Fond funciar. Decizia nr. 72/2014. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 72/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-03-2014 în dosarul nr. 72/2014

Dosar nr._ Revizuire

ROMÂNIA

TRIBUNALUL S.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 72

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28 MARTIE 2014

PREȘEDINTE: A. I. M.

JUDECĂTOR: V. O. D.

JUDECĂTOR: L. A.

GREFIER: S. A.- M.

Pe rol, pronunțarea asupra cererii de revizuire formulată de revizuenta . S. împotriva deciziei nr.390/22.02.2010 pronunțată de Tribunalul S.-Secția Civilă în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații C. L. S. P. A. L. 18/1991, T. G. -LA S. DE AVOCAȚI,,V. ȘI V.,,, . S.-CU DOMICILIUL A. LA S. DE AVOCAȚI,,V. ȘI V.,,, . S.-CU DOMICILIUL A. LA S. DE AVOCAȚI,,V. ȘI V.,,, T. G., . S. -P. L. J. ., . S.-P. R., C. JUDEȚEANĂ S. P. A. L. 18/1991.

Dezbaterile asupra cererii de revizuire au avut loc în ședința publică din data de 21 martie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea părților, să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 28 martie 2014.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra cererii de revizuire de față, constată:

P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului S. la data de 11.06.2012 sub nr._ recurenta-revizuienta . a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu recurenții intimați T. G., . S., . S. și intimații T. G., . S., . S., C. județeană S. pentru aplicarea L. 18/1991 și C. locală S. pentru aplicarea L. 18/1991, să dispună revizuirea deciziei pronunțate de Tribunalul S. în dosarul nr._ .

În motivare, a arătat că decizia pronunțată de Tribunalul S. în dosarul nr._ prin care s-a admis recursul . declarat în calitate de lichidator împotriva sentinței civile nr. 5757/2010 a Judecătoriei S. și s-a anulat titlul de proprietate nr. 4376/1994 este contrară deciziei pronunțate în cauza_ de Tribunalul S., soluționată irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 2232/08.05.2012 în dosarul nr._ .

Revizuienta nu a indicat un temei juridic în fundamentarea cererii.

P. întâmpinare, intimații T. G., ., prin lichidator ..R.L. și . au invocat excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei care a întocmit și a semnat cererea de revizuire, excepția tardivității formulării cererii de revizuire, iar pe fond au solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind nefondată și obligarea revizuientei la plata cheltuielilor de judecată.

În susținerea excepției lipsei calității de reprezentant, au arătat că avocatul G. C. nu a depus odată cu cererea de revizuire împuternicirea avocațială și nicio procură specială din care să rezulte mandatul special dat în baza art. 83 alin. 1 C.proc.civ..

În susținerea excepția tardivității formulării cererii de revizuire, față de prevederile art. 324 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ. au arătat că termenul de o lună curge de la data pronunțării ultimei decizii de către instanța de recurs după evocarea fondului, respectiv 22.02.2012, astfel că cererea de revizuire formulată la data de 08.06.2012 este tardivă.

În privința fondului cauzei, au arătat că nu este dat în cauză niciunul dintre motivele de revizuire, decizia nr. 390/22.02.2012 a Tribunalului S. fiind legală și temeinică, iar între aceasta și decizia Înaltei Curți de Casați și Justiție pronunțate la data de 08.05.2012 în dosarul nr._ nu există tripla identitate de părți, de obiect și de cauză, în condițiile în care decizia nr. 390/22.02.2012 a Tribunalului S. a fost pronunțată în contradictoriu cu încă un reclamant, T. G., una dintre acțiuni vizând întinderea suprafețelor cuprinse în titlul de proprietate, iar cealaltă – însuși titlul de proprietate, ca înscris falsificat.

P. cererea înregistrată la dosar la data de 05.02.2013 revizuienta a modificat cererea, precizând că nu este vorba despre o cerere de revizuire, ci despre o contestație în anulare împotriva deciziei nr. 390/22.02.2012 pronunțată de Tribunalul S. în dosarul nr._, întemeiată pe dispozițiile art. 317 alin. 1, art. 317 alin. 1 și 318 C.proc.civ. A solicitat anularea deciziei menționate și rejudecarea recursului.

În susținerea motivelor invocate, a arătat următoarele:

  1. în privința motivului prev. de art. 317 alin. 1 C.proc.civ. a invocat că în mod repetat instanța i-a încălcat dreptul la un proces echitabil prin respingerea cererii de amânare pentru imposibilitate de prezentare; mai mult, societatea nu a fost legal citată.
  2. în privința motivului prev. de art. 317 alin. 2 C.proc.civ., a invocat, pe de o parte, lipsa unei juste motivări cu privire la fondul pricinii în soluționarea recursului său, cu privire la toate motivele de recurs invocate iar, pe de altă parte, modalitatea de soluționare a excepțiilor insuficientei timbrări și a autorității de lucru judecat, care aveau nevoie de verificări în fapt..
  3. în privința motivului prev. de art. 318 C.proc.civ., a arătat că instanța de recurs a ignorat cu desăvârșire motivele de recurs pe care le-a formulat, prev. de art. 304 pct. 5, 7, 8 și 9 C.proc.civ., motive ce au fost amplu argumentate și dezvoltate. Mai mult, instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare, în condițiile în care a fost cenzurat și nu a fost lăsat să prezinte concluziile părții pe care a reprezentat-o, în timp ce apărătorul părții adverse nu a fost întrerupt deloc.

În ședința de judecată din data de 27.05.2013 instanța a respins ca fiind inadmisibilă cererea privind modificarea cererii din revizuire în contestație în anulare, apreciind că disp. art. 132 alin. 1 C. care permit reclamantului să-și modifice cererea de chemare în judecată la prima zi de înfățișare nu sunt aplicabile și în cazul căilor extraordinare de atac, astfel că instanța a constatat că este legal investită de . prin apărătorul său cu cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri pronunțate de Tribunalul S..

La același termen de judecată, din oficiu, instanța a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului S..

P. decizia nr. 117/27.05.2013 Tribunalul S.-Secția Civilă a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului S. invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel S..

Examinând excepția invocată, în conformitate cu dispozițiile art. 159/1 alin. 4 raportat la art. 323 alin. 2 C.pr.civ. instanța a reținut următoarele:

În fapt, prin cererea introductivă de instanță revizuienta a invocat contrarietatea între două hotărâri definitive potrivnice, anume decizia civilă nr. 2121/07.11.2003 pronunțată de Tribunalul S. în dosarul nr._ și decizia civilă nr. 390/22.02.2012 pronunțată de același Tribunal S. în dosarul nr._ .

În drept, potrivit art. 323 alin. 2 C.pr.civ.în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 C.pr.civ. este competentă să soluționeze cererea de revizuire instanța mai mare în grad față de instanța care a pronunțat hotărârile potrivnice.

Pe cale de consecință, a reținut că instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C.pr.civ. este Curtea de Apel S., ca instanța mai mare în grad față de Tribunalul S..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel S.-Secția I Civilă la data de 5.06.2013.

P. precizările depuse la dosar la termenul din 25.09.2013, revizuienta prin apărător a arătat că temeiul cererii de revizuire cu privire la decizia nr. 390/22.02.2012 pronunțată de Tribunalul S. în dosarul nr._ este reprezentat de art. 322 pct. 2, pct. 5 și pct. 7 C.pr.civ.

A solicitat, potrivit temeiului invocat, schimbarea in întregime a deciziei atacate in cazul prevăzut de art. 322 pct.2 si pct. 5 C.pr.civ., sau, după caz, anularea acestei decizii potrivnice unor hotărâri judecătorești definitive anterior pronunțate.

I. Primul motiv de revizuire - art. 322 pct. ^C.pr.civ.

S. contestatoare a indicat, in temeiul art. 105-108 Cod pr.civ., prin note de ședința (la termenul din 14.02.2012 etc.) in mod repetat încălcarea dreptului la un proces echitabil in principal prin respingerea cererii de amânare pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorului - în afara faptului ca a fost indisponibil, luni si marți 7-8 .02 trenurile pe ruta S. au fost blocate la B. din cauza zăpezii (dublata de comportamentul nonetic al avocatului pârtii adverse).

S. nu a fost legal citata, la sediul cu adresa corecta, si deși a urmărit litigiul, nu a putut preveni un prejudiciu procedural datorat încălcării vădite a unor norme substanțiale si procedurale.

In cererea de amânare s-a solicitat si administrarea de probe - învederându-se ca partea este lipsita de cunoștințe juridice si nu si-a putut face o apărare corespunzatoare - din toate aceste motive s-a solicitat repunerea cauzei pe rol si reluarea dezbaterilor (cereri nediscutate in ședința publica).

S-a putut observa din cuprinsul notelor de ședința, concluziilor etc., precum si din motivele care vor fi prezentate in continuare, ca nici una din apărările, argumentele, probatoriul substanțial depus nu a fost considerat, reținut, discutat, respins motivat (implicit sau explicit).

A dovedit astfel ca trenurile nu au mers in datele menționate. ca s-a produs un prejudiciu substanțial prin neasigurarea asistentei juridice si nesoluționarea unor cereri si proceduri legitime.

II. Al doilea motiv de revizuire - art. 322 pct. 2 C.pr.civ.

Inclusiv așa cum s-a retinut in decizia nr.390/22.02.2012 pronunțata de Tribunalul S. in dosarul nr._, toți reclamanții (T. G., ., .) au solicitat prin acțiune/cerere (care nu a fost precizata ulterior) desființarea titlului de proprietate 4376/1994 al revizuientei.

Or, instanța a pronunțat prin dispozitiv anularea acestui titlu de proprietate.

Soluția (dincolo de lacunele, erorile de conținut si gravele greșeli de judecata si faptul ca a încălcat autoritatea de lucru judecat a unor hotărâri anterioare) a fost si informa, si nesolicitata de reclamante.

Cu încălcarea principiului disponibilității, instanța a pronunțat anularea - soluție care se refera la nulitatea relativă, nesolicitată de reclamante, deși motivarea s-a referit la elemente de nulitate absoluta. In toate cazurile, nulitatea trebuia sa fie parțiala si nu totala. Eroarea si reaua-credința a magistraților au fost evidente-ignorarea situației de fapt, a probelor, a oricăror argumente, greșita interpretare a unor hotărâri judecătorești anterioare etc.

III. Al treilea motiv de revizuire - art. 322 pct. 7 C.pr.civ.

Decizia nr. 390/22.02.2012 pronunțata de Tribunalul S. in dosarul nr._ a fost contrara s.p. 743/6.12.2007 a Judecătoriei S., dosar_ (soluționarea laturii civile din dispozitiv cu referire la cererea părtii civile T. G. de anulare a TP 4376/1996); decizia a fost contrara si sentintelor 2121/7.11.2003 a Tribunalului S., dosar nr. 7013/2003 (definitiva prin decizia nr. 200/15.10.2004 a Curții de Apel S., dosar nr. 2675/2004), precum si deciziei Tribunalului S. nr. 2018/10,11.2006, dosar_ .

A. A solicitat sa se verifice tripla identitate de obiect, părți si cauza ale sentințelor/deciziilor menționate, si sa se constatate ca instanțele s-au pronunțat anterior cu privire la acțiuni/cereri similare de constatare a nulității relative/absolute a TP 4376/1994.

B. Lipsa unei juste motivări cu privire la fondul pricinii si soluționarea recursului său.

S-a putut observa din motivarea instanței ca litigiul nu a fost soluționat pe fond in ceea ce privește recursul revizuientei.

Singurele doua paragrafe care au conținut motivarea cu privire la recursul său au fost următoarele:

- primul paragraf s-a referit la excepții si a conținut susținerea nereala ca revizuienta ar fi dorit soluționarea pricinii pe excepție (deși principalele critici vizau fondul cauzei):

"Astfel cum rezulta din actele si piesele dosarului, recurenta . S. a invocat la fond excepțiile netimbrării cererii si a autorității de lucru judecat, ce i-au fost respinse de prima instanța.

Cum aceste excepții au fost reiterate in cursul promovat, această recurentă dorind soluționarea pricinii pe excepții si nu pe fondul litigiului dedus judecații, e evident ca are interes in promovarea prezentei cai de atac, situație in care, lipsa interesului recurentei . S. invocate de reclamanți urmează a fi respinsa".

- al doilea paragraf al motivării a conținut o anumita motivare (greșita) cu privire la excepții, iar motivarea privind fondul a fost atât de sumara încât a lipsit, nu a îndeplinit cerințele unei juste motivări (au fost subliniate paragrafele in discuție pentru a evidenția ca motivări ca „aspectele exced cadrului", "nu a probat susținerile", "din înscrisurile depuse la dosar rezulta situația de fapt reținuta", "ínstanta de fond a analizat toate probele" sunt formule procedurale uzuale care devin un veritabil limbaj de lemn si un abuz procedural in condițiile in care nu fac o analiza temeinica - a se citi elementara - a probelor si argumentelor părților).

"Cu referire la recursul declarat de parata .. S., din actele si lucrările dosarului,rezulta netemeinicia acestuia.

Esența criticilor aduse de aceasta recurenta, vizează practic modul de soluționare a mai multor excepții, prin care: excepția netimbrării cererii de chemare in judecata,a autorității de lucru judecat, a lipsei procesuale active si a lipsei calității de reprezentant

In ceea ce privește excepția netimbrarii cererii de chemare in judecata, si a autorității de lucru judecat, este a se retine ca acestea au fost in mod corect soluționate de instanța de fond, prin respingere.

Astfel, fata de prevederile art.15 lit. o din Lg. nr. 146/1997, e evident ca acțiunea este scutita de obligația de plata a taxei judiciare de timbru, iar o cerere având ca obiect desființarea înscrisului fals reprezentat de titlul de proprietate nr. 4376/30.06.1994, nu a mai fost formulate sau soluționata de către instanțele judecătorești, situație in care, întemeiat a constatat instanța de fond ca nu sunt incidente dispozițiile art. 1201 Cod civil.

Cu referire la celelalte critici aduse sentinței civile recurente, respectiv la modul de apreciere a situației de fapt, este a se observa ca aspectele indicate de recurenta . S. exced prezentului cadru procesual si contravin probatoriului administrat.

Din înscrisurile depuse la dosar rezulta situația de fapt descrisa in petitul cererii de chemare in judecata, iar recurenta nu a probat nicio situație contrara acesteia.

Este a se retine, in ceea ce privește considerentele sentinței, ca acesta este amplu motivate, fiind analizate toate probele ce s-au administrat in dosar si rezultând din cuprinsul acesteia, raționamentul in baza căruia judecătorul si-a fundamentat si motivat soluția. "

Reaua-credința a magistraților a fost evidentă si "golirea" de orice sens procesual a recursului său, ignorarea oricăror cereri si argument practic au condus la nesoluționarea recursului si nejudecarea lui pe fond.

A arată că se poate verifica aceasta susținere cu privire la toate motivele de recurs invocate.

Singura motivare a instanței a fost sa preia servil punctul de vedere nereal al părții adverse, deși fiecare aspect reținut a fost discutat de ei, au fost aduse probe si s-au indicat aceste probe (prin note de ședința, cu indicarea filei din dosar) - acestea privesc "substanța litigiului" si nu pot fi înlăturate cu o motivare aberanta ca exced cadrul litigiului.

A precizat că ceea ce excede cu adevărat cadrul litigiului a fost încălcarea dreptului la un proces echitabil, cu o motivare derizorie si ignorarea deliberata a probelor, urmarea fiind reținerea unei situații de fapt neadevărate, nereale, aberante, contrazisa de probe (înscrisuri care nu pot fi preconstituite).

A înțeles sa invoce cu referire la incidența acestui motiv de contestație toate argumentele si apărările invocate pe calea recursului (referitoare la legalitatea titlului, operațiunile de emitere a titlului de proprietate, neregularitățile grave ale titlului părților adverse, inexistenta faptelor penale "reținute" in sarcina contestatorilor, greșita interpretare a unor sentințe civile si penale) care nu au fost soluționate de instant de recurs.

C. A apreciat ca soluționarea excepțiilor insuficientei timbrări si autorității de lucru judecat, care avea nevoie de cerificări fapt:

A arătat că va reda in continuare susținerile sale făcute prin Concluzii scrise cu privire la aceste excepții - motivarea "simplista" a instanței, fata de argumentele ei, probe si situația reala fiind astfel derizorie -"față de prevederile art.15 lit. o din Lg. nr 146/1997, e evident ca acțiunea este scutita de obligația de plata a taxei judiciare de timbru, iar o cerere având ca obiect desființarea înscrisului fals reprezentat de titlul de proprietate nr.4376/30.06.1994, nu a mai fost formulate sau soluționata de către instanțele judecătorești"

- cu referire la excepția autorității de lucru judecat

In motivele de apel partea adversa a menționat care sunt acele hotărâri (definitive, iar in aceste dosare partea adversa s-a constituit parte civila), respectiv Rezoluția nr.j615/P/2003 - desființată prin hotărârea instanței, rămasa definitiva prin Decizia nr. 131/2009 a Curții de Apel S.; Rezoluția nr. 203/P/2007-desființată, care privește așa zise infracțiuni de corupție; Ordonanța nr. 496/P/1997-Plângerea împotriva acestei Rezoluții este in curs de soluționare-dosar nr._ la data prezentelor note.

Nici una din aceste hotărâri nu au stabilit ca titlul este fals sau întocmit in fals, ci dimpotrivă, s-a retinut cu autoritate de lucru judecat împrejurările licite in care s-a eliberat titlul de proprietate.

1. Toata situația de fapt reținuta prin ordonanța 482/P/2005 a fost nereala, aberanta, falsa, cei care au făcut veritabile falsuri sunt partea adversa si reprezentanții Ministerului Public, care au considerat abuziv ca titlul de proprietate este fals, ca acesta atesta date contrare realității, adică titlul nu este fals, dar exista uzul de fals.

Aceasta Ordonanța a făcut trimitere, s-a referit, a constatat o situație de fapt aberanta, nereala, falsa, care s-ar fi constatat printr-o alta rezoluție, rezoluția nr.615/P/2003(desființata prin hotărâre definitiva).

P. Rezoluțiile Parchetului de pe lângă Judecătoria S. din 25.08.2003 si 10.02.2004 in Dosar nr. 615/P/2003 au fost reținute in mod grav, distorsionat, nereal faptele, respectiv: "titlul de proprietate a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale in vigoare si cuprinde date necorespunzătoare realității in sensul ca atribuie dreptul de proprietate pentru o suprafața mai mare decât cea reala, respectiv 2,08 ha in loc de 1,617 ha...nu a putut fi identificata documentația care a stat la baza emiterii titlului...C. Municipala nu a făcut propuneri pentru emiterea sa si nu a întocmit fisa proces verbal de punere in posesie...in realitate nu poate exista un titlu de proprietate care sa poarte numărul 4376 la data de 30.06.1994...Persoana care a eliberat titlul de proprietate nu a putut fi identificata prin cercetările efectuate in sarcina făptuitorului urmând a fi reținuta infracțiunea de instigare la fals intelectual, având in vedere ca acesta era singura persoana interesata in obținerea titlului de proprietate pe care ulterior l-a si folosit ca mijloc de proba in acțiunea in revendicare...".

P. Decizia penala nr. 131 din 1.04.2009 pronunțata de Curtea de Apel S. in dosarul nr._ s-a desființat Ordonanța nr. 615/P/2003, fiind reținuta o cu totul alta stare de fapt-reala, licita, si dovedita cu înscrisuri care nu puteau fi preconstituite.

Titlul de proprietate nu este fals-toate acțiunile civile in acest sens au fost respinse. AEIZ Burdujeni a răspuns pentru faptul ca T. G., adjudecatar ulterior, nu are teren aferent. Dobânditor ulterior, T. G. trebuia sa se îndrepte împotriva Aeiz Burdujeni. Terenul pe care îl ocupa acesta nu a fost adjudecat la licitație, iar titlul sau (acțiune in constatare) este fraudulos, anterior fiindu-i respinse prin hotărâre definitiva cererea/acțiunea formulata de eliberare a titlului de proprietate.

P. ia ntervinit nepermis in raporturile dintre părți, ignorând si încâlcând prevederile si principiile legale privind protecția proprietății - după 16 ani de la eliberarea titlului si . civil, inculcându-se dreptul de a obține proprietatea asupra unui bun si dreptul la siguranța legitima, printr-o interpretare abuziva, distorsionata a faptelor, ignorând înscrisuri doveditoare, având la baza rezoluții penale desființate, s-a considerat ca "titlul nu este fals, dar folosirea sa da". A arătat că nu pot magistrații procurori sa stabilească care a fost suprafața adjudecata de părți la licitație.

A solicitat a se avea în vedere situația de fapt așa cum a rezultat din adresa de la cadastru si Publicitate Imobiliara S. nr. 1/_,_,_,_/14.10.2007 conform adresei 515/6.05.1996 de răspuns a O.C.O.T. către I.P.J. S. la cererea R_/7.05.1996: eliberarea titlului conform unei metodologii legale si unei practici administrative pentru numeroase societăți in temeiul art. 28 din Legea nr. 18/1991.

2. Situația de fapt care a fost stabilita cu autoritate de lucru judecat prin Decizia penala nr. 131 din 1.04.2009 pronunțata de Curtea de Apel S. in dosarul nr._ care a desființat Ordonanța nr. 615/P/2003 (a reprodus aceste documente esențiale pentru ca instanțele le-a ignorat cu desăvârșire):

P.. 12 si urm. din Decizia penala nr. 131 din 1.04.2009 ( "analizând actele si lucrările dosarului instanța retine aceeași situație de fapt si de drept, in cauza neexistând probe care sa dovedească ca inculpatul a comis infracțiunea de instigare la fals intelectual ") au fost arătate aceste împrejurări, cum ar fi:

-"Analizând actele si lucrările dosarului instanța de recurs retine aceiași situație de fapt si de drept, in cauza neexistând probe care sa dovedească ca inculpatul a comis infracțiunea de instigare la fals intelectual” (pag.25, paragraf 3);

-"La dosar sunt depuse unele expertize topografice ce evidențiază ca suprafața marcata cu litera A.S din Procesul Verbal de Licitație in care adjudecatar este societatea inculpatului ar fi mai mica decât suprafața de 2,08 ha trecuta in Contractul de Vânzare Cumpărare nr.82/1994, ca A.E.I.Z. Burdujeni ar fi vândut mai mult teren decât ar fi avut in folosința, dar aceste aspecte nu dovedesc existenta faptei de care este acuzat inculpatului mai degrabă ar putea face obiectul unor acțiuni civile" (pag.28, paragraf 6 );

-"De altfel intre părți au avut loc numeroase procese civile, inclusiv cu privire la anularea parțiala a titlului de proprietate a inculpatului, unde au fost avute in vedere aspecte vizând nelegalitatea titlului.

Lipsa documentației a procesului verbal de punere in posesie, lipsa cotorului, numărul mare de ordine al titlului de proprietate emis nu doar inculpatului, sunt explicate prin procedura speciala adoptata in cazul emiterii in regim de urgenta a titlurilor de proprietate, așa cum s-a motivat anterior, procedura ce s-a aplicat nu doar societății inculpatului, ci si altor societăți adjudecatare a licitației, aspect ce vine si el in sprijinul soluției de admitere". (pag.29, paragraf 1 );

-"Nici împrejurarea ca unele din instituțiile implicate in procedura de drept comun de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor, nu au înregistrat in evidenta lor adresa nr. 46/1994 a AEIZ - Burdujeni, in contextul celor anterior arătate nu face dovada ca inculpatul a comis infracțiunea de instigare la fals intelectual după cum nici probele administrate in apel nu răstoarnă soluția de achitare" (pag.29, paragraf 6);

-"Referitor la critica făcuta de partea vătămata precum ca titlul de proprietate al societății inculpatului a fost eliberat într-un timp prea scurt, de numai 10 zile, este de observat ca in aceiași data de 30 iunie 1994 in același termeni au fost eliberate mai multe titluri de proprietate si nu doar cel in discuție, iar martorul T. V. declara ca in regim de urgenta era posibila eliberarea titlului in doar 10 zile" (pag.30, paragraf 1); etc.

3. In ceea ce privește Rezoluția nr. 208/P/2007 a Parchetului de pe lingă Tribunalul S., a menționat Extrase din sentința nr. 67/01.04.2010 prin care s-a soluționat Plângerea împotriva acestei Rezoluții:

Revenind la obiectul cauzei Tribunalul a constatat ca in mod greșit a reținut procurorul de caz ca intimatul B. I., in dosarul nr.4121/314.2006 a făcut un autodenunț, caz in care nu au fost incidente dispozițiile art.260 Cp.

Intimatul a făcut declarația incriminanta in calitate de martor (singura calitate pe care a avut-o in cauza respectiva) astfel ca situația premisa a infracțiunii prevăzute de art.260Cp a fost îndeplinita. Însa, in chiar dosarul de urmărire penala, in care a fost cercetat, acesta a fost audiat la învinuirea care i s-a adus, astfel ca declarația sa (deși in esența a avut același conținut) nu a putut fi considerata ca fiind data in calitate de martor.

Referitor la T.P..4376/30.06.1994 aparținând . Tribunalul a constatat ca un s-a făcut dovada ca aceasta ar fi fost anulat printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva. F. de natura acestui înscris, anularea se poate dispune doar printr-o hotărâre judecătoreasca definitiv, respectiv irevocabila, iar in ciuda numeroaselor litigii si suspiciuni ale unor persoane s-au chiar ale organelor statului, nici o astfel de hotărâre de anulare un a rămas definitiva/irevocabila. In consecința, a arătat că in prezenta procedura nici instanța un poate pune sub semnul îndoielii valabilitatea acestuia,

Pe de alta parte, deși a fost adevărat ca procedura de emitere a acestui titlu un a respectat dispozițiile HG nr. 131/1991 (in vigoare la data respectiva), acesta nu a constituit pe de o parte un motiv de nulitate, iar pe de alta parte nu a constituit, in sine, o dovada a săvârșirii infracțiunii de dare de mita de către petent. Aceste suspiciuni s-au bazat doar pe declarația intimatului B. I. si ale soției sale, declarații care au fost făcute pe de o parte după decesul celeilalte persoane direct interesate, respectiv Russindrilar G., iar pe de alta parte in contradicție fragranta cu toate celelalte declarații ale intimatului B. I. anterioare datei de 25.06.2007, de altfel toata situația de fapt reținuta de către organul de urmărire penala prin rezoluția atacata s-a bazat in mod esențial pe declarația intimatului B., care un s-a coroborat in aspectele esențiale decât cu declarația soției acestuia, si care a fost făcuta la 13 ani de la data presupuselor fapte, dupa ce in tot acest interval de timp a avut o poziție contrara. A precizat, că aceste împrejurări un pot fi de natura a crea convingerea instanței ca faptele indicate de catre intimatul B. I. au existat si ca au existat . de corupție. In consecința, pronunțându-se in baza probelor administrate si constatând ca acuzația adusa petentului a fost fundamentata doar pe declarația intimatului B. I. si a soției sale (date in circumstanțele sus arătate) si pe suspiciunile referitoare la modalitatea in care titlul petentei a fost emis (dar care titlu un a fost anulat), Tribunalul a concluzionat ca acest probatoriu a fost insuficient pentru reținerea existentei faptei. In al doilea rând, prin ordonanțele atacate P. de pe langa Tribunalul S. a încălcat prezumția de nevinovăție a petentului Zukerman Alexander prin aceea ca reținând intervenția prescripției răspunderii penale, chiar in faza actelor premergătoare, trebuia sa se limiteze la efectuarea oricărei considerații referitoare la presupusa angajare a răspunderi penale a acestuia în absenta impedimentului prescripției. Sub acest din urma aspect trebuia reținut ca prezumția de nevinovăție este consacrata ca unul din principiile fundamentale ale dreptului procesual roman, cu consacrare expres atât in legislația procesual penala (art.5 ind.2C.p.p. cat si in Constituție, art.23 alin.11).Mai mult, singura modalitate in care, din punct de vedere judiciar, aceasta prezumție poate fi înfrânta o constituie pronunțarea si rămânerea definitiva a unei hotărâri judecătorești de condamnare, ceea ce in speța un a fost cazul.

Un astfel de punct de vedere este in concordanta si cu jurisprudența constatata a Curții Europene a Drepturilor Omului, consacrata in interpretarea Convenției, si care constituie astfel o garanție suplimentara in vederea respectării prezumției de nevinovăție si are astfel prioritate in baza art.20 alin.2 Constituție." Astfel organul de urmărire penala trebuia sa retina doar împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, fără a fi examinat fondul cauzei sub aspectul eventualei responsabilități penale la care ar fi putut fi angajata persoana in cauza in eventualitatea neîmplinirii acestui termen.

Sub aspectul soluției de neîncepere a urmăririi penale fata de intimatul B. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasa, Tribunalul a constatat ca intre declarațiile date de catre acesta anterior datei de 25.06.2007 si cea susținuta in cadrul dos._ au existat contradicții flagrante. Chiar in aceiași cauza, insa . anterior, intimatul a susținut o declarație cu un conținut diametral opus celei din 25.06.2007. F. de aceste constatări organele de cercetare penala trebuiau sa constate ca au fost întrunite condițiile prevăzute de art. 228 alin 1 C.p.p. si sa dispuna începerea urmăririi penale fata de intimat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasa, iar probatoriul relevant pentru stabilirea situație de fapt sa fie stabilita in acest cadru.

In consecința, in baza art. 271 indice 1 alin 8 lit. b Cpp s-a dispus trimiterea cauzei la P. de pe langa Judecătoria S. in vederea începerii urmăririi penale, in condițiile legii, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasa prevăzuta de art. 260 alin.1C.p.p,fata de intimatul B. I..

Sentința este menținuta in calea de atac si a menționat extrase din Decizia nr.463/12.10.2010:

"Analizând plângerea formulata cu privire la soluțiile dispuse de către procuror (lit. B,C si D din concluziile scrise) si care constituie obiectul propriu-zis al prezentei cauze, tribunalul a reținut ca plângerea formulata este întemeiata, in ceea ce privește temeiul soluției de netrimitere a petentului Zukerman Alexander si soluția dispusa sub aspectul infracțiunii de mărturie mincinoasa fata de intimatul B. I....Curtea constata ca in mod corect instanța de fond a dispus trimiterea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria S. in vederea începerii urmăririi penale, in condițiile legii, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasa prev. de art.260 alini Cp fata de intimatul B. I...."

- cu referire la excepția insuficientei timbrări

In concluziile scrise a arătat următoarele:

A invocat excepția insuficientei timbrări si a solicitat obligarea recurentei sa plătească taxa de timbru pentru toate fazele procesuale.

Conform Ecris la dosar se afla dovada soluționări ultimului dosar penal aflat pe rolul instanțelor (dosar nr._ ), învederând ca prezenta acțiune civila este alăturata sau disjunsa dintr-un proces penal intre parti potrivit art.347 Cod procedura penala (situație reținuta greșit de instanța de fond!).

Nu exista o asemenea situație si un asemenea dosar.

In nici un dosar penal nu s-a disjuns acțiunea civila pentru a fi judecata separat de către instanțele civile;

In dosarul_ s-a soluționat acțiunea civila a lui T. G., asociat al ., care s-a constituit parte civila in acest dosar solicitând anularea titlului său de proprietate - Magistrata fondului a fost astfel ..

Nu exista decât interpretarea părtinitoare si rău voitoare si interesata a parti adverse ca nu s-ar fi soluționat acțiunea civila, ca nu ar fi existat sesizarea instanței pentru săvârșirea infracțiuni de fals, ca titlul său de proprietate ar fi fost declarat fals.

D. A solicitat a se sa observa ca au fost invocate motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5,7, 8 si 9 C.pr.civ.

Motivele de recurs ca atare nu au fost amintite si reținute ca atare de instant de recurs - care a reținut numai ca " Cu referire la celelalte critici aduse sentinței civile recurente, respectiv la modul de apreciere a situației de fapt, este a se observa ca aspectele indicate de recurenta . S. exced prezentului cadru procesual si contravin probatoriului administrat”

Motive de recurs amplu argumentate si dezvoltate au fost ignorate cu o motivare derizorie.

P. cererea de recurs a solicitat administrarea de probe in fata instanței de recurs (probe respinse de magistratul fondului); a solicitat casarea si rejudecarea pricinii la un termen ulterior, cu administrarea de probe; a solicitat examinarea cauzei sub toate aspectele, sa fie avute in vedere toate motivele de recurs si argumentele sale etc.

Referitor la acest motiv de contestație, cu referire la aspectele procedurale, a redat din concluziile scrise.

- Concluzii scrise 22.02.2012

Așa cum a solicitat prin cererile anterior depuse, a solicitat repunerea cauzei pe rol si reluarea dezbaterilor (in vederea discutării probelor, etc.), potrivit art. 151 C.pr.civ., complexitatea pricinii (a situației de fapt) si faptul ca discuțiile in contradictoriu necesita cunoștințe juridice, partea fiind lipsita de apărare la termenul la care au avut loc dezbaterile (iar desfășurarea procesului pina in acest moment s-a făcut cu nerespectarea dreptului la o procedura echitabila ).

Toate litigiile civile anterior soluționate - si acțiunile părtii adverse de constatare a nulității parțiale sau totale au fost respinse prin hotărâri irevocabile.

Toate argumentele au susținut admiterea recursului declarat împotriva s.c. 5757/17.12.2010 si respingerea acțiunii pe cale de excepție; întrucât situația de fapt necesita o atenta considerare si trebuia lămurite împrejurări importante, a solicitat rejudecarea pricinii (in subsidiar, daca se va respinge cererea de rejudecare a pricinii, a solicitat sa se rețină situația de fapt menționata de ea in motivele de recurs).

- Note de ședința 14.02.2012

S., in temeiul art. 105-108 Cod pr.civ., a învederat încălcarea dreptului la un proces echitabil in principal prin respingerea cererii de amânare pentru imposibilitatea de prezentare a avocatului-in afara faptului ca a fost indisponibil, luni si marți, 7-8.02 trenurile pe ruta S. au fost blocate la B. din cauza zăpezii (a apreciat ca a fost nonetic comportamentul avocatului părții adverse, revizuienta neopunându-ne de fiecare data când acesta a solicitat amânarea pentru imposibilitatea de prezentare!).

In cererea de amânare a solicitat administrarea de probe – a învederat că partea a fost lipsita de cunoștințe juridice si nu si-a putut face o apărare corespunzătoare - din toate aceste motive a solicitat repunerea cauzei pe rol si reluarea dezbaterilor.

A solicitat-datorita neefectuării unei cercetări judecătorești efective de către instanța de fond, refuzului de a administra probe, motivării necorespunzătoare, precum si a unei modalități de soluționare a pricini discutabile (pentru care magistratul a si fost recuzat) sa se dispună, in eventualitatea admiterii recursului, rejudecarea pricinii si administrarea de probe.

- Concluzii scrise 22.02.2012

In fata instanței de fond a solicitat administrarea de probe arătând ca prin încheierile de la fila 633 si 678, instanța, cu o motivare sumara ("probele nu sunt concludente") a respins administrarea probei cu înscrisuri, a prorogat inițial si apoi a respins proba testimoniala solicitata de prin note de ședința in . explicit care sunt probele respinse.

In aceeași maniera si cu aceeași motivare simplista au fost respinse si toate probele solicitate la termenul de judecata din 03.12.2010 (nu sunt concludente). Magistrata a mai motivat un singur lucru "ca nu sunt chestiuni controversate, nedisputate intre părti", or așa cum a rezultat cu evidenta a fost vorba chiar despre împrejurările litigioase legate de emiterea titlului de proprietate (care au fost clare, licite si legale din punctul său de vedere si dovedite cu înscrisuri si lămurite de către instanțele judecătorești penale cu autoritate de lucru judecat), fiind contestate, interpretate, reinterpretate si răstălmăcite de către partea adversa.

De asemenea, suplimentarea probatoriului in ședința din 03.12.2010 s-a solicitat in temeiul art. 138 Cod proc.civ. fata de înscrisurile comunicate de către Prefectura S., respectiv Titlurile de Proprietate emise in temeiul art.28 din Lg.18/91 pentru societățile ., SC. Lacto S. SRL, ., ., SA. M.,S SRL, .-prin aceste înscrisuri au confirmat înca odată realitatea acelor susținute si dovedite de ea ca emiterea titlului de proprietate, pentru societatea s-a făcut conform unei metodologii legale si a unei practici uniforme la nivelul autorităților emitente, ca Prefectura nu a comunicat si nu comunica toate informațiile pe care le deține pentru a favoriza partea adversa.

In consecința, a solicitat instanței de control judiciar sa se dispună ca Prefectura sa comunice daca exista o evidenta a titlurilor de proprietate emise pentru toate societățile care au adjudecat in temeiul art. 28 din Lg.18/91 începând cu 1994 si pana in 1996, pentru ca din informațiile societății obținute de la Subprefectul Pasniciuc o asemenea evidenta exista începând numai cu anul 2000 la nivelul Prefecturii; întrucât Prefectura a comunicat copie numai de pe titlul de proprietate al . a solicitat sa fie comunicate relații si in legătura cu celelalte titluri emise pentru celelalte societăți adjudecatare, alte decât ..

De asemenea, a arătat alte probe pe care le-a solicitat la rejudecarea pricinii:

- audierea specialistului TOPO care a efectuat măsurători la solicitarea . si a reprezentanților celorlalte societăți adjudecatare înaintea ei (1993) menționând ca B. I. a recunoscut ca toți aceștia si T. G. i-au solicitat eliberarea titlurilor de proprietate.

- a arătat modalitatea in care a fost falsificat Titlul de Proprietate si a solicitat efectuarea unei expertize grafologice, precum si a unei expertize TOPO pentru a se lamuri care a fost suprafața adjudecata si procedura urmata; iar in ceea ce privește metodologia urmata la emiterea titlului a solicitat emiterea unei adrese către instituțiile emitente pentru a comunica data si numărul de societăți cărora li s-a eliberat titlu de proprietate, si metodologia aplicata in temeiul art.28 din Lg. 18/91.

3. a învederat si ca dreptul la apărare a fost încălcat de Magistrata fondului- apărătorul a fost cenzurat si nu a fost lăsat sa prezinte concluziile in timp ce doamna avocat V. L. V. un a fost întrerupta nici măcar odată; justificarea pentru care a intervenit aceasta încălcare a dreptului la apărare ar fi fost ca Magistratul poate sa limiteze dezbaterile si ca mai sunt si alte dosare in sala (in total dezbaterile au durat maxim 7-10 minute timp alocat pentru fiecare parte total insuficient pentru fata de complexitatea pricini).

A solicitat ca instanța de control judiciar sa aibă in vedere înscrisurile depuse de societate la dosarul cauzei si situația de fapt care a rezultat din acestea, după cum urmează; Fila 23-56-sentintele si deciziile date in dos._ ; f. 119-136-; 138-156 sunt sentințele civile pronunțate in dosarele dintre parti; f. 239-243 documente de licitație .; f. 244 adresa OPCI nr.3507/27.02.2006; f._ titluri de proprietate din același cotor; f. 259 expertiza grafologica;f 273-278-expertiza D.; f. -279-295-Adrese Cadastru; f.-299- Documente Euromiva; f.328-documentatie T. S. SRL

E. Extrase din decizia nr.390/22.02.2012 care au dovedit grava eroare judiciara si reținerea greșita a unei situații de fapt nereale

A redat din motivarea deciziei atacate, cu scurte comentarii:

„În ceea ce privește recursul formulat de reclamanții T. G., . S. si . S., fata de ansamblul probelor ce s-a administrat in dosar, tribunalul îl apreciază ca fiind fondat” - probe administrate numai in favoarea părtii adverse, cu ignorarea probelor societății.

„Potrivit art. 184 Cod procedura civila, când nu este caz de judecata penala s-au daca acțiunea publica s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanța civila prin orice mijloc de dovada” - au existat procese penale anterioare, cu soluții definitive, ignorate de instanța.

„Din interpretarea prevederilor sus-citate rezulta ca daca autorul falsului nu a fost identificat ori acțiunea penala nu poate fi pusa in mișcare, întrucât s-a stins ori s-a prescris, falsul va fi cercetat pe cale incidenta, de către instanța civila, aceasta având puterea sa-si formeze convingerea existentei falsului unui act juridic prin administrarea oricărui mijloc de proba, inclusiv proba materiala si prezumții simple. Falsul unui act juridic se sancționează cu nulitatea absoluta” - nu exista un autor necunoscut, împrejurările emiterii titlului au fost cunoscute, metodologia si practica autorităților administrative cunoscute, iar falsul nu exista.

„Analizând înscrisul defăimat ca fals in prezenta cauza, respectiv titlul de proprietate nr._94 emis pe numele paratei . S., se constata ca licitația organizata de AEIZ-Burdujeni la data de 04.05.1994 a fost câștigate de . S., reprezentata de Zukerman Alexander, care si-a adjudecat mijloace fixe si terenul cuprins in perimetrul A,B,C,D,E,F,G,H,l,J,K,L,M,N,O,P,Q,R,S, conform planului de situație si a listei de inventară bunurilor scoase la licitație anexate la dosar” – s-a ignorat deliberat planul de situație, dovada incontestabila ca a fost adjudecata întreaga suprafața de teren

„Ulterior la data de 10.06.1994, intre AEIZ Burdujeni si . S. s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 82/1994, având ca obiect bunurile achiziționate prin licitație, inclusiv adăposturile 1,2,3,4 si 6 si terenul aferent de 2,08 ha.

La data de 20.05.1994, AEIZ Burdujeni a organizat o noua licitație publica pentru un nou mijloc fix, respectiv adăpostul nr. 5.

Imobilul a fost adjudecat potrivit procesului-verbal de licitație publica nr.64/20.05.1994, de către . S., reprezentata de T. E..

In baza procesului-verbal de licitație menționat a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.86/20.06.1994, intre AEIZ Burdujeni si . S., având ca obiect adăpost nr.5 si suprafața de 0,50 ha, teren aferent activului vândut

Deși in contractele de vânzare-cumpărare încheiate intre AEIZ Burdujeni si . S., pe de o parte si . S., pe de alta parte, se precizează ca obiectul contractelor îl reprezintă si suprafețele de 2,08 ha tern si respectiv 0,50 ha teren, in realitate aceste suprafețe nu au fost identificate in momentul întocmirii acestor contracte” - aspect nereal, existând litigii civile anterioare asupra acestui aspect.

„In anul 1994, Zukerman Alexander a construit un gard despărțitor intre cele doua proprietăți, pe aliniamentul indicat in procesul - verbal de licitație” - aspect fals, declarat de partea adversa si infirmat de probe.

„Începând cu anul 1995, Zukerman Alexander a solicitat Primăriei S. emiterea certificatului de urbanism si a unor autorizații de construcție, pentru care era necesara întocmirea unui plan de situație, care a fost realizat ulterior de Rachitnean N.” - aspect fals, declarat de partea adversa si infirmat de probe; s-a preluat servil dintr-o rezoluție a Parchetului.

„Conform situației întocmite suprafața deținuta in fapt de Zukerman Alexander era de 16.717 mp. In aceste împrejurări, sus-numitul a revendicat diferența de teren folosindu-se de titlul de proprietate nr.4376/1994, titlu de proprietate întocmit de autori necunoscuți” - autorii au fost cunoscuți, fiind revendicat ceea ce s-a adjudecat la licitație.

„Deși cunoștea ca acest titlu cuprinde date nereale si ca in momentul achiziționării mijloacelor fixe prin licitație publica, acesta cunoștea amplasamentul si perimetrul in care se aflau bunurile achiziționate si ca in urma măsurătorilor, perimetrul era in realitate de 16.717mp, Zukerman Alexander s-a folosit de acest titlu in acțiunile civile promovate, precum si pentru obținerea autorizațiilor de construcție” - titlul nu a cuprins date nereale, ci ceea ce s-a adjudecat la licitație, aspect grav ignorat de instanța, cu consecința unei grave erori judiciare.

„Se constata apoi, ca prin sentința penala nr.2352 din 05.12.2006 a Judecătorie B. s-a dispus achitarea inculpatului Zukerman Alexander pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzuta de art.291 cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal si aplicarea sancțiunii cu caracter administrativ a amenzii in suma de 200 lei, in temeiul prevederilor art.11 pct.2 lit. a raportat la art.10 lit. b indice 1 C.p.p.,sentința ce a rămas definitiva prin decizia nr.733/27.09.2007 a Curții de Apel Ploesti-Sectia Penala.

In considerentele hotărârii sus-menționate s-a reținut ca, din ansamblul probelor existente la dosar, instanța retine ca la data adjudecării imobilului, nu s-a întocmit documentația corespunzătoare, care sa evidențieze corect suprafața de teren adjudecata iar, ulterior, expertiza întocmita de Rachitnean N. a precizat ca in perimetrul de teren adjudecat, in realitate sunt 16.717mp” - titlul nu a cuprins date nereale, ci ceea ce s-a adjudecat la licitație; existau sentințe penale ulterioare care au infirmat existenta infracțiunilor de fals si dare de mita.

„Cu toate aceste, Zukerman Alexander si-a revendicat dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,08ha tern si a solicitat autorizație de construcție pentru acest teren, deși acesta cunoștea faptul ca la data când a avut loc licitația AEIZ Burdujeni nu avea reglementata situația juridica a terenului si nici nu s-a realizat o predare efectiva a terenului, in procesul verbal de licitație s-a menționat ca AEIZ Burdujeni nu era in posesia titlului de proprietate asupra terenului” – s-a reținut parțial si fals situația de fapt, cu încălcarea autorității de lucru judecat.

„Comiterea infracțiunii de uz de fals prevăzuta de art.291 C.P.,cu aplic, art.41 CP.,de către petent rezulta din faptul ca in baza aceleiași rezoluții infracționale si in mod repetat, acesta a uzitat de titlul de proprietate întocmit in fals, pentru a justifica dreptul de proprietate pe o suprafața mai mare decât cea la care avea dreptul, deși cunoștea amplasamentul si perimetrul bunurilor achiziționate si ca, in urma măsurătorilor efectuate de Rachitneanu N., in acel perimetru, erau in realitate 16.717mp” - titlul nu a cuprins date nereale, ci ceea ce s-a adjudecat la licitație.

„S-a mai reținut ca, titlul de proprietate sus-amintit este întocmit in fals si ca numitul Zukerman Alexander se face vinovat de folosirea acestui titlu de proprietate in mai multe litigii aflate pe rolul instanțelor, pentru a justifica pretenții bănești legate de o suprafața de teren mai mare decât cea deținuta”- titlul nu a cuprins date nereale, ci ceea ce s-a adjudecat la licitație.

„Din înscrisurile anexate pricinii, respectiv din adresele adresate Politiei Municipiului S. si instanței de judecata de către Primăria Municipiului S., Prefectura S. si Oficiul Județean de Cadastru si Publicitate Imobiliara S., rezulta ca nu exista documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.4376/1994, nu se regăsește cotorul titlului de proprietate si nici Hotărârea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor S. privind validarea suprafeței de tern ce urmează a fi reconstituita . S.” - aspecte false, infirmate de probe incontestabile.

„Mai rezulta, apoi, ca titlul de proprietate poarta un număr care nu ar fi putut fi acordat la data emiterii, având in vedere ca pana la data de 01.01.1995 se ajunsese la nr.845 si ca titlul de proprietate nu are nici codul de identificare OCOT” - aspecte false, infirmate de probe incontestabile.

„Mai mult, rezulta de asemenea, dintr-o adresa cu nr. 7704/2003 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor S., ca in cele doua ședințe ce au avut loc in luna iunie 1994, au fost puse in discuție in vederea soluționării un număr de 45 de lucrări, dar ca nici una nu privește stabilirea dreptului de proprietate nr.4376/1994 emis in favoarea acestei societăți” - aspecte false, infirmate de probe incontestabile]

„Existenta falsului a fost constatata si de instanța civila. Astfel prin sentința civila nr.46/01.11.2011, pronunțata in dosarul nr.4869/86.2010 al Tribunalului S. - secția comerciala,de contencios administrativ si fiscal, s-a admis cererea de revizuire formulate de .-prin L. ., s-a anulat sentința nr.509/2002 A Tribunalului S. si s-a respins ca nefondata acțiunea in revendicare formulate de reclamanta . S. in contradictoriu cu parata ., in considerentele sentinței reținându-se ca deși nu a fost identificata persoana care a întocmit titlul de proprietate nr.4376/1994 intimatei, este clar ca datele înscrise in acest înscris oficial nu corespund realității, ca actul ce a stat la baza pronunțării sentinței civile nr. 509/2002 a Tribunalului S. - respectiv titlul de proprietate nr.4376/1994 este fals” – s-a interpretat greșit sentința civila, cu ignorarea autorității de lucru judecata penalului fata de civil.

A arătat că, fata de toate cele reținute mai sus, este evident ca in cauza își găsit aplicabilitatea prevederile art. 184 cod proc.civ., pe care reclamanții recurenți si-au întemeiat acțiunea si ca se impune anularea titlului de proprietate nr. 4346/1994 emis in favoarea paratei recurente.

La termenul din 17.10.2013 instanța a respins cererea revizuientei de dezatașare a precizărilor la acțiune formulate la data de 5.02.2013 (înregistrate la Cabinetul de avocatură sub nr. 16/04.02.2012) întrucât acestea au făcut obiectul dezbaterilor și s-a pronunțat de către instanță o soluție în legătură cu admisibilitatea modificării cererii de chemare în judecată.

La același termen instanța a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 2 și 5 C.pr.civ. de cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 C.pr.civ., sens în care s-a înaintat Serviciului arhivă o copie de pe cererea de revizuire inițială, după precizări și după întâmpinarea formulată în cauză, pentru formarea unui dosar separat.

Cererea de revizuire disjunsă a fost înregistrată sub prezentul nr. de dosar,_ .

La termenul de judecată din data de 26 noiembrie 2013, instanța a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel S..

P. decizia civilă nr. 1401 din data de 26 noiembrie 2013, Curtea de Apel S. a admis excepția și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuienta S.C. F. F. S.R.L. S., împotriva deciziei nr. 390 din 22 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul S. – Secția civilă (dosar nr._ ), în favoarea Tribunalului S..

P. a decide astfel, curtea a reținut că potrivit art. 323 alin. 1 C.pr.civ., „cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere”.

În speță, decizia nr. 390/22.02.2012 a cărei revizuire s-a solicitat a fost pronunțată de Tribunalul S. (în dosarul nr._ ), astfel încât instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 5 C.pr.civ. este tot Tribunalul S..

Normele ce reglementează competența materială de soluționare a cauzei sunt de ordine publică, potrivit art. 159 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., iar necompetența materială poate fi invocată conform art. 1591 alin. 2 C.pr.civ.

Ca urmare, în temeiul art. 158 alin. 1 și 3 C.pr.civ. instanța a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel S. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului S..

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Tribunalului S. sub nr._ .

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Obiectul prezentei cereri de revizuire îl constituie motivele de revizuire prev. de art. 322 pct. 5 și pct. 2 din vechiul Cod de procedură civilă, față de decizia de declinare, pronunțată de Curtea de Apel S..

Conform art. 322 pct. 2 și 5 din vechiul Cod de procedură civilă „revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: 2. dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; 5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.

În ceea ce privește motivul de revizuire prev. de art. 322 pct. 2 din vechiul Cod de procedură civilă, cererea de revizuire este tardivă, astfel că se va admite excepția tardivității.

Conform art. 324 al. 1 pct. 1 din vechiul Cod de procedură civilă „termenul de revizuire este de o lună și se va socoti în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. 2 de la pronunțarea ultimei hotărâri”.

În speță, decizia atacată a fost pronunțată la 22.02.2012, însă prezenta cerere de revizuire a fost depusă cu depășirea termenului de o lună, în iunie 2012.

În ceea ce privește motivul de revizuire prev. de art. 322 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă, se rețin următoarele:

Nu s-a dovedit, conform textului legal invocat, descoperirea ulterioară a unor înscrisuri noi, care existau, la momentul judecății, determinante pentru soluționarea cauzei, care au fost imposibil de prezentat, pentru că au fost reținute de partea adversă, sau dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.

P. admiterea cererii de revizuire pe acest fundament legal, trebuie ca cerințele legale de mai sus să fie îndeplinite cumulativ, absența oricăreia dintre ele conducând la respingerea cererii.

Nu s-au dovedit, în speță, condițiile legale arătate mai sus.

Se invocă pretinse greșeli de judecată, de ordin procedural, respectiv de drept substanțial, material, se critică considerentele din decizia atacată, se critică modul în care instanța de recurs a statuat asupra excepțiilor insuficientei timbrări și autorității de lucru judecat. Se arată că nu s-a răspuns tuturor argumentelor din memoriul de recurs, că s-a solicitat administrarea de probe în fața instanței de recurs, se solicită reanalizarea situației de fapt.

Toate aceste aspecte exced cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege pentru revizuire.

Practic, se exercită ”un recurs la recurs”, ceea ce nu este permis, pentru respectarea autorității de lucru judecat. Aceste aspecte au fost evidențiate și în jurisprudența CEDO (cauza M. contra României).

Rezultă că se impune respingerea cererii de revizuire, întemeiată pe disp. art. 322 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă, ca nefondată, conform art. 326 din vechiul Cod de procedură civilă.

Conform art. 274 din vechiul Cod de procedură civilă, față de căderea în pretenții, va obliga revizuienta să plătească intimatului T. G. 500 lei și intimatei . de 1240 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.

P. aceste motive,

În numele L.,

DECIDE:

Admite excepția tardivității, în ceea ce privește motivul de revizuire prev. de art. 322 pct. 2 din vechiul Cod de procedură civilă.

Respinge această cerere de revizuire formulată de revizuenta . S. – S., Drumul Național 29 S.-B., KM 6, f.n., împotriva deciziei nr.390/22.02.2010 pronunțată de Tribunalul S.-Secția Civilă în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații C. L. S. P. A. L. 18/1991, T. G. - LA S. DE AVOCAȚI ,,V. ȘI V.,, - S., .. 3-5, . S.,,SRL S. -CU DOMICILIUL A. LA S. DE AVOCAȚI,,V. ȘI V.,, -- S., .. 3-5, . . DOMICILIUL A. LA S. DE AVOCAȚI,,V. ȘI V.,, - - S., .. 3-5, . – S., .. 1, ., ap. 6, . S. - P. L. J. . – S., ., nr. 51, ., . S.- S., .. 61, . S. P. A. L. 18/1991, ca tardivă.

Respinge cererea de revizuire, referitoare la motivul prev. de art. 322 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă, ca nefondată.

Obligă revizuienta să plătească intimatului T. G. 500 lei, cheltuieli de judecată.

Obligă revizuienta să plătească intimatei . S. 1240 lei, cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 martie 2014.

Președinte, Judecător, Judecător,

A. I. M. V. O. D. L. A.

Grefier,

S. A.-M.

Red. A.I.M.

Judecător fond C. L.

Tehnored. S.A.M.

2 ex./8.04.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 72/2014. Tribunalul SUCEAVA