Fond funciar. Decizia nr. 824/2013. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 824/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 824/2013

Dosar nr._ fond funciar

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 824/2013

Ședința publică de la 22 Martie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE L. A.

Judecător A. I. M.

Judecător V. O. D.

Grefier L. A.

Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenta-petentă P. E. domiciliată în com.F.,. și de către recurentele-interveniente în nume propriu R. M. domiciliată în com.F.,. și S. E. domiciliată în Ostra, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr.986/2012 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA,-Suceava, jud. Suceava, C. L. DE F. F. F.- F., jud. Suceava și intimatul-intervenient în nume propriu G. I. domiciliat în Oraș F., ..

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentei-petente, av.C. R.,lipsă fiind părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin Serviciul Registratură al Tribunalului Suceava a fost depus răspunsul la adresa emisă de instanță către Primăria Comunei Stulpicani.

Reprezentanta recurentei solicită emiterea unei adrese Primăriei Comunei F. dat fiind faptul că la fila 19 vol I, dosar fond se află în copie cererea de reconstituire drept de proprietate adresată Primăriei Comunei F..

Instanța respinge cererea recurentei, prin reprezentant, dat fiind faptul că la fila 6 dosar recurs, în cererea de recurs, recurenta a solicitat emiterea unei adrese Primăriei Comunei Stulpicani, cerere care i-a fost încuviințată prin încheierea de ședință din data de 11.01.2013.

Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului,casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare fără cheltuieli de judecată arătând că instanța de fond a făcut referire la suprafața de teren de 2,49 ha însă recurenta a solicitat cu totul alt teren în suprafață de 249 ha astfel încât solicită instanței a observa care este obiectul juridic al plângerii.

Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin plângerea înregistrată cu nr._ /15.03.2011 la Judecătoria Gura Humorului petenta P. E., în contradictoriu cu intimatele C. Județeană P. S. D. de P. Privată Asupra Terenurilor Suceava și C. L. de F. F. F., a solicitat anularea Hotărârii nr.50/18.02.2011 a Comisiei Județene P. S. D. de P. Privată Asupra Terenurilor Suceava și reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței totale de 107,3 ha teren cu vegetație forestieră, situat pe raza satului Plutonița, compusă din suprafața de 48 ha teren situat la locul „Pârâul Slatinii” compusă din parcelele nr.43 A, 43 B, 43 C, 43 V și suprafața de 59,30 ha teren situat la locul „B.” compusă din parcelele 41 A, 41 B, 41 C, 40 A, 40 B, 40 C, 40 D și 40 E, identificate în planurile parcelare întocmite de inginer cad. S. I..

În motivare petenta a arătat că organul emitent al hotărârii atacate a făcut o interpretare și o aplicare greșită a legislației de fond funciar. Terenul a cărei reconstituire o solicită petenta a aparținut bunicului său, defunctul F. G.. Fiica acestuia A., căsătorită G., decedată la data de 05.12.1958, este mama petentei. Bunicul petentei este vechiul proprietar tabular al acestui teren. Întrucât face dovada dreptului de proprietate și a dreptului de moștenire asupra terenului identificat în amenajament silvic, pe vechiul amplasament, petenta solicită admiterea acțiunii. A atașat copia hotărârii atacate.

Prin întâmpinarea depusă la 29.03.2011 (filele 6-8) intimata C. Județeană P. S. D. de P. Privată Asupra Terenurilor Suceava a solicitat respingerea acțiunii. În motivare a arătat că hotărârea atacată este legală și temeinică, întrucât: a) nu se face dovada de proprietar (autor) deposedat; la cerere petenta nu a anexat acte de proprietate la nivelul anului 1948 pentru a se face dovada continuității din anul 1926 până la naționalizare. Conform extrasului de carte funciară nr.22, datele fiind luate din registrul drepturilor obștenilor din Bucșoaia, „erezii după G. F.” sunt înscriși cu 5/12 drepturi în Composesoratul de P. din Bucșoaia ce consta din nr. 43 drepturi și formează averea nedivizată a obștenilor, cu o suprafață totală de 294 ha și 17 ari. În mod nelegal petenta P. E. solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 107,3 ha teren cu vegetație forestieră, întrucât prin cererea depusă în baza Legii nr.247/2005 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,59 ha teren cu vegetație forestieră după defunctul F. G.; b) nu se face dovada preluării abuzive de către regimul comunist; c) nu se face identificarea vechiului amplasament în amenajamentul silvic, cerință imperativă prevăzută de art.61 alin.1 din HG nr.890/2005 cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, petenta nu a prezentat acordul Ocolului silvic pe raza căruia solicită reconstituirea dreptului de proprietate, conform art.39 alin.4 din HG nr.890/2005 cu modificările și completările ulterioare. În acest sens trebuie avut în vedere faptul că terenurile forestiere administrate de către ROMSILVA sunt proprietate publică a statului. Prin predarea lor către comisiile locale, urmată de punerea în posesie a celor îndreptățiți, respectivele terenuri trec în proprietatea privată a persoanelor cărora li s-a reconstituit acest drept. Predarea unor astfel de terenuri către comisiile de fond funciar este posibilă doar în considerarea destinației ulterioare a acestora: punerea în posesie a celor îndreptățiți și în consecință ea nu se poate realiza decât cu privire la amplasamente strict delimitate, validate de către comisia județeană de fond funciar pentru a fi atribuite beneficiarilor legilor fondului funciar. Crearea unor rezerve de teren cu destinație forestieră la dispoziția comisiilor locale de fond funciar ar fi lipsită de temei legal, potrivit art.3 alin.1 din Legea nr.1/2000 cu modificările ulterioare, rezerva fiind alcătuită din terenul proprietate privată a unității administrativ teritoriale, în nici un caz ea neputând cuprinde terenuri proprietate publică a statului. În acest sens dispun mai multe texte de lege, respectiv art.71 alin.2, art.72 și art.73 din HG nr.890/2005 cu modificările și completările ulterioare. Conform art.24 alin.1 din Legea nr.1/2000, cu modificările și completările ulterioare, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, în caz contrar comisia locală întocmește anexa nr.43 privind acordarea de despăgubiri pe care o înaintează comisiei județene pentru validare, ulterior recunoașterii dreptului de proprietate solicitantei care a depus, în termen legal, cerere conform legilor fondului funciar. Prin Deciziile nr.605/28.04.2009 și nr.625/2009 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.24 alin.1/2, 1/4 și 3 din Legea nr.1/2000 cu modificările și completările ulterioare, constatându-se că acestea sunt neconstituționale în ceea ce privește dreptul foștilor proprietari de a opta pentru atribuirea unei suprafețe echivalente din fondul forestier proprietate de stat, iar C. Județeană Suceava de fond funciar nu poate stabili modalități de lucru în afara cadrului legal. A atașat documentația ce a stat la baza emiterii hotărârii atacate.

Prin cererea de intervenție depusă la 25.03.2011 (fila 250) intervenienții R. M. și G. I. au arătat că și dânșii sunt la fel moștenitori după defunctul F. G.. Tatăl intervenienților G. D. a fost fratele petentei P. E., ambii fiind copiii lui G. N., aceasta din urmă fiind fiica lui F. G., proprietarul de pădure solicitată în prezenta cauză. Deci intervenienții au vocație succesorală după defunctul F. G..

Prin cererea depusă la 06.06.2011 (fila 265) intervenienta R. M. a precizat că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate alături de petentă cu privire la suprafața de 107,3 ha pădure, teren situat pe raza localității F., ce a aparținut autorului lor F. G.. Intervenienta a depus la comisia locală de fond funciar F. cerere în vederea reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la acest teren. A anexat arborele genealogic.

Au fost depuse contestațiile, cu documentația aferentă, nr.9232 din 29.11.2010 și nr.9430 din 08.12.2010 la decizia de invalidare a cererii nr.102/2005, autor F. G. pentru solicitanții R. M. și P. E. (filele 1-187 vol.II).

Prin cererea depusă la 19.12.2011 (fila 188) petenta P. E. a precizat că 1. terenul în litigiu în suprafață de 59,30 ha și respectiv 48 ha este evidențiat în planurile de situație de la filele 42-51 vol.I; 2. procesele-verbale de stabilire a vecinătăților celor două trupuri de teren se află la filele 53-55 vol.I; 3. terenul din litigiu se identifică din punct de vedere tabular cu parcelele funciare nr.349/3, 358/1 ș.a. din CF nr.22 a . extrasului CF de la fila 56 vol.I; 4. terenul în litigiu a făcut parte din Composesoratul de pădure din Bucșoaia format din 43 drepturi, ce totalizează suprafața de 294 ha și 17 ari, teren din care erezii după G. F. sunt înscriși cu 5/12 drepturi; cu aceste drepturi erezii lui G. F. figurează în Registrul drepturilor obștenilor din Bucșoaia (extras CF fila 56); 5. tabelul nominal asupra împărțirii Obștei Bucșoaia se află la filele 89-95 vol.I, iar la fila 94 la număr de ordine 14 este înscris G. F. cu 5/12 p.f. 358/23; 6. hărțile cadastrale în care apare înscris terenul din litigiu se află la filele 96-97 vol.I; 7. coala proprietății funciare vechi, a terenului proprietate G. F., p.f. 381/23 (cu care apare în extrasul CF de la fila 56 vol.I) se află la filele 98-111 vol.I; 8. cererea de reconstituire drept de proprietate se află la fila260 vol.I, care este o completare la cererea nr.102/22.11.2005 formulată conform Legii nr.247/2005; 9. actele de proprietate depuse de petentă sunt cele de la pct.3-8 din această precizare + testamentul fila 126; 10. arborele genealogic se află la filele 161, 162, 163, 164, 194 vol.I – P. E. este fiica defunctei G. A. (fila 190), care este fiica defunctului F. G. și E. (fila 162); 11. acte de stare civilă – la filele 219 și 220 se află certificat de naștere și căsătorie petenta P. E., iar la filele 192 și 193 se află certificatele de deces ale autorilor petentei F. G. și E.. A anexat arbore genealogic, extrase din planșe cadastrale și proiecte plan parcelar.

Prin cererea depusă la 23.01.2012 (fila 205 vol.II) S. E. a formulat cerere de intervenție în nume propriu, prin care a solicitat să i se reconstituie și ei dreptul de proprietate cu privire la terenul cu vegetație forestieră ce face obiectul acestei cauze. Intervenienta a arătat că și dânsa s-a adresat comisiei locale ca să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru acest teren în calitate de nepoată după F. G..

Au fost depuse la dosar copii după: tabel nominal privind analiza dosarelor de fond funciar discutate în ședința Comisiei Locale F. din data de 26.11.2010 (fila 258 vol.I), cererea formulată de R. M. și P. E. pentru reconstituirea suprafeței de 1/8 din suprafața de 294 ha și 17 ari după F. D. soția lui F. G. care este o completare la dosar 102 fiind și ele urmași după bunica (fila 260 vol.I), arbori genealogici, extras CF, proces-verbal de stabilire a vecinătăților și declarație (filele 219-220 vol.II), poliță de asigurare, titlurile de proprietate nr.75/1993, 194/1993 și 115/1993, declarația notarială dată de F. I. și S. G., testamentul notarial din 1958 lăsat de G. A. (fila 234 vol.II).

Prin concluziile scrise depuse la 10.09.2012 (filele 238-247 vol.II) petenta P. E. a solicitat admiterea plângerii, anularea Hotărârii nr.50/18.02.2011 emisă de C. Județeană Suceava și reconstituirea în favoarea sa pe vechiul amplasament a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 107,3 ha teren cu vegetație forestieră. Petenta a arătat că a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în termen legal, fiind înregistrată cu nr.102, formulând ulterior și completări la această cerere. Chiar dacă terenul a aparținut Composesoratului Bucșoaia, reconstituirea dreptului de proprietate tot are loc prin formularea unei cereri, composesorii sau moștenitorii lor având drept la retrocedare. Petenta a dovedit că este moștenitoarea lui F. G., bunicul matern, decedat la 08.11.1918, petenta fiind beneficiara testamentului lăsat de mama sa G. A.. Titlul vechi de proprietate al defunctului F. G. se află la fila 56 și constă în extrasul de carte funciară nr.22 a . care erezii după G. F. figurează cu 5/12 drepturi din Composesoratul de pădure Bucșoaia, care constă în 43 de drepturi și formează averea nedivizată a obștenilor, cu o suprafață totală de 294 ha și 17 ari, identică cu parcelele funciare 349/3 și 358/1 și alte parcele. La filele 89-95 se află Tabelul nominal de împărțire a Obștii de pădure Bucșoaia, unde la nr.14 apare defunctul F. G. cu 5/12 drepturi. Această obște a fost împărțită, situație recunoscută de C. locală de fond funciar F.. Nu s-a făcut dovada că cele două parcele nr.349/3 și 358/1 din CF 22 Bucșoaia au un alt proprietar tabular în persoana Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina sau a altui titular și că au fost revendicate de aceștia. Pârâții nu au dovedit că pe acest amplasament ar fi puse în posesie alte persoane. Amplasamentul terenului în litigiu a fost dovedit cu planurile cadastrale depuse de petentă. . în aceste planuri ce face parte din CF 22 Bucșoaia intră în categoria înscrisă pe extrasul CF cu numele de „alte parcele”. Numai în cazul în care nu ar fi existat înscrisuri doveditoare recunoscute de lege era suficientă și necesară proba cu martori, care să fie vecini pe toate laturile și proprietari. Procesul-verbal de vecinătate nu face dovada dreptului de proprietate, ci a vecinilor terenului. Autorul petentei, F. G., era titularul dreptului de proprietate la data preluării pădurilor de către stat, pe amplasamentul pretins de petentă. În ce privește deposedarea autorilor petentei de terenuri forestiere, urmează a se constata că anterior anului 1948 pădurile au trecut în patrimoniul statului ca bunuri ale poporului. Condiția ca petenta să dovedească anumite apte juridice care nu sunt în măsură să afecteze în vreun fel dreptul absolut de proprietate cât și condiția dovedirii modului de preluare de către stat a suprafețelor solicitate nu sunt prevăzute în mod imperativ de lege sub sancțiunea respingerii cererii de reconstituire retrocedare drept de proprietate asupra unui teren preluat în mod abuziv de stat. Petenta solicită respingerea cererilor de intervenție în nume propriu. În cauză este dată prematuritatea plângerii întrucât intervenienții nu au parcurs toate procedurile prealabile administrative. Intervenienții nu figurează ca și contestatori pe hotărârea atacată de petentă și nici nu au depus la dosar o altă hotărâre de respingere a contestației lor pe care să o atace.

Prin sentința civilă nr.986/2012 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului, prima instanță a respins plângerea formulată de petenta P. E., a respins cererea de intervenție formulată de intervenienții R. M. și G. I., a respins cererea de intervenție formulată de intervenienta S. E..

P. a hotărî astfel,prima instanță a reținut următoarele:

Petenta P. E. a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,59 ha teren cu vegetație forestieră, situat pe raza satului Bucșoaia . noastră) F. județul Suceava, în calitate de moștenitoare a defunctului F. G., cerere înregistrată cu nr.120/22.11.2005 la Primăria F. (fila 18 vol.I). C. L. de Fonf F. F. a invalidat cererea formulată de P. E. și R. M. în dosarul nr.120/2005 (proces-verbal filele 25-26 vol.I). Împotriva acestei invalidări a formulat contestație P. E. (filele 16 și 17 vol.I), arătând că în CF nr.22 Bucșoaia figurează Composesoratul de pădure Bucșoaia nedivizat cu o suprafață totală de 294 ha, între care figurează și erezii lui F. G. cu 5/12 drept.

Prin Hotărârea nr.50/18.02.2011 a Comisiei Județene pentru S. D. de P. Privată Asupra Terenurilor Suceava (atacată - fila 4 vol.I) s-a respins contestația formulată de P. E., prin care solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață nedeterminată de teren cu vegetație forestieră, situată pe raza orașului F., în calitate de moștenitoare după defunctul F. G.. S-a motivat că nu se face identificarea în amenajamentul silvic, pe vechiul amplasament, așa cum prevăd legile fondului funciar, în vederea întocmirii procesului-verbal de vecinătate pentru terenul cu vegetație forestieră; de asemenea, suprafața de teren solicitată, corespunzătoare parcelei nr.1255 înscrisă la poziția nr.12 în parcelarul „Obștii divizate Stulpicani”, a fost reconstituită ca drept de proprietate în favoarea numiților P. N., P. V., C. A., în calitate de moștenitori după autorul P. M. (conform Hotărârii comisiei județene nr.320/19.02.2010 – Anexa nr.53-3 poziția nr.31, pentru 6,01 ha teren cu vegetație forestieră), așa cum rezultă și din adresa nr.210/18.01.2011 a Comisiei locale de fond funciar Stulpicani.

Conform extrasului de carte funciară (fila 56 vol.I, depus la cererea de reconstituire, act invocat și în prezent de petentă) parcelele funciare nr.349/3 drum prin pădure, nr.358/1 pădure și alte parcele, din Cartea Funciară nr.22 a . proprietatea tabulară a Composesoratului de P. Bucșoaia, constând din 43 drepturi, și formează averea nedivizată a obștenilor, cu o suprafață totală de 294 ha și 17 ari, printre care și erezii după G. F. cu 5/12 drept.

Composesoratul (Obștea) de P. Bucșoaia s-a divizat anterior naționalizării pădurilor din 1948 (tabelul cu membrii obșteni după ieșirea din indiviziune – filele 89-95 vol.I), în urma ieșirii din indiviziune F. G. primind ./23 în suprafață de 6 ha 15 ari și 10 mp (conform tabelului fila 94 vol.I, poziția nr.14).

Conform explicațiilor părților, a arborilor genealogici depuși de petenta P. E. (filele 162 vol.I și fila 189 vol.II) și a actelor de stare civilă, instanța reține că F. G. (decedat în 1918 – f.226) a fost căsătorit cu E. (decedată în 1953 – f.193) și au avut 9 copii, respectiv: D., I., A. (sau N., mama petentei) căsătorită G., E., Amfilofie, P., I., Axenia și F.. G. A. (sau N., decedată în 1958 – f.225) a fost căsătorită cu G. I. și au avut 4 copii, respectiv pe G. F., petenta P. E., G. D., decedat în 1992 – f.175, cu moștenitori copiii săi intervenienții G. I. și R. M.), și G. L. căsătorită P. (decedată în 2006, cu moștenitoare fiica Gemanari G.). Mai sunt și alți descendenți, fără a se putea face o identificare exactă a acestora, însă nu insistăm asupra lor întrucât nu sunt părți în proces.

P. terenul avut de G. F. după divizarea Obștii Bucșoaia, respectiv pentru . în suprafață de 6 ha 15 ari și 10 mp numitul M. V. (topograf) a întocmit în anul 2000 două planuri de situație, respectiv un plan corect în care la poziția „Starea nouă” face mențiunile corecte divizând . amplasamentul actual (pădure și pășune) arătând că . Obște Bucșoaia, care înainte de divizare avea . pădure de 294 ha și . drum de 17 ari din CF 22 Bucșoaia, precum și un plan în care forma și mărimea parcelei este aceeași ca la primul plan de situație fără a face mențiunea parcelei care a fost divizată și anume cea cu nr.358/23 ci altele, fiind respectată doar mărimea lor totală. Numita V. S. (având calitatea de mandatară a numitelor R. M. și P. E. în dosarul civil aflat la Primăria F. prin care solicitaseră reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren cu suprafață împădurită după defunctul F. G.) a formulat plângere penală împotriva numitului M. V.. Prin Rezoluția nr.66/P/2009 din 26.08.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului (filele 231-233 vol.I)s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de M. V. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art.289 cod penal, deoarece în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale. În motivarea acestei Rezoluții s-a reținut că M. V. a întocmit două planuri de situație în anul_ pentru același teren, dar pe care au fost efectuate mențiuni diferite, atestând date nereale într-un înscris oficial cu ocazia întocmirii lui. În motivarea aceleiași rezoluții se mai reține că pentru acest teren P. E. și R. M. au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate anume cea cu nr.120/22.11.2005, precum și faptul că M. V. „cunoaște faptul că terenul în cauză este deja împărțit la alți moștenitori, fapt confirmat și de martorul F. V., un alt urmaș după defunctul F. G. (fila 232 vol.1, paragrafele 4 și 6 teza finală).

În ce privește terenul de 2,49 ha cu vegetație forestieră ce face parte din . în suprafață de 6 ha 15 ari și 10 mp (provenită din divizarea parcelei nr.358/1 din CF nr.22 Bucșoaia), instanța constată că: acest teren nu a fost preluat la naționalizare de către statul român de la autorul F. G., întrucât acesta a decedat în 1918; nu există dovada dezbaterii succesorale după defunctul F. G.; nu se cunoaște persoana care a fost deposedată cu acest teren la naționalizarea din 1948; testamentul invocat de petentă nu are valoare probantă în cauză, întrucât se referă la alte terenuri decât cel în litigiu, respectiv la parcele fânaț și pășune, nicidecum nu se referă la pădure; pentru acest teren s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea altor moștenitori (după cum se arată în considerentele Rezoluției nr.66/P/2009 din 26.08.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului), astfel că acest teren nu face obiectul Legii nr.247/2005. P. aceste considerente, pentru acest teren, instanța a constatat că plângerea petentei P. E. nu este întemeiată și instanța a respins-o.

P. diferența de teren 104,81 ha (107,3 ha solicitată minus 2,49 ha sus-menționată = 104,81 ha) instanța a constatat că petenta nu are depusă cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate depusă în termen legal la Primărie (nu există cerere). Cererea invocată de petentă – de la fila 260 vol.I prin care R. M. și P. E. solicită reconstituirea suprafeței de 1/8 din suprafața de 294 ha și 17 ari după F. D. soția lui F. G. în completarea dosarului 102,ca moștenitori după bunica – nu a fost luată în considerare de instanță, întrucât această cerere nu a fost depusă și înregistrată la Primăria F., fapt constatat de instanță cu ocazia verificării, la cererea petentei, a Registrului de cereri formulate de cetățeni în baza Legii nr.247/2005 (Registru adus de secretarul Primăriei F. în ședința publică din 16.01.2012, aspecte consemnate în încheiere – fila 204 vol.II). Cum legile fondului funciar prevăd o procedură prealabilă obligatorie, care începe cu depunea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate la Primărie, iar o asemenea cerere nu a fost formulată de petenta P. E. pentru diferența de 104,81 ha teren cu vegetație forestieră, instanța a constatat că pentru acest teren plângerea este inadmisibilă pe motivul neparcurgerii procedurii prealabile (nedepunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate la primărie în termen legal) – excepție ridicată de intimata C. Județeană Suceava și din oficiu și pusă în discuția părților – și a respins-o.

În ce privește cererea de intervenție formulată de intervenienta R. M., instanța a constatat: R. M. a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, înregistrată cu nr.120/22.11.2005 la Primăria F., o cerere pentru 100 ha teren cu vegetație forestieră situat pe raza satului Plutonița . județul Suceava în calitate de moștenitoare a defunctului G. I. a C., teren solicitat după străbunic (fila 19 vol.I) și o cerere pentru 2,54 ha teren cu vegetație forestieră situat pe raza satului Bucșoaia . județul Suceava în calitate de moștenitoare de defunctului F. G., teren solicitat după bunicul tatălui G. D. (fila 20 vol.I). Cum legile fondului funciar prevăd o procedură prealabilă obligatorie - care începe cu depunea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate la Primărie și întocmirea documentației, soluționarea cererii de către C. locală, formularea de cei nemulțumiți a contestației,soluționarea cererii de către C. județeană prin hotărâre și abia apoi partea nemulțumită putându-se adresa instanței cu plângere împotriva hotărârii Comisiei județene – iar în cauză nu a fost parcursă procedura prealabilă în integralitatea sa, respectiv C. județeană nu s-a pronunțat prin hotărâre asupra celor două cereri ale intervenientei R. M., instanța a constatat că cererea de intervenție este inadmisibilă pe motivul neparcurgerii procedurii prealabile (nesoluționarea cererii de către C. județeană prin hotărâre) – excepție ridicată din oficiu și pusă în discuția părților – și o va respinge.

Referitor la cererea de intervenție formulată de intervenientul G. I., instanța a constatat că acesta nu a parcurs procedura prealabilă obligatorie, neexistând o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată la primărie în termen legal și neexistând nici o hotărâre a comisiei județene, astfel că această cerere este inadmisibilă pe motivul neparcurgerii procedurii prealabile (nesoluționarea cererii de către C. județeană prin hotărâre) – excepție ridicată din oficiu și pusă în discuția părților – și a respins-o..

Cu privire la cererea de intervenție formulată de intervenienta S. E., instanța a constatat: intervenienta nu a formulat la primărie în termen legal cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul proprietatea defunctului F. G., ci a depus o cerere tardivă (la 05.11.2009) prin care solicita intervenția în dosarul nr.102 în calitate de moștenitoare după R. M. (fila 170 vol.I). Însă R. M. (intervenienta din prezenta cauză) este mama sa și trăiește. Cum calitatea de moștenitor se dobândește după decesul celui moștenit, iar R. M. nu a decedat, instanța a constatat că intervenienta S. E. nu are vocație succesorală după mama sa R. M., astfel că cererea sa este inadmisibilă. Intervenienta S. E. nu are vocație succesorală nici după defunctul F. G., intervenienta fiind îndepărtată de la moștenire de succesorii mai apropiați în grad, în speță intervenienta R. M.. Această excepție a inadmisibilității cererii de intervenție pe considerentul lipsei vocației succesorale a intervenientei S. E. a fost ridicată din oficiu și pusă în discuția părților. Instanța a constatat că excepția ridicată din oficiu este întemeiată, astfel că a admis-o și în consecință a respins cererea de intervenție formulată de intervenienta S. E..

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs intervenientele în nume propriu R. M. și S. E. și petenta P. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului intervenientele în nume propriu R. M. și S. E. au arătat că instanța de fond nu a analizat cu obiectivitate probele administrate în cauză și că au depus la dosar înscrisurile doveditoare.

Au arătat că au dovedit proprietatea terenului din litigiu, au dovedit că acest teren a fost preluat la stat și că ele au calitatea de moștenitoare după F. G..

În motivarea recursului, petenta P. E. a arătat că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale care reglementează reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului cu vegetație forestieră, dispoziții cuprinse în legislația de fond funciar, L nr.18/1991, L.nr.1/2000 și Legea nr.245/2005. De asemenea instanța a interpretat greșit probatoriul administrat în cauză.

Hotărârea este nelegală și pentru motivul că instanța a încălcat principiul rolului activ și dreptul la apărare respingând cererea de administrare a probei cu o expertiză și cererea de probe cu martorii vecini ai terenului.

Judecătoria nu a cercetat fondul cauzei din următoarele motive:

  1. În primul rând, instanța s-a pronunțat și a cercetat situația juridică a unui teren străin de

cauză și nesolicitat de petenta P. E. în acest dosar, și anume, s-a referit la suprafața de 2,49 ha cu vegetație forestieră, identică cu ./23, în suprafață de 6 ha 15 ari și 10 mp, ce a provenit din divizarea parcelei nr.358/1 din CF 22 Bucșoaia. A susținut petenta că instanța a fost în eroare deoarece este indubitabil faptul că terenul din litigiu este terenul solicitat de petentă și anume cel care face parte din suprafața totală de 294 ha și 17 ari, suprafață ce a aparținut Obștei de pădure Bucșoaia și care este identică cu parcelele funciare 349/3 și 358/1 și altele. Ca atare a solicitat a se reține că terenul din litigiu nicicum nu face parte din suprafața de 2,49 ha identică cu ./23, în suprafață de 6 ha și 15 ari și 10 mp, ce a provenit din divizarea parcelei nr.358/1 din CF 22 Bucșoaia-așa cum în mod greșit a stabilit prima instanță.

  1. În al doilea rând și în subsidiar chiar dacă s-ar reține că petenta a solicitat acest teren, a

arătat că în mod incorect instanța de fond a reținut că-nu a fost preluat de stat de la autorul reclamantei, defunctul F. G., decedat în anul 1918 și nici de la succesorii săi, în speță nefăcându-se dovada dezbaterii succesorale după acest defunct și nici necunoscându-se astfel care a fost persoana deposedată cu terenul la naționalizarea din anul 1948. La fel de greșit instanța a mai reținut că plângerea petentei nu este întemeiată și pentru motivul că pentru acest teren s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea altor moștenitori, situație ce rezultă din rezoluția parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului nr.66/P/2009 din 26.08.2009,aflată la filele 231-233 vol.I dosar. A apreciat petenta că judecătoria a reținut în mod incorect acest fapt doar în baza unei rezoluții penale și nu în baza unor acte de reconstituire, respectiv titlu de proprietate, procesul verbal de punere în posesie și planul cadastral care să prezinte exact amplasamentul terenului în discuție.

  1. În mod greșit instanța de fond s-a referit la două trupuri de teren, respectiv la suprafața

de 2,49 ha, la care s-a referit mai sus în sensul că este străină de terenul din litigiu și la diferența de teren până la suprafața de 107,3 ha solicitată de petentă în plângerea sa, diferență care este în suprafață de 104,81 ha ( 107,3-2,49=104,81) A solicitat instanței de recurs a observa că petenta a depus cerere de reconstituire pentru suprafața de 294 ha și nu pentru suprafața de 2,94 ha așa cum greșit a reținut judecătoria, la cifra de 294 punându-se în fals o virgulă, dovadă fiind cererile care nu conțin această virgulă care micșorează suprafața de la 200 ha la 2 ha și 94.

  1. Este de reținut că cererea înregistrată sub nr.102/22.11.2005 există și a fost depusă în

termenul legal prevăzut de art.III din OUG nr,.127/2005, cel de 30 noiembrie 2005.

  1. Pe de altă parte, a arătat că în Hotărârea Comisei Județene Suceava nr.50/2011, fila 4vol.

I dosar, nu rezultă că s-a respins contestația petentei pentru lipsa cererii de reconstituire, această comise dimpotrivă a reținut,, nejustificat că petenta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață nedeterminată de teren cu vegetație forestieră.

  1. Situația amplasamentului terenului solicitat, a reconstituirii lui, a apartenenței și a

regimului său juridic, față de actele depuse de petentă, de extrasul de carte funciară, de documentele Obștii Bucșoaia, putea fi lesne lămurită printr-o expertiză cadastrală pe care instanța a respins-o în mod nelegal.

În drept a invocat prevederile art.304 pct.9, art.3041 și art.312 Cod procedură civilă.

Legal citată, intimata C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA a formulat întâmpinare, fila 32 dosar ,prin care a solicitat respingerea recursului petentei P. E., ca nefondat.

Deși legal citați, ceilalți intimați nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în instanță pentru a-și susține apărările.

Examinând recursul petentei P. E., ce se subsumează prevederilor art.304 pct.9, art.3041 din vechiul Cod de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, tribunalul reține următoarele:

Prima instanță a reținut că petenta P. E. a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,59 ha teren cu vegetație forestieră, situat pe raza ., în calitate de moștenitoare a defunctului F. G., cerere înregistrată sub nr.102/22.11.2005 la Primăria F. (f.18, vol.I).

P. diferența de teren pretinsă în prezentul litigiu (până la 107,3 ha) s-a concluzionat că petenta nu a formulat cerere, că înscrisul invocat de parte în acest sens-anume așa-zisa cerere prin care împreună cu intervenienta R. M. ar fi solicitat retrocedarea a 1/8 din suprafața de 294 ha 17 ari după F. Doichița, soția autorului de mai sus, nu poate fi luat în considerare întrucât nu apare înregistrat la Primăria F., fapt constatat cu ocazia verificării de către prima instanță a registrului de cereri formulate de cetățeni în baza Legii 247/2005, registru înfățișat instanței în ședința din 16.01.2012 (f.204, vol. II).

În calea de atac petenta a reiterat existența cererii pentru toată suprafața pretinsă, invocând că aceasta s-ar afla la C. locală pentru aplicarea legii 18/1991 Stulpicani, fiind transferată cu toată documentația de la C. locală F., și înregistrată sub nr._, susținere de asemenea nedovedită, ba, mai mult, infirmată prin adresa nr.324/12.03.2013 (f.49 dosar recurs) emisă de Primăria Stulpicani prin care s-a menționat că nu există nicio cerere care să fi fost înregistrată sub nr._, că la poziția nr.102/14.09.2005 apare înregistrată o altă persoană, T. Rarița, în calitate de moștenitoare a defunctului Big N. a G..

A invocat petenta că cererea sa cu privire la întreaga suprafață pretinsă s-ar afla depusă în dosar nr._ al Judecătoriei Gura Humorului, între aceleași părți, solicitând conexarea acestuia la dosarul de față.

Conexarea cauzelor se dispune doar pentru o mai bună administrare a justiției, ceea ce înseamnă că litigiile trebuie să fie pendinte, conform art.164 din vechiul Cod de procedură civilă, condiții ce nu sunt îndeplinite în speță, acel litigiu fiind irevocabil judecat, prin decizia civilă nr.1175/2007 al Tribunalului Suceava( f.85-90 vol. II).

Oricum, nimic nu o împiedica pe petentă să se prevaleze de probele administrate în acel dosar, prin xerocopierea și depunerea la acest dosar, dacă aprecia că sunt relevante în cauză.

Neprocedând astfel, criticile sale pe acest aspect rămân la stadiul de simple alegații, nedovedite.

Tot în calea de atac petenta a încercat să acrediteze ideea că s-ar fi pus în fals o virgulă pe cererea de reconstituire, astfel încât suprafața reală de 294 ha pretinsă ar fi devenit 2,94 ha, fiind astfel indusă în eroare prima instanță.

Nici aceste critici nu pot fi reținute întrucât instanța a avut în vedere cererea formulată pentru suprafața de 2,59 ha aflată la f.18 vol. I, nu de 2,94 ha cum eronat se susține, instanța înlăturând cu totul așa-zisa cerere pentru 1/8 din suprafața 294 ha pe motiv că nu apare înregistrată în registrul Primăriei . impune art.9 alin.3 din lg.18/1991.

În concluzie, rezultând indubitabil că cerere petentei a vizat doar suprafața de 2,59 ha teren cu vegetație forestieră situată pe raza ., în mod corect prima instanță a analizat plângerea în aceste limite, neavând relevanță că în hotărârea Comisiei Județene (atacată în prezenta, nr.50/2011) s-a reținut că petenta ar fi solicitat o suprafață nedeterminată.

Cât privește terenul de 2,59 ha teren, a reținut instanța că face parte din . în suprafață de 6 ha 15 ari și 10 mp, nefiind o parcelă străină, cum încearcă să acrediteze petenta-recurentă, ci . revenit în lot autorului F. G. și moștenitorilor acestuia în urma divizării Obștii Bucșoaia anterior naționalizării.

Practic, petenta nu recunoaște ieșirea din indiviziune în condițiile în care face referire la vechiul CF 22 Bucșoaia în care apar parcelele nedivizate-349/3, 358/1 și altele în suprafață totală de 294 ha și 17 ari, iar erezii autorului G. F. în indiviziune cu 5/12 drepturi.

Cât privește vocația la retrocedare efectivă a acestui teren, instanța a înlăturat-o, fie pentru considerente eronate, fie insuficient cercetate.

Astfel, chiar dacă F. G. (bunicul petentei) a decedat în anul 1918, rezultă din dosar că terenul a rămas mai departe în familia F., erezii săi fiind menționați atât cu cota indiviză de 5/12 drepturi în CF 22 a . și cu terenul primit după divizarea ce a avut loc anterior naționalizării pădurilor din 1948 ( a se vedea tabelul cu membrii obșteni după ieșirea din indiviziune, în care erezii acestuia apar cu p.358/23 în suprafață de 6 ha 15 ari 10 mp, fila 94 vol I, poziția 14 ).

Prin urmare, ceea ce interesează în cauză e împrejurarea dacă familia F. are calitatea de proprietar deposedat de naționalizare, sens în care se impun probe suplimentare sub acest aspect.

De asemenea, fără suport probator reține instanța că terenul în cauză ar fi fost reconstituit deja în favoarea altor moștenitori, întemeindu-și concluziile pe rezoluția nr.66/P/2009 din 26.08.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului fără a arăta despre ce moștenitori este vorba, care este actul de reconstituire, or situația juridică actuală nu putea fi lămurită decât printr-o expertiză topo-cadastrală.

Cum toate aceste aspecte învederate echivalează cu necercetarea fondului, în baza art.312 alin.1,2,5 din vechil cod de procedură civilă, tribunalul va admite recursul petentei, va casa în parte sentința civilă nr.986/10.09.2012 a Judecătoriei Gura Humorului și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe numai în ceea ce privește cererea petentei de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,59 teren cu vegetație forestieră situat pe raza ..

Cât privește pe intervenientele R. M. și S. E., în mod corect cererea lor a fost respinsă, în condițiile în care prima nu a parcurs procedura prealabilă în integralitatea sa, neexistând la dosar o hotărâre a comisiei județene pe care partea să o atace în baza prevederilor art.53 alin.2 din legea 18/1991, iar cea de-a doua nu are vocație succesorală concretă după defunctul F. G. întrucât, fiind nepoată de fiică a acestuia, iar mama sa (R. M.) fiind în viață, este înlăturată de la succesiune în virtutea principiului proximității gradului de rudenie, fiind implicit înlăturată și de la reconstituirea dreptului de proprietate având în vedere că această regulă succesorală se aplică și în materia legii 18/1991 (art.13 alin.2 lit.a din Regulamentul de aplicare a legii 18/1991 aprobat prin HG 890/2005).

De altfel, este de observat că intervenientele nu tăgăduiesc aceste considerente ale primei instanțe, invocând doar că terenul în cauză a fost proprietatea bunicului lor și că a fost preluat de stat, criticile lor vizând așadar fondul litigiului pe care instanța nu l-a antamat în ceea ce le privește.

Întrucât soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție este legală și temeinică nefiind incidente dispozițiile art 304 pct.9 din vechiul Cod de procedură civilă, în baza art.312 alin.1 din același act normativ tribunalul va respinge recursul intervenientelor ca nefondat.

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul intervenientelor în interes propriu R. M. domiciliată în com.F.,. și S. E. domiciliată în Ostra, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr.986/2012 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr._ în contradictoriu cu petenta recurentă P. E. domiciliată în com.F.,. și intimații C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA,-Suceava, jud. Suceava, C. L. DE F. F. F.- F., jud. Suceava și intimatul-intervenient în nume propriu G. I. domiciliat în Oraș F., ., ca nefondat.

Admite recursul petentei P. E. domiciliată în com.F.,. împotriva sentinței civile nr.986/2012 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr._ în contradictoriu cu recurentele-interveniente în nume propriu R. M. domiciliată în com.F.,. și S. E. domiciliată în Ostra, jud. Suceava și intimații C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA,-Suceava, jud. Suceava, C. L. DE F. F. F.- F., jud. Suceava și intimatul-intervenient în nume propriu G. I. domiciliat în Oraș F., ..

Casează în parte sentința civilă nr.986/10.09.2012 a Judecătoriei Gura Humorului și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe numai în ceea ce privește cererea petentei de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,59 teren cu vegetație forestieră situat pe raza ..

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 22 Martie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

L. A. A. I. M. V. O. D. L. A.

Red V.O.D

Jud.fond P. C.

Tehnored.L.A.

2 ex./ 08.04.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 824/2013. Tribunalul SUCEAVA