Fond funciar. Decizia nr. 215/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 215/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 14-03-2014 în dosarul nr. 215/2014
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 215/2014
Ședința publică de la 14 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. A.
Judecător G. D.
Grefier L. A.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către petentul C. P., prin avocat Țiganetea A., cu domiciliul în orașul Broșteni, ., ., județul S., împotriva sentinței civile nr. 807 din data de 07.08.2013, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind C. Județeană S., cu sediul în S., ., nr. 766, județul S. și C. Orașului de F. F. Broșteni, cu sediul în Broșteni, județul S..
La apelul nominal făcut în ședința publică ,lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța, având în vedere Decizia nr.2/17.02.2014 a ÎCCJ prin care a fost admisă sesizarea formulată de Tribunalul S. de pronunțare a unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art.415 Cod procedură civilă, repune cauza pe rol.
În temeiul art.482 raportat la art.244 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, nemaifiind alte cereri, instanța constată cercetarea procesului încheiată și, văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, față de dispozițiile art.244 alin.4 Noul Cod de procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 16.04.2013, sub nr._ petentul C. P., în contradictoriu cu intimatele C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., C. locală de fond funciar Broșteni a formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. nr. 2 din 28.02.2013 solicitând desființarea în parte a acesteia cu privire la Anexa nr. 48, poziția nr. 133 și pe cale de consecință constituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului în calitate de urmaș al autorului C. P. - veteran de război, asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră, în baza Legii nr. 212/2008, a Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 187/1945.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, în baza art. 42 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.
Petentul a arătat că prin Hotărârea nr. 2/2013 a fost invalidată propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de validare a cererii depuse de petent de constituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5 ha după autorul C. P. - veteran de război, pe motiv că cererea a fost tardiv depusă, în condițiile în care Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor.
Petentul susține faptul că atât timp cât legea nu a prevăzut un termen în textul de lege nu este posibil ca autoritatea obligată să aplice dispozițiile acestei legi să impună alte dispoziții decât cele prevăzute expres în textul de lege. Mai arată petentul și faptul că toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererilor însă Legea 212/2008 nu a prevăzut un asemenea termen astfel că se poate considera că termenul este nelimitat și prin finalitatea urmărită, anume recompensarea veteranilor de război pentru contribuția acestora adusă la independența țării noastre.
Referitor la apărarea că în județul S. există deja un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestieră petentul arată că aceasta este nefondată deoarece orașul Broșteni are disponibil teren cu vegetație forestieră cu atât mai mult cu cât C. locală de fond funciar Broșteni a fost de acord cu aceste cereri validându-le.
Distinct de aceste aspecte petentul a mai arătat că a făcut dovada participării la război a autorului său precum și vocația sa succesorală fiind moștenitor după acesta în calitate de fiu.
În ceea ce privește încadrarea cererii de constituire în temeiul legilor fondului funciar, petentul arată că sunt aplicabile prevederile Legii nr. 1/2000, ale Legii nr. 187/1945 și ale Legii nr. 212/2008.
În dovedirea cererii, petentul a depus la dosar, Hotărârea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. nr. 2 din 28.02.2013, Adeverința nr. C/23.11.1994 emisă de M., Anexa nr. 48 a Comisiei locale de fond funciar Broșteni.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a depus întâmpinare prin care a arătat că prin Hotărârea nr. 2/2013 a invalidat poziția nr. 133 din anexa nr. 48 întrucât nu se face dovada depunerii cererii în termen legal.
C. locală de fond funciar Broșteni nu a formulat întâmpinare.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a înaintat la dosar întâmpinare și documentația care a stat la baza eliberării Hotărârii nr. 2/2013.
La data de 3.07.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a înaintat la dosar precizări la întâmpinare prin care învederează instanței că prin Legea 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficiare ale acestei legi, acesta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare, astfel în art. 10 alin. 1 din Legea fondului funciar nr._ în forma sa inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile, acest termen fiind prelungit la 90 de zile prin art. 9 alin.3 din legea 169/1997 și cu 60 de zile prin art. 33 din legea 1/2000 iar prin legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului și o sesie de măsuri adiacente și anume persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv, sub sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, astfel că cererile depuse după această dată au ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, în contextul în acre acest termen nu a fost întrerupt sau suspendat și nici nu poate opera repunerea în termen, astfel că cererea formulată de petent a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.
Legea 212/2008 care a modificat art. 36 din Legea 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte de eliberate de arhivele militare că au luptat pe front și că îndeplinesc condițiile prevăzute le legea 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în MO nr. 737/2008, intrând în vigoare la 3 zile de la publicare, anume la data de 2.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor în baza acestei legi, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.
P. urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prev. de art.23 din Legea 1/200 astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii 212/2008, respectiv 2.11.2008, ultim termen de depunere a cererilor este 27.01.2009.
P. sentința civilă nr.807/07.08.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, prima instanță a respins cererea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
P. Hotărârea nr. 2 din data de 28.02.2013 C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a invalidat poziția nr. 34 din anexa 48 întrucât nu se face dovada depunerii cererii în termen legal și că, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.
Referitor la data formulării cererii de reconstituire de către petent se observă că aceasta are număr de înregistrare nr. 133 din 15.03.2010.
C. locală de fond funciar Broșteni a analizat cererea prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea iar C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a respins solicitarea ca fiind tardivă.
Referitor la motivul tardivității formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, prevede că au calitatea de titulari ai dreptului și pot să solicite reconstituirea, următoarele categorii de persoane:
1) persoanele fizice cărora li s-a stabilit dreptul prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare;
2) persoanele cărora nu li s-a atribuit teren efectiv, sau cărora atribuirea, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, le-a fost anulată;
3) persoanele îndreptățite la împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, înscrise în tabele nominale;
4) persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării ca au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Deoarece aceste categorii de persoane, introduse ca având calitatea de îndreptățiți la împroprietărire prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu existau anterior, pentru a fi atins scopul modificării legii, și anume reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceștia, urmează a fi luat în considerare termenul calculat pe zile libere prevăzut de legile anterioare ale proprietății. Astfel, conform art. 10 alin. 4 din Legea nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 zile, acest termen fiind prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin. 3 din Legea nr. 169/1997 și apoi cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000 iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului de la data intrării în vigoare a acestui act normativ - 16.06.2005 - până la data de 30.11.2005.
P. urmare, termenul de a formula cererea de reconstituire de către categoria de persoane introdusă ca beneficiar prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu poate fi, prin echipolentă, mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile precizate.
Legea nr. 212/24.10.2008 a intrat în vigoare la data de 30.10.2008, fiind publicata în Monitorul Oficial nr.737/2008, după promulgarea de către Președintele României prin Decretul nr. 993 din data de 23.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
P. urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respective 02.11.2008.
Această soluție se impune a fi adoptată și în virtutea faptului că modificările și completările succesive ale art. 36 din Legea nr. 1 /2000 reprezintă o explicitare a textului inițial al acestui articol astfel că și Legea nr. 212/2008 este o lege de interpretare. Modificările și completările aduse art. 36 prin Legea nr. 212/2008 nu creează o situație nouă care ar fi urmat să se aplice numai la . acestui act normativ ci, fiind o lege de interpretare, aceasta confirmă situațiile soluționate îh sensul lămurit de aceasta și produce efecte retroactive deoarece se integrează în actul normativ interpretat.
Așadar în situația în care cererea nu a fost formulată în termenul oferit de Legea nr. 247/2005 petentul ar fi avut posibilitatea să solicite repunerea în termen întrucât Legea nr. 212/2008 ar putea constitui un motiv pentru această solicitare.
Astfel fiind, constatând că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depusă la data de 15.03.2010, în mod corect s-a respins ca fiind tardiv introdusă.
Așa cum rezultă din documentația care a stat la baza emiterii hotărârii atacate, petentul a înțeles să solicite constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră în dovedire depunând acte de la Arhivele militare ale Ministerului Apărării (fila 44).
Așadar, petentul solicită constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în baza aceluiași text de lege, respectiv art. 36 din legea nr. 1/2000 cu modificările intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, care prevede că „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
Instanța a analizat în continuare dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, respectiv dacă petentul face dovada că îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
Pentru a fi fost posibilă împroprietărirea în temeiul Legii nr. 187/1945 era necesar ca persoana îndreptățită să aibă în proprietate mai puțin de 5 ha, iar limita maximă rezultată în urma împroprietăririi să nu depășească această suprafață (art. 15), condiție îndeplinită în speță întrucât, prin Adeverința eliberată de Primăria orașului Broșteni se adeverește faptul că defunctul nu figurează în registrul agricol al orașului Broșteni, județul S. cu teren în anul 1945 .
De asemenea, petentul a făcut doveda calității de veteran de război și că a luptat pe front a sa depunând în acest sens Adeverința ./6827 din 23.11.1994 din care rezultă că în perioada 17.09.1941-4.11.1941 a fost concentrat Ia Regimentul Imfanterie, operativ în perioada 22.06.1941-3.11.1941.
O altă condiție care se cere a fi îndeplinită este ca persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării ca au luptat pe front să dovedească faptul că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Astfel petentul nu face în cauză dovada că lui i s-a stabilit dreptul de a fi împroprietărit în baza Legii nr. 187/1945 prin înscrierea în tabelul întocmit de comitetul local de împroprietărire, avizat de C. de plasă, a unei suprafețe de teren.
În consecință petentul din prezenta cauză nu face dovada că a fost înscris pe tabelul persoanelor din . împroprietărire, cu precizarea suprafeței de teren care urma să îi fie atribuită, tabel care trebuia avizat de către C. de plasă. Această condiție rezultă din prevederile Legii nr. 187/1945 și ale Regulamentului nr. 4 de punere în aplicare a acestei legi din care reiese că înfăptuirea reformei agrare presupunea înainte de toate determinarea suprafeței de teren aflate la dispoziția comisiei de împroprietărire și stabilirea persoanelor care se încadrau în acele categorii ce aveau întâietate la împroprietărire și nu se rezuma doar la stabilirea diferenței de teren necesară până la lotul tip de 5 ha urmată de punerea efectivă în posesie cu această suprafață.
Față de această împrejurare, în mod corect C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a respins cererea de constituire invalidând propunerea comisiei locale, întrucât petentul nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008.
Față de considerentele anterior expuse, prima instanță a constatat că hotărârea atacată este legală și a respins plângerea ca nefondată.
Instanța a luat act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul C. P..
În motivare au arătat că prin sentința civila apelata s-a respins plângerea formulata de petent cu motivarea ca, autorul său nu se regăsește pe Lista definitiva a improprietaritilor din ., astfel ca nu îndeplinește condițiile de împroprietărire reglementate de Legea 187/1945, insa L 212/2008 prevede exact situația in care veteranii de război nu se regăsesc pe aceste liste, dar îndeplineau condițiile prevăzute de L 187/45, adică au participat la război si nu aveau teren in proprietate la nivelul anului 1945, aspect pe care subsemnatul apelant le-am dovedit prin adeverința emisa de Primăria Brosteni, din care rezulta ca autorul meu nu aveam teren si adev. emisa de UM Pitești din care rezulta ca a participat la război.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de respingere a acțiunii, cel al tardivității depunerii cererii de constituire a dreptului de proprietate la C. locala Brosteni, respectiv faptul ca a depus cererea la data de 15.03.2010, iar conform Legii 212/2008, depunerea cererilor nu era condiționata de vreun termen, instanța considerând ca ar fi aplicabil prin analogie termenul de 60 de zile care a fost aplicabil in cazul cererilor depuse in baza Legii 1/2000, astfel ca cererea depusa de petent la comisia locala nu poate fi considerata tardiva intrucat Legea 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, astfel unde legea nu distinge nu se poate aplica prin analogie un termen de introducere prevăzut de alt act normativ intrucat s-ar adaugă la lege, prin urmare termenul invocat de intimata, respective 27.01.2009, nu poate II reținut ca termen de decădere.
De asemenea referitor la apărarea intimatei precum ca terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, va rog sa observați de asemenea ca temeiul legal al acestei prevederi este anterior L. 212/2008, care prevede in mod expres ea pot fi primite in proprietate atat terenuri agricole cat si forestiere.
Referitor la apărarea intimatei, precum ca la nivelul județului S. exista un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestiere, este nefondata, întrucât nu s-a făcut dovada acestui fapt, si asa cum a arătat si in plângere, doar pe raza localității "Brosteni sunt_ ha teren vegetație forestiera, proprietatea Statului R., lucru dovedit cu Tabelul terenurilor proprietatea statului aflate pe raza localității Brosteni, depus la dosarul cauzei.
Pentru toate aceste motive a solicitat admiterea apelului formulat, schimbarea in tot a sentinței civile nr. 807/7.08.2013 si rejudecand cauza pe fond admiterea plângerii astfel cum a fost formulata inițial, el facand dovada îndeplinirii de către autorul său a condițiilor prevăzute de L. 212/2008 si L. 147/1945 respectiv participarea la război si lipsa terenului in proprietate la nivelul anului 1945, conform adeverinței de rol agricol emisa de Primăria Brosteni din care rezulta ca la nivelul anului 1948 autorul său nu figura înscris la rolul agricol cu vreo suprafața de teren, precum si dovada vocației succesorale după autorul C. P.-veteran de război.
În drept, art 466-482 c. proc. civ., e 212/2008, e 187/1945
Probe: înscrisuri, înscrisurile care au fost depuse la fond, precum si orice alte probe care vor reieși din dezbateri.
În baza art. 244 alin. 4 c. proc. civ., a solicitat ca judecata sa aiba loc si in lipsa
Intimata C. Județeană S. a formulat întâmpinare ( filele 11-14 dosar) prin care a solicitat respingerea apelului.
În apărare a arătat că intimata, a solicitat instanței a recalifica calea de atac din apel în recurs arătând că potrivit prevederilor art. 457 alin (1) NCPC „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".
Potrivit prevederilor art. 466 alin (1) NCPC "Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel”
Potrivit prevederilor art. 483 alin (1) NCPC „Hotărârile date în apel, cele date, potrivit lesii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente " în scopul accelerării judecării plângerilor, contestațiilor și a altor litigii apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în fața instanțelor judecătorești se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se va completa cu cele ale Codului de procedură civilă."
În raport cu aceste dispoziții, este de reținut că procese funciare sunt considerate toate litigiile al căror obiect vizează restituirea proprietății funciare prin legile speciale: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 1/2000, acte normative avute în vedere în procesul de modificare a legislației prin reforma în domeniul proprietății cuprinsă în Legea nr. 247/2005.
În conformitate cu prevederile art. 5 alin (1) din TITLUL XIII - Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare din Legea nr. 247/2005, ""Hotărârilepronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursuluF,
Ca urmare, dispoziția menționată se referă la toate genurile de procese funciare, indiferent de obiectul lor, și este completată cu normele procedurale civile.
Se impune ca prin coroborarea prevederilor din NCPC cu cele ale art. 5 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005, să se ajungă la concluzia că hotărârile pronunțate în litigiile având ca obiect anularea actelor emise cu încălcarea Legilor fondului funciar sunt susceptibile numai de calea de atac a recursului.
Pe fond a solicitat respingerea recursului/apelului ca nefondat având în vedere următoarele considerente:
Motivele de recurs/apel invocate nu sunt pertinente.
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr._ petentul C. P. solicită instanței să dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. și pe cale de consecință să se constituie dreptul de proprietate în favoarea petentului, în calitate de urmaș al autorului C. P. - veteran de război, asupra suprafeței de 5,00 ha teren vegetație forestieră.
P. Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a invalidat poz.3 din anexa 48.
Potrivit Legii nr. 212 din 24 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, "ART. 36
Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
Referitor la tardivitatea depunerii cererii de către C. P.:
P. Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficiare introduse prin această lege, aceasta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.
Astfel, conform art. 10 alin.l din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile, acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin.3 din Legea nr. 169/1997 și cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului.
Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G. nr.127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente "Persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv."
Având în vedere că termenul stabilit de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu permite tuturor persoanelor îndreptățite să depună cererile de retrocedare, însoțite de actele doveditoare, la comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-a creat o situație extraordinară, prin O.U.G. nr.127/2005 s-a stabilit un nou termen care să permită tuturor cetățenilor valorificarea dreptului lor fundamental la reconstituirea dreptului de proprietate.
Având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, rezultă că depunerea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu depășirea datei de 30 noiembrie 2005 are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, în contextul în care acest termen nu poate fi suspendat sau întrerupt și nici nu se poate opera repunerea (modificarea termenului de depunere a cererilor în baza legilor fondului funciar se poate face numai prin lege și nu prin comisia județeană sau instanța de judecată).
C. locală a analizat cererile prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca tardivă.
Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.
Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
P. urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008, ultim termen de depunere a cererilor este 27.01.2009).
Or, cererea formulată de C. P. are număr de înregistrare 148 din 15.03.2010.
P. urmare această cerere depusă la data de 05 august 2010 este în afara termenului prevăzut de legile fondului funciar (și termenul de 30 noiembrie 2005 inclusiv și termenul de 27.01.2009 inclusiv).
Pentru a incidente prevederile dispozițiilor art.36 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, trebuie să se facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front precum și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
În mod corect a fost invalidată propunerea comisiei locale de fond funciar Broșteni privind poz. 133 din anexa 48, întrucât autorul petenților nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că: persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
Intimata C. Locală Broșteni nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține apărările.
Apelanta a depus răspuns la întâmpinare ( filele 17-18)
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:
P. cererea adresată Judecătoriei Vatra Dornei, petentul C. P. a formulat, în baza Legii nr. 212/2008, plângere împotriva Hotărârii nr.2 din data de 28.02.2013 emisă de C. Județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care i s-a respins cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, ca tardiv formulată, solicitând desființarea în parte a acestei hotărâri cu privire la Anexa nr. 48, poziția 133 și, pe cale de consecință, constituirea dreptului de proprietate pentru terenul susmenționat, în calitate de moștenitor al defunctului C. P. veteran de război.
P. Hotărârea nr.2 din data de 28.02.2013, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea petentului C. P. din anexa nr. 48, poziția nr 133, cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate potrivit art. 61 al. 2 din H.G. nr. 890/2005.
După cum rezultă din dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.
În ceea ce privește motivul de apel referitor la tardivitatea cererii de constituire, reținută de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. prin Hotărârea nr.2 din data de 28.02.2013 și de către prima instanță, tribunalul reține că această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul S. – Secția civilă în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că în acest caz, cererile de constituire sunt supuse termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 02.11.2008.
În argumentarea soluției sale, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că în ceea ce privește termenul de formulare a cererilor de constituire de către categoria de beneficiari prevăzută expres de Legea nr. 212/2008 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, acest aspect trebuie abordat prin prisma modificării anterioare a textului de lege vizat, adusă prin Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997. Astfel, prin această lege, la art. I s-a prevăzut introducerea unui nou alineat, alin. (2^1), la art. 3, după alin. (2) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea art. 36 din aceeași lege, în sensul că, față de forma anterioară a textului, a fost adăugată o nouă categorie de beneficiari, respectiv persoanele îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, cu ocazia aplicării Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. La art. II din Legea nr. 193/2007 s-a stipulat că: "Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și cu cele aduse prin prezenta lege, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite, conform prezentei legi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia".
A mai reținut Înalta Curte de Casație și Justiție că din modul de redactare a acestei norme, se constată că dispozițiile cuprinse în art. II din Legea nr. 193/2007 fac trimitere atât la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, nou-introdus, cât și la art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat prin aceeași lege. Din expunerea de motive a inițiatorilor Legii nr. 212/2008 rezultă că la întocmirea proiectului de act normativ s-a urmărit eliminarea unei discriminări în aplicarea art. 36 din Legea nr. 1/2000, creată prin Legea nr. 193/2007, în sensul că unele persoane care aveau dreptul la împroprietărire, conform Legii nr. 187/1945, nu au fost cuprinse în tabelele nominale, din mai multe cauze obiective, iar persoanele respective demonstrează cu acte eliberate de Arhiva Națională a Armatei că au fost concentrate, mobilizate și că au luptat împotriva Germaniei hitleriste. Ca atare, se poate constata că Legea nr. 212/2008 a venit în completarea Legii nr. 193/2007, conținând o normă clarificatoare, față de insuficiența și forma inadecvată a textului de lege existent anterior.
Această soluție legislativă a fost menită să acopere întreaga problematică a situațiilor ce reprezintă obiectul de reglementare al art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru a se înlătura lacunele legislative, cu luarea în considerare a diferitelor ipoteze ivite odată cu aplicarea actului normativ.
Cum Legea nr. 193/2007 a rămas în vigoare, nefiind abrogată, înseamnă că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din această lege își găsește aplicabilitatea și în cazul noii categorii de persoane îndreptățite la împroprietărire, prevăzute expres prin Legea nr. 212/2008. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că dispozițiile art. II din Legea nr. 193/2007 privitoare la termenul de 60 de zile se referă inclusiv la forma modificată prin Legea nr. 212/2008 a art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel că dispozițiile acestui text de lege nu se corelează sub acest aspect cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și că față de caracterul completator și clarificator al Legii nr. 212/2008, în raport cu reglementarea cuprinsă în Legea nr. 193/2007, printr-o interpretare logico-juridică, urmează a se constata că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din Legea nr. 193/2007 se aplică și cererilor de constituire formulate de persoanele fizice introduse ca beneficiari prin Legea nr. 212/2008, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 2 noiembrie 2008, având în vedere că drepturile și obligațiile prevăzute de lege nu pot fi exigibile înainte ca subiecții de drept să poată afla conținutul acestora iar dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către ÎCCJ este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod pr. civilă.
Or, cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren în calitate de moștenitor după defunctul C. P. formulată de către petentul-apelant a fost depusă la data de 15.03.2010 la comisia locală de fond funciar, fiind înregistrată sub nr. 148 din data de 15.03.2010 pe rolul Comisiei orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate Broșteni, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 2 noiembrie 2008, cererea de constituire fiind tardivă, atât C. județeană S., cât și prima instanță făcând o corectă interpretare a dispozițiilor legale menționate mai sus, astfel că acest motiv de apel este neîntemeiat.
După cum s-a arătat în doctrina și practica judiciară, natura juridică a termenelor prevăzute de art. 9 al. 3 din Legea nr. 18/1991 și de art. II din Legea nr. 193/2007 este aceea a unor termene de decădere iar termenul de depunere a cererii de constituire de către petentă are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial, cât și de drept procesual, iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.
Or, ca efect a depunerii tardive a cererii sale de constituire, petentul este decăzut din dreptul procesual, de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.
P. urmare, în mod corect a invalidat C. județeană S. propunerea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în favoarea petentului prin actul administrativ-jurisdicțional contestat în prezenta cauză, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire iar soluția de respingere a plângerii dată de prima instanță este legală, motivul de apel invocat cu privire la acest aspect fiind neîntemeiat.
Având în vedere că a reținut excepția de tardivitate a introducerii cererii de constituire iar nerespectarea termenului de depunere a cererii de constituire de către petentă atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire, este nelegală soluția primei instanțe de analizare pe fond a cererii de constituire a petentului asupra suprafeței de 5 ha.
După cum rezultă din dispozițiile art. 430 al.1 și 2 Cod pr. civilă, hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată iar autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Având în vedere că autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă, tribunalul constată că considerentele de fapt și de drept ale primei instanțe ce vizează analiza îndeplinirii de către petentul-apelant a condițiilor prevăzute de art. 36 din Legea 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr.212/24.24.10.2008( prin prisma constatării primei instanțe că petentul-apelant nu este îndreptățit la constituire), sunt de natură să-l prejudicieze pe petent într-un eventual viitor litigiu având același obiect și în ipoteza unor eventuale modificări legislative.
După cum rezultă din dispozițiile art. 461 al. 2 Cod pr. civilă, în cazul în care calea de atac vizează numai considerentele hotărârii prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate.
Având în vedere că considerentele de fapt și de drept ale primei instanțe ce vizează analiza îndeplinirii de către petentul-apelant a condițiilor prevăzute de art.36 din Legea 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr.212/24.24.10.2008( prin prisma constatării primei instanțe că petentul-apelant nu este îndreptățit la constituire), prejudiciază partea apelantă, în temeiul art. 461 al. 2 Cod pr. civilă și 480 al.2 Cod pr. civilă, tribunalul va admite apelul, va menține soluția de respingere a plângerii ca neîntemeiată din dispozitivul sentinței civile nr.807/7.08.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, atacată în prezenta cauză și va înlătura din sentința apelată considerentele ce vizează analiza îndeplinirii de către petentul-apelant a condițiilor prevăzute de art.36 din Legea 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr.212/24.24.10.2008 iar examinarea celorlalte motive de apel referitoare la condițiile de fond prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru a vedea dacă petentul-apelant este îndreptățită sau nu la constituire, a devenit de prisos.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de către petentul C. P., prin avocat Țiganetea A., cu domiciliul în orașul Broșteni, ., ., județul S., împotriva sentinței civile nr. 807 din data de 07.08.2013, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind C. Județeană S., cu sediul în S., ., nr. 766, județul S. și C. Orașului de F. F. Broșteni, cu sediul în Broșteni, județul S..
Menține soluția de respingere a plângerii ca nefondată, din dispozitivul sentinței civile nr.807/7.08.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei.
Înlătură din sentința apelată considerentele ce vizează analiza îndeplinirii de către petent a condițiilor prevăzute de art.36 din Legea 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr.212/24.24.10.2008.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Martie 2014
Președinte, Judecător, Grefier,
L. A. G. D. L. A.
Red G.D.
Jud.fond D. L. hariton
Tehnored.L.A.
5 ex./30.04.2014
| ← Fond funciar. Hotărâre din 14-03-2014, Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 5685/2014. Tribunalul... → |
|---|
