fond funciar Broșteni nu a formulat întâmpinare.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a înaintat la dosar documentația care a stat la baza eliberării Hotărârii nr. 2/2013.
Prin sentința civilă nr.830 din data de 07.08.2013, Judecătoria Vatra Dornei a respins acțiunea având ca obiect „fond funciar” formulată de petenta T. M., în contradictoriu cu intimații C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., C. Orășenească de aplicarea legilor fondului funciar Broșteni, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin Hotărârea nr. 2 din data de 28.02.2013 C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a invalidat poziția nr. 93 din anexa 48 întrucât nu se face dovada depunerii cererii în termen legal, persoana de la poziția nr. 93 a fost deja împroprietărită și în conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate iar la nivelul județului S. există un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestieră pentru executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile.
Referitor la data formulării cererii de constituire de către petenta T. M. se observă că aceasta are număr de înregistrare nr. 97 din 1.07.2010 (f 62).
C. Locală de fond funciar Broșteni a analizat cererea prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea acesteia iar C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a respins solicitarea ca fiind tardivă.
Referitor la motivul tardivității formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, prevede că au calitatea de titulari ai dreptului și pot să solicite reconstituirea, următoarele categorii de persoane:
1) persoanele fizice cărora li s-a stabilit dreptul prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare;
2) persoanele cărora nu li s-a atribuit teren efectiv sau cărora atribuirea, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare le-a fost anulată;
3) persoanele îndreptățite la împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, înscrise în tabele nominale;
4) persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Deoarece aceste categorii de persoane, introduse ca având calitatea de îndreptățiți la împroprietărire prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu existau anterior, pentru a fi atins scopul modificării legii, și anume reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceștia, urmează a fi luat în considerare termenul calculat pe zile libere prevăzut de legile anterioare ale proprietății. Astfel, conform art. 10 alin. 4 din Legea nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 zile, acest termen fiind prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin. 3 din Legea nr. 169/1997 și apoi cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000 iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului de la data intrării în vigoare a acestui act normativ - 16.06.2005 - până la data de 30.11.2005.
Prin urmare, termenul de a formula cererea de reconstituire de către categoria de persoane introdusă ca beneficiară prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu poate fi, prin echipolență, mai mic, în lipsa de dispoziție contrara, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile precizate.
Legea nr. 212/24.10.2008 a intrat în vigoare la data de 30.10.2008, fiind publicata în Monitorul Oficial nr.737/2008, dupa promulgarea de către Președintele României prin Decretul nr. 993 din data de 23.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
Prin urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008.
Această soluție se impune a fi adoptată și în virtutea faptului că modificările și completările succesive ale art. 36 din Legea nr. 1/2000 reprezintă o explicitare a textului inițial al acestui articol astfel că și Legea nr. 212/2008 este o lege de interpretare. Modificările și completările aduse art. 36 prin Legea nr. 212/2008 nu creează o situație nouă care ar fi urmat să se aplice numai la . acestui act normativ ci, fiind o lege de interpretare, aceasta confirmă situațiile soluționate în sensul lămurit de aceasta și produce efecte retroactive deoarece se integrează în actul normativ interpretat.
Așadar în situația în care cererea nu a fost formulată în termenul oferit de Legea nr. 247/2005 petentul ar fi avut posibilitatea să solicite repunerea în termen întrucât Legea nr. 212/2008 ar putea constitui un motiv pentru această solicitare.
Astfel fiind, constatând că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depusă la data de 1.07.2010, în mod corect s-a respins ca fiind tardiv introdusă.
De asemenea, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a invalidat poziția nr. 93 din anexa 48 motivat și de faptul că autorul petentei a fost împroprietărit cu suprafața de 0,25 ha.
Autorul petentei a fost beneficiar al prevederilor art. 2 lit. „a” si „b” din Legea nr. 187/23 martie 1945, lege care prevede împroprietarirea participantilor la cel de-al doilea razboi mondial cu teren în completare pâna la lotul-tip de 5 ha întocmindu-se de către Comitetul Comunal de Reforma Agrara tabele cu numele si prenumele locuitorilor cu drept de împroprietarire.
Așa cum rezultă din documentația care a stat la baza emiterii hotărârii atacate, petenta a înțeles să ceară reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren pădure, în condițiile în care autorul său a beneficiat de prevederile art. 2 din Legea nr. 187/1945.
Așadar, autorul petente care a fost deja împroprietărit cu suprafața de 0,25 ha teren în baza Legii nr. 187/1945 solicită constituirea dreptului de proprietate pentru încă 5 ha în baza art. 36 din legea nr.1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
Față de această împrejurare, în mod corect C. Județeană a respins cererea de constituire invalidând propunerea comisiei locale și pentru acest motiv, întrucât autorul petentei nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de textul de lege citat anterior el fiind împroprietărit în baza Legii nr. 187/1945 cu suprafața de 0,25 ha teren și nu a făcut în nici un fel dovada faptului că nu i s-a atribuit efectiv această suprafață de teren.
Această concluzie se poate trage și din prevederile Legii nr.187/1945 și ale Regulamentului nr. 4 de punere în aplicare a acestei legi din care reiese că înfăptuirea reformei agrare presupunea înainte de toate determinarea suprafeței de teren aflate la dispoziția comisiei de împroprietărire și stabilirea persoanelor care se încadrau în acele categorii ce aveau întâietate la împroprietărire și nu se rezuma doar la stabilirea diferenței de teren necesară până la lotul tip de 5 ha urmată de punerea efectivă în posesie cu această suprafață.
Față de considerentele anterior expuse, instanța a constatat că hotărârea atacată este legală și urmează să respingă plângerea ca nefondată și a luat act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile nr. 830/7.08.2013, a formulat recurs T. M. solicitând schimbarea în tot a acesteia, si rejudecând cauza pe fond admiterea plângeri formulate împotriva Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013, emisa de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenului-S., si desființarea in parte a acesteia, cu privire la Anexa nr. 48, poziția nr. 93 si pe cale de consecința constituirea dreptului de proprietate in favoarea sa în calitate de urmaș al autorului T. N. G.-veteran de război, asupra suprafeței de 5,00 ha teren vegetație forestiera, in baza L. 212/2008 si L. 1/2000 si L. 187/1945, În motivarea recursului său a arătat că, prin sentința civila mai sus menționata s-a respins plângerea formulată cu motivarea ca, autorul său nu se regăsește pe Lista definitiva a împroprietăriților din ., astfel că nu îndeplinesc condițiile de împroprietărire reglementate de Legea 187/1945, însa L 212/2008 prevede exact situația in care veteranii de război nu se regăsesc pe aceste liste, dar îndeplineau condițiile prevăzute de L 187/45, adică au participat la război si nu aveau teren in proprietate la nivelul anului 1945, aspecte pe care le-a dovedit prin adeverința emisa de Primăria Brosteni, din care rezulta ca autorul ei nu avea teren si adev. emisa de UM Pitești din care rezulta ca a participat la război.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de respingere a acțiunii, cel al tardivității depunerii cererii de constituire a dreptului de proprietate la C. locala Broșteni, respectiv faptul ca a depus cererea la data de 1.07.2010, iar conform Legii 212/2008, depunerea cererilor nu era condiționata de vreun termen, instanța considerând ca ar fi aplicabil prin analogie termenul de 60 de zile care a fost aplicabil in cazul cererilor depuse in baza Legii 1/2000, astfel ca cererea depusă de la comisia locala nu poate fi considerata tardivă întrucât Legea 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, astfel unde legea nu distinge nu se poate aplica prin analogie un termen de introducere prevăzut de alt act normativ întrucât s-ar adăuga la lege, prin urmare termenul invocat de intimata, respectiv 1.07.2010, nu poate fi reținut ca termen de decădere.
De asemenea referitor la apărarea intimatei precum ca terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, a se observa de asemenea ca temeiul legal al acestei prevederi este anterior L. 212/2008, care prevede in mod expres ca pot fi primite in proprietate atât terenuri agricole cat si forestiere.
Referitor la apărarea intimatei, precum ca la nivelul județului S. exista un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestiere, solicită a fi înlăturată ca nefondata, întrucât nu s-a făcut dovada acestui fapt, si așa cum a arătat si in plângere, doar pe raza localității Broșteni sunt_ ha teren vegetație forestiera, proprietatea Statului R., lucru dovedit cu Tabelul terenurilor proprietatea statului aflate pe raza localității Broșteni, depus la dosarul cauzei.
I s-a respins plângerea ca neîntemeiata fără ca instanța de fond sa se pronunțe asupra excepției invocate de C. Județeană S. astfel ca consideră Sentința atacată nelegala din acest punct de vedere.
Pentru toate aceste motive solicită admiterea apelului formulat, schimbarea în tot a sentinței civile nr. 830/7.08.2013 si rejudecând cauza pe fond admiterea plângerii astfel cum a fost formulata.
În drept au fost invocate disp. art. 466-482 C. proc. Civ., L.212/2008, L 187/1945.
Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat având în vedere următoarele considerente:
În motivare a arătat că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr._ petenta solicită instanței să dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. și pe cale de consecință să se constituie dreptul de proprietate în favoarea petentei, asupra suprafeței de 5,00 ha teren vegetație forestieră.
Prin Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a invalidat poz.93 din anexa 48, având în vedere următoarele faptul că cererea formulată a fost depusă tardiv; în conformitate cu prevederile art. 61 alin (2) din HGR nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare „terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate”, la nivelul județului S. există un deficit de 4.050 ha teren cu vegetație forestieră pentru executarea hotărârilor judecătorești, definitive și irevocabile.
Potrivit Legii nr. 212 din 24 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, art. 36,persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.
Referitor la tardivitatea depunerii cererii.
Prin Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficiare introduse prin această lege, aceasta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.
Astfel, conform art. 10 alin.l din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile, acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin.3 din Legea nr. 169/1997 și cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului.
Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G. nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente „Persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, vână la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.”
Având în vedere că termenul stabilit de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu permite tuturor persoanelor îndreptățite să depună cererile de retrocedare, însoțite de actele doveditoare, la comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-a creat o situație extraordinară, prin O.U.G. nr. 127/2005 s-a stabilit un nou termen care să permită tuturor cetățenilor valorificarea dreptului lor fundamental la reconstituirea dreptului de proprietate.
Având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, rezultă că depunerea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu depășirea datei de 30 noiembrie 2005 are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, în contextul în care acest termen nu poate fi suspendat sau întrerupt și nici nu se poate opera repunerea (modificarea termenului de depunere a cererilor în baza legilor fondului funciar se poate face numai prin lege și nu prin comisia județeană sau instanța de judecată).
C. locală a analizat cererile prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca tardivă.
Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.
Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
Prin urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008, ultim termen de depunere a cererilor este 27.01.2009).
Or, cererea formulată de Tanamica G. M. are număr de înregistrare 97 din 01.07.2010.
Prin urmare această cerere depusă la data de 01.07.2010 este în afara termenului prevăzut de legile fondului funciar (și termenul de 30 noiembrie 2005 inclusiv și termenul de 27.01.2009 inclusiv).
Pentru a incidente prevederile dispozițiilor art.36 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, trebuie să se facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front precum și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
În mod corect a fost invalidată propunerea comisiei locale de fond funciar Broșteni privind poz. 93 din anexa 48, întrucât autorul petentei nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că: „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”
In raport de motivele invocate, solicită menținerea ca temeinică și legală Sentința civilă nr. 830 pronunțată la data de 07.08.2013 de Judecătoria Vatra Dornei, în cadrul dosarului nr._ .
Intimata C. orășenească de fond funciar Broșteni deși legal citată nu și-a delegat un reprezentant în instanță și nici nu a depus la dosar întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Acțiunea de față a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dorneim la data de 24.04. 2013, după . Legii nr. 134/2010 (noul Cod de procedură civilă), ceea ce înseamnă că procedural este supusă acestor noi reglementări, iar nu vechiului Cod de procedură civilă, aspect reglementat expres prin art. 24 din noul Cod de procedură civilă și art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă, conform cărora ” dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .”.
Conform art. 7 al. 1 și 2 din Legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este supusă recursului” sau că ”poate fi atacată cu recurs”, ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară, aceasta va fi supusă apelului la instanța ierarhic superioară.
Așa fiind, cum Legea nr. 247/2005, ce constituie cadrul legal al acțiunii, prevede în art. 5 din Titlul XIII în mod expres că „ Hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare in primă instanță sunt supuse numai recursului „, ținând cont de dispozițiile art. 7 al. 1 și 2 din Legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă care stipulează într-o asemenea situație calea apelului pentru acele litigii aflate sub imperiul noii reglementări procedurale, apreciază tribunalul că prezenta cale de atac este apel, iar nu recurs, fiind calificată ca atare.
Întrucât partea a declarat recurs deși în dispozitivul sentinței civile atacate se menționează că hotărârea este cu drept de apel, calea de atac astfel formulată în prezenta cauză va fi respinsă ca inadmisibilă conform art. 457 al. 3 din noul Cod de procedură civilă, în baza aceluiași text de lege prezenta hotărâre urmând a fi comunicată din oficiu tuturor părților care au luat parte la judecată în primă instanță, de la data acestei comunicări începând să curgă, dacă e cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzută de lege, aceea a apelului.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Admite excepția inadmisibilității recursului.
Respinge recursul declarat petenta Tananică M. cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat „C. G.”, cu sediul în loc. Dorna Candrenilor, ., județul S., împotriva sentinței civile nr.830 pronunțată la data de 07.08.2013 de Judecătoria Vatra Dornei, în dosar nr._, intimate fiind C. județeană S., cu sediul în ., nr.26 și C. orășenească de fond funciar Broșteni, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 28.01.2014
Președinte, Judecător, Grefier
I. G. I. M. S. A.
Red IG/Tehnored.SA/2ex/10.02.2014/Judecător fond H. D.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 72/2014. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Decizia nr. 143/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
