Fond funciar. Sentința nr. 4934/2014. Tribunalul SUCEAVA

Sentința nr. 4934/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 567/2014

Dosar nr._ - fond funciar -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL S.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA Nr. 567

Ședința publică din 04 martie 2014

Președinte: D. D.

Judecători: T. M.

Judecători: M. C.

Grefier: P. L.

Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul A. C., domiciliat în . împotriva sentinței civile nr. 4934 din 3 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, intimați fiind pârâții M. M. I., cu domiciliul ales la Cabinet avocat „O. A.”, cu sediul în S., .. 29, ., ., Comisia comunală de fond funciar D., C. județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. și C. locală de fond funciar S..

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul recurent, asistat de avocat B. I. și avocat O. A., pentru prim pârâta intimată, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare cu părțile a fost legal îndeplinită.

Grefierul a expus referatul cauzei, în cadrul căruia, a învederat că la dosar, prin serviciul registratură, au fost depuse de către reclamantul recurent, precizări la motivele de recurs, precum și întâmpinare de către prim pârâta intimată, într-un singur exemplar.

Avocatul reclamantului recurent a precizat că nu solicită a-i fi comunicată întâmpinarea.

Întrebați fiind, avocații părților au precizat că nu mai au de formulat alte cereri prealabile, sens în care, instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.

Avocat B. I., pentru reclamantul recurent, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, făcând dovada cu înscrisuri a dreptului de proprietate, fără cheltuieli de judecată.

Avocat O. A., pentru pârâta intimată M. M. I., a solicitat, în principal anularea recursului ca nemotivat, prin admiterea excepției invocate, iar în subsidiar, în cazul în care nu se va reține excepția, respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

T RI B U N A L U L ,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. la data de 02.02.2009, sub nr. de dosar_, reclamantul A. C. a chemat în judecată pe pârâții C. Județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, C. C. D. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, M. C. și C. orașului S. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, solicitând anularea parțială a titlului de proprietate nr. 2588 din data de 04.12.2006 în sensul excluderii suprafeței de 3500 m.p. cu denumirea Deal Militari (Cîrlog).

În motivare, reclamantul a arătat că această suprafață de teren nu i-a aparținut niciodată lui M. D. și A. în tarlaua menționată în titlul de proprietate.

În drept, cererea nu a fost motivată.

În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus, la dosarul cauzei, înscrisuri (filele 4-24).

La termenul de judecată din data de 11.12.2009, reclamantul a formulat precizări la acțiunea principală, prin care a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr. 2588 eliberat la data de 04.12.2006 pe numele lui M. N. D. și A., în sensul excluderii suprafeței de 3500 m.p. proprietatea reclamantului, motivat de faptul că suprafața de 3500 mp, tarlaua 33, . din suprafața de 5400 mp, tarlaua 33, . titlul de proprietate nr. 2373 emis la data de 14.07.2006 reclamantului A. V. C..

La termenul din data de 14.01.2011, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M. C.. La data de 11.02.2011, reclamantul prin apărător a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a numitei M. M. I. asistată de M. C..

La termenul din 11.03.2011, s-a prezentat în fața instanței numitul H. Ș. care a depus la dosar procură specială de reprezentare în fața instanței a reprezentantei legale a pârâtei, M. C., arătând că este proprietarul terenului ce face obiectul litigiului întrucât a cumpărat de la numitul M. D. o suprafață de teren, precum și de la reclamantul din prezenta cauză.

La data de 05.09.2011, reclamantul a depus la dosar un memoriu intitulat întâmpinare.

Deși legal citate, pârâtele C. comunală D., C. orașului S. și C. județeană S., nu s-au prezentat în fața instanței și nu au formulat întâmpinare.

Prin sentința civilă nr. 2097 din data de 04.05.2012 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, instanța a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul A. C. în contradictoriu cu pârâții M. M. I., C. comunală D., C. orașului S. și C. județeană S., și s-a dispus anularea parțială a titlului de proprietate nr. 2588/04.12.2006 emis pe numele M. N. Dragpș și A. pentru suprafața de 3500 mp, situată conform titlului de proprietate nr. 2588/2006 în tarlaua 33, .: R. Aspazia (N), Drum exploatare (E), H. Ș. (S), Drum național 29 (V), teren identificat prin raportul de expertiză topocadastrală efectuat în cauză – anexa nr. 4, teren punctat cu culoarea bleu și gri.

Prin decizia civilă nr. 758 din data de 18.03.2013 pronunțată de Tribunalul S. în dosarul nr._ a fost admis recursul declarat de către pârâta M. M. I., a fost casată în tot sentința civilă nr. 2097 din data de 04.05.2012 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, cauza fiind trimisă în rejudecarea aceleiași instanțe.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub numărul de dosar_ .

Prin sentința civilă nr. 4934 din 3 octombrie 2013, Judecătoria S. a respins acțiunea ca neîntemeiată.

P. a hotărî astfel, prima instanță, a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr. 7538 din data de 27.09.1993 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr. 2637/1993, i s-a reconstituit reclamantului A. C., printre altele, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,54 ha teren la locul numit „Deal” (fila 10 din dosarul nr._ ).

În temeiul acestei hotărâri judecătorești a fost eliberat titlul de proprietate nr. 2373 din data de 14.07.2006 de către C. Județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, titlu pe care figurează și suprafața de 5400 mp teren situat în extravilanul comunei D., județul S., la locul numit „Deal C.” (fila 19 din dosarul nr._ ).

De asemenea, instanța a reținut că reclamantul A. C. a fost pus în posesie cu terenul în suprafață de 5400 mp la locul numit „Deal C.”, învecinat la nord cu A. P., la est cu drumul de exploatare, la sud Ș. H. și la vest cu drumul național DN 29, sens în care s-a încheiat procesul verbal de punere în posesie nr. 1644 din data de 27.06.2006 (fila 76).

Prin sentința civilă nr. 3240 din data de 05.10.2006 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de numiții M. D. și M. A. în contradictoriu cu C. C. de F. F. D., C. L. de F. F. S. și C. Județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, fiind anulat parțial titlul de proprietate nr. 219 din data de 28.03.1991 emis pe numele acestora, în sensul excluderii din acest titlu a suprafeței de 5600 mp teren arabil, din trupul „D.” și a suprafeței de 5600 mp teren arabil din trupul „Militari”, ambele situate în extravilanul comunei D., județul S., și a includerii în titlul de proprietate a suprafețelor de 4500 mp teren arabil, tarlaua 35, . „Deal”, învecinat la nord cu moștenitorii lui C. M., la est cu drumul de exploatare, la sud cu P. M. și la vest cu drumul de exploatare, și de 3500 mp teren arabil din trupul „Deal Militari” (sau C.), tarlaua 33, poziția 390, învecinat la nord cu R. Aspazia, la est cu drumul de exploatare, la sud Ș. H. și la vest cu drumul național DN 29 (filele 27-29).

În considerentele hotărârii judecătorești mai sus menționate, s-a reținut că numiții M. D. și A. apar înscriși în registrul agricol din perioada 1960-1961, printre altele, cu suprafața totală de 2 ha și 8000 mp teren, din care cu suprafața de 45 ari teren la locul numit „Deal D.” și cu suprafața de 36 ari la locul numit „C.” sau „Deal Militari”.

În baza acestei hotărâri judecătorești a fost eliberat titlul de proprietate nr. 2588 din data de 04.12.2006 de către C. Județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, titlu pe care figurează și suprafața de 3500 mp situată în extravilanul comunei D., județul S., la locul numit „Deal Militari (Cărlig)” (fila 100).

De asemenea, instanța a reținut că numiții M. D. și A. au fost puși în posesie cu terenul în suprafață de 3500 mp, la locul numit „Deal Militari”, conform celor stabilite prin sentința civilă nr. 3240 din data de 05.10.2006 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, sens în care s-a încheiat procesul verbal de punere în posesie nr. 29 din data de 06.11.2006 (fila 74).

Potrivit art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, atribuirea efectivă a terenurilor se face, de regulă, pe vechile amplasamente.

Instanța amintește că, potrivit art. 1169 din Codul civil de la 1864, cel care face o propunere în fața judecății trebuie să o dovedească, iar potrivit art. 129 alin.1 din Codul de procedură civilă, părțile au îndatorirea de a-și dovedi, în condițiile legii, pretențiile și apărările, principiu al procedurii civile exprimat prin adagiul „actori incumbit probatio”.

De asemenea, instanța amintește că actul jurisdicțional produce pe lângă efecte obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității, și efecte de opozabilitate față de terți. Ca element nou apărut în ordinea juridică, hotărârea judecătorească nu poate fi ignorată de către terți sub motivul că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei. Față de aceștia însă, hotărârea se va opune cu valoarea unui fapt juridic, susceptibil de dovada contrară.

În prezenta cauză, instanța a constatat că solicitând anularea titlului de proprietate emis pe numele autorilor pârâtei M. M. I. în vederea respectării unei hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului judecat, reclamantul pune din nou în discuție o situație de fapt și de drept tranșată definitiv prin sentința civilă nr. 3240 din data de 05.10.2006 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, fără însă a se prevala de mijloace de probă noi, ce nu au fost avute în vedere de instanța judecătorească anterioară.

Astfel, instanța a reținut că prin sentința civilă nr. 3240 din data de 05.10.2006 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, numiților M. D. și M. A. li s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 3500 mp teren arabil din trupul „Deal Militari” (sau C.), tarlaua 33, poziția 390, învecinat la nord cu R. Aspazia, la est cu drumul de exploatare, la sud Ș. H. și la vest cu drumul național DN 29, teren cu care aceștia au fost puși ulterior în posesie, fiind emis titlul de proprietate a cărui anulare se solicită în prezenta cauză, respectiv titlul de proprietate nr. 2588 din data de 04.12.2006.

De vreme ce titlul de proprietate nr. 2588 din data de 04.12.2006 a fost emis în baza unei hotărâri judecătorești și în conformitate cu aceasta, instanța reține că o eventuală anulare a titlului ar echivala cu o modificare a hotărârii judecătorești, aspect inadmisibil în cadrul procesual trasat de către reclamant.

Mai mult, instanța a reținut că deși reclamantul a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 2588 din data de 04.12.2006 motivând că suprafața de 3500 mp teren din trupul „Deal Militari” nu a aparținut niciodată autorilor pârâtei, acesta nu a invocat în susținerea cererii sale decât propriul titlu de proprietate emis în temeiul sentinței civile nr. 7538 din data de 27.09.1993 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr. 2637/1993, prin care s-a reconstituit reclamantului dreptul de proprietate pentru suprafața de 5400 mp la locul numit „Deal”, comisia locală de fond funciar fiind cea care a stabilit amplasamentul exact al terenului.

Prin urmare, instanța a apreciat că alta ar fi fost situația în cazul unei acțiuni în revendicare, în cadrul căreia instanța învestită cu o astfel de pretenție ar fi acordat preferabilitate unuia sau altuia dintre titlurile emise în temeiul și în conformitate cu hotărârile judecătorești mai sus menționate. Numai în cadrul unei astfel de acțiuni, de principiu, reclamantul ar putea să își valorifice pretențiile de natura acelora ce fac obiectul prezentei cauze, fără ca instanța să încalce puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești.

P. considerentele anterior expuse, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul A. C. în contradictoriu cu pârâții C. L. de fond funciar S., C. C. de fond funciar D., C. Județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și M. M. I., ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cererile privind plata cheltuielilor de judecată formulat de către părți, instanța a reținut că, potrivit art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, ca o sancțiune a culpei procesuale a acesteia.

Având în vedere că în cauza de față, acțiunea reclamantului a fost respinsă, ca neîntemeiată, instanța nu poate reține nici o culpă procesuală în sarcina pârâților, astfel încât să îi poată obliga pe aceștia din urmă la plata cheltuielilor de judecată, motiv pentru care acest capăt de cerere a fost respins, ca neîntemeiat.

În baza art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, instanța a redus onorariul de avocat solicitat de către pârâta M. M. I. la plata căruia va fi obligat reclamantul de la suma de 1.000 lei la suma de 500 lei, având în vedere dificultatea, amploarea, durata cazului, timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit, natura, noutatea și dificultatea cazului.

Prin urmare, reclamantul a fost obligat la plata către pârâta M. M. I. a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, astfel cum a fost redus (chitanța . AOA nr._ din data de 18.03.2013, fila 34 din dosarul nr._ ).

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate.

În motivare, a arătat că prima instanță a analizat greșit actele deduse judecății, nerespectând indicațiile hotărârii de casare.

A precizat că este ginerele lui M. Săvel care a fost proprietarul suprafeței de 0,35 ha teren de la „Deal”, fiind depuse în acest sens înscrisurile doveditoare, astfel încât în mod nelegal s-a reținut dreptul pârâților pe acest teren.

Verificând recursul, prin prisma motivele invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul constată că acesta este nefondat.

Astfel, reclamantul, în recursul său, invocă mai multe înscrisuri prin care încearcă să dovedească dreptul său asupra terenului în litigiu.

Cum acestea nu au făcut obiectul analizei fondului, instanța a soluționat cauza în raport de probatoriul administrat și o punere în discuție a acesteia în recurs, nu este pertinentă cauzei.

De altfel, acțiunea a fost analizată în principal din punctul de vedere al dreptului pârâtului, instanța reținând în mod corect că titlul de proprietate a cărei anulare se cere, fiind emis în urma unei hotărâri judecătorești prin care s-au stabilit natura juridică și vecinătățile, raportarea acestuia la titlul reclamantului nu se poate face decât pe calea unei acțiuni de drept comun, în cauză nefiind date condițiile de nulitate prevăzute de legea specială.

Așadar, neputând fi reținute motivele de casare invocate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.

În baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga recurenții să plătească intimatei M. M., cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.

P. aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE :

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. C., domiciliat în . împotriva sentinței civile nr. 4934 din 3 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, intimați fiind pârâții M. M. I., cu domiciliul ales la Cabinet avocat „O. A.”, cu sediul în S., .. 29, ., ., Comisia comunală de fond funciar D., C. județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. și C. locală de fond funciar S..

Obligă recurenții să plătească intimatei M. M. I. cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 04 martie 2014.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

D. D. T. M. M. C. P. L.

Red. T.M.

Jud. fond: Timiță O. E.

Tehnored. P.L./ 2 ex. – 01.04.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 4934/2014. Tribunalul SUCEAVA