Partaj judiciar. Decizia nr. 1709/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1709/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 1709/2013
Dosar nr._ partaj judiciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1709/2013
Ședința publică de la 21 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. A.
Judecător A. I. M.
Judecător V. O. D.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentele-pârâte B. P., C. C., B. L. toate având domiciliul în com Broșteni, . împotriva sentinței civile nr.1408/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. N. E. - CU DOMICILIU A. LA AVOCAT H. A.-Vatra Dornei, ..8, ., jud. Suceava și intimații-pârâți P. E.-C., jud Suceava, B. C. - ÎN N. P. ȘI ÎN C. DE C. AL MINORILOR: B. TIBI M., B. A. M. ȘI B. M.-com Holda, ., Broșteni, jud Suceava, T. F. -LA FAM.T. P.-Broșteni, .,., B. R. M..C., Suceava, ., T. I.-C.,jud Suceava, T. P.-Broșteni, jud Suceava, T. R.-Broștnei, ., TROMBOȘ E.-Broșteni, jud Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. substituient L. I. (substiuie pe av. H. A.) pentru intimata reclamantă B. N. E., lipsă fiind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. L. I. solicită respingerea recursului ca nefondat arătând că au fost depuse concluzii scrise la termenul anterior.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 8 aprilie 2009 sub nr._, reclamanta B. N. E. (fostă B.) a chemat în judecată pârâții B. P., C. C., B. L., P. E., B. C., în nume propriu și în calitate de curator al minorilor B. Tibi M., B. A. M. și B. M. P., B. M. prin curator G. E., B. R. M., T. P., B. C. și Orașul Broșteni prin primar, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să se constate că autoarea părților, defuncta B. I., a dobândit prin uzucapiune de peste 30 de ani dreptul de proprietate asupra suprafeței de_ mp teren situat în orașul Broșteni, . urmează: - la locul numit „Puzdra” suprafața totală de 5073 mp, teren învecinat cu F. I., T. E., M. Mitrel, drumul național și izlazul comunal, teren identic cu parcelele nou formate nr.1CC de 533 mp, 2A de 772 mp, 3P de 3768 mp, din UAT Broșteni; - la locul numit „Dealul Ursului” suprafața de 7640 mp teren fânaț; să se constate că reclamanta împreună cu mama sa, pârâta B. P. și surorile C. C., B. L. au dobândit prin moștenire și partaj voluntar cu ceilalți pârâți din acțiune, după B. I., dreptul de proprietate asupra suprafeței de_ mp teren descris mai sus, în indiviziune, conform cotelor legale, în baza Certificatului de Moștenitor nr.11/28.02.2008 și actului de partaj nr.296/28.05.2008, ambele întocmite de BNP Artemizia Ț.; să se constate că defunctul tată B. G. împreună cu pârâta B. P. a dobândit prin edificare în timpul căsătoriei dreptul de proprietate asupra construcției casă de locuit și anexe amplasate pe ..1CC de 533 mp de la locul numit „Puzdra” din UAT Broșteni; să se dispună partajarea averii succesorale rămasă după defunctul tată B. G., decedat la data de 11.09.2001, respectiv a suprafeței de_ mp teren descris mai sus și cota de ½ din construcțiile casă de locuit și anexe amplasate pe acesta, conform cotelor legale, lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea, atribuirea și predarea efectivă a loturilor, eventual echilibrarea acestora prin sulte; să se constate că reclamanta are un drept de creanță asupra construcției casă supusă partajului, constând în îmbunătățirile aduse de către reclamantă acestui imobil; să se dispună înscrierea în CF pe numele reclamantei a dreptului de proprietate astfel dobândit asupra suprafeței de teren și părți din construcția casă de locuit și anexe ce vor fi atribuite în lot după sistarea stării de indiviziune.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că autoarea comună a părților B. I. a dobândit cu titlu de zestre de la părinții săi o suprafață mai mare de teren din care face parte și suprafața de_ mp teren situat în orașul Broșteni, . primul petit al acțiunii, pe care l-a stăpânit peste 30 de ani, în mod public, continuu, ca adevărat proprietar fără să fie tulburată niciodată în posesie.
După decesul său, survenit la 22.11.1996, reclamanta împreună cu pârâții au rămas moștenitorii acceptanți ai întregii averi succesorale dezbătută după aceasta, conform Certificatului de Moștenitor nr.11/28.02.2008, sens în care au preluat întreaga avere succesorală în cote, iar între părți a intervenit un partaj voluntar, conform actului de partaj autentificat sub nr.296/28.05.2008, ambele întocmite de BNP Artemizia Ț., în urma căruia fiecare a preluat în lot bunurile imobile descrise în acesta.
S-a menționat că reclamanta, împreună cu mama sa, pârâta B. P. și surorile sale, pârâtele C. C., B. L., sunt moștenitoare acceptante după tatăl lor B. G., decedat la 11.09.2001, fiul autoarei comune B. I., alături de mama lor, pârâta B. P., iar conform actului de partaj nr.296/28.05.2008, autentificat de BNP Artemizia Ț., au preluat în lot suprafața de_ mp descrisă la punctul 5 din act, însă au continuat să rămână în indiviziune, respectiv B. P. cu cota sa legală de ¼ ca soție supraviețuitoare, iar celelalte părți cu cota legală de 3/12 fiecare (3/4 :3 = 3/12).
Pe acest teren, respectiv pe . mp defunctul său tată împreună cu mama sa au edificat în timpul căsătoriei casa și anexele gospodărești.
Întrucât în masa succesorală rămasă după defunctul tată este inclusă alături de teren și cota de ½ din casă și de bună voie părțile nu se pot înțelege, se impune partajarea averii succesorale, pentru ca printr-o hotărâre judecătorească să se stabilească drepturile fiecăruia.
Reclamanta a mai arătat că locuiește împreună cu fiica sa la etaj și în timp a făcut o . îmbunătățiri și anume: la camera în care locuiește și care a fost construită de defunctul tată a lambrisat balconul și a pus geamuri termopan; a plătit contravaloarea tuturor îmbunătățirilor făcute de sora sa C. C. la camera alăturată acestei prime camere, respectiv suma de 2000 lei și 300 euro, conform declarației autentificate sub nr.297/28.05.2008 la BNP Ț. Artemizia, ca urmare a faptului că aceasta a lăsat-o să locuiască în acea cameră la care făcuse următoarele lucrări de amenajare: construirea unei scări exterioare, stoleria la două geamuri și două uși, construirea unei sobe de teracotă; a tras apă pentru toată casa și a suportat integral acele costuri; împreună cu sora sa B. L. a suportat costul edificării unui zid de susținere în cote egale de ½ la acea vreme costul fiind de circa 5000 lei, solicitând evaluarea îmbunătățirilor separat printr-o expertiză în construcții, solicitând ca instanța să țină cont de ele la lotizare, deoarece solicită ca aceste camere de la etaj să-i fie atribuite ei în lot în natură, întrucât locuiește în acele două camere împreună cu fiica sa minoră și nu are altă locuință, având intrare separată pe scara exterioară, iar valoarea îmbunătățirilor făcute de reclamantă este destul de mare.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe disp. art.1846, 1847, 1890 C.civ., art.650 și urm. C.civ., art.728, 729 C.civ. art.111 C.pr.civ., Legea nr.7/1996.
S-au depus la dosar înscrisuri, respectiv Certificatul de Moștenitor nr.11/28.02.2008, act de partaj nr.296/28.05.2008, plan de situație teren, certificat fiscal, acte de stare civilă, declarație notarială nr.297/28.05.2008.
Cererea a fost timbrată cu 500 lei taxă judiciară de timbru și 3,20 lei timbru judiciar.
Pârâtele B. P., C. C., B. L. au formulat întâmpinare față de cererea de chemare în judecată prin care solicită împărțirea tuturor bunurilor mobile și imobile în cotele legale ce li se cuvin, astfel B. P., în calitate de soție supraviețuitoare, cu cota legală de ¼, iar reclamanta și pârâtele C. C. și B. L., toate trei în calitate de fiice cu cota de 3/12 părți fiecare, precizând că nu solicită sulte, ci solicită să se formeze loturi în natură corespunzătoare cotei ce le revine fiecăruia, din bunurile imobile teren în suprafață de_ mp teren fânaț descris la pct.1 și 2, dobândite prin moștenire după bunica paternă B. I. și construcțiile casă de locuit și anexe amplasate pe . 533 mp de la locul numit „Puzdra”, UTA Broșteni, prin moștenire, fiind edificate de defunctul tată B. G., decedat la data de 11.09.2001 și mama lor, pârâta B. P..
Referitor la îmbunătățirile menționate de reclamantă cu privire la imobilul casă de locuit, arată că acestea nu sunt reale și nu sunt realizate în modalitatea arătată. Cu privire la plata cheltuielilor efectuate cu racordarea locuinței la apă potabilă numai de reclamantă nu sunt reale și nu au fost realizate în modalitatea arătată, întrucât au contribuit la aceste cheltuieli și pârâtele B. P. și B. L..
S-a menționat că într-adevăr pârâta B. L. împreună cu reclamanta a suportat costul edificării unui zid de susținere a locuinței în cote egale de ½, dar nu a costat 5000 lei, ci valoarea reală este de 2600 lei.
Pârâtele au arătat că dacă nu reușesc să ajungă la o înțelegere cu reclamanta, cu privire la formarea loturilor în natură corespunzătoare cotei ce le revine fiecăruia dintre moștenitoare, din bunurile imobile teren și construcții, sunt de acord să-i plătească sultă reclamantei, solicitând admiterea în parte a acțiunii.
În drept, pârâtele și-au întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art.115-119 C.pr.civ., art.650 și urm. C.civ.
Pârâta B. C. a decedat la data de 18.09.2010, conform certificatului de deces depus la dosar, iar la termenul din 25.03.2011, reclamanta a depus la dosar lista cu moștenitorii acesteia, respectiv: P. E., fiică, B. C., în nume propriu și în calitate de curator al minorilor B. Tibi M., B. A. M. și B. M. P., B. R. M., care sunt pârâți în prezenta cauză.
Instanța, la termenul de judecată din 25.03.2011, a constatat că moștenitorii defunctei B. C. sunt P. E., B. C. și B. R. M., care au fost chemați în judecată în calitate de pârâți prin acțiunea inițială.
Pârâta T. P. a decedat la data de 22.10.2010, conform certificatului de deces depus la dosar, iar la termenul din 6.05.2011, reclamanta a depus la dosar lista cu moștenitorii acesteia și a solicitat introducerea în cauză a moștenitorilor defunctei, în calitate de fii, respectiv: T. I., T. P., T. R., Tromboș E. și T. F..
Instanța la termenul de judecată din 6.05.2011 a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților T. I., T. P., T. R., Tromboș E. și T. F., moștenitori ai defunctei T. P..
Pârâta B. M. a decedat la data de 8.05.2011, conform certificatului de deces depus la dosar, iar la termenul din 3.06.2011 a menționat că această defunctă nu are moștenitori și a invocat excepția lipsei capacității de folosință față de această pârâtă.
Instanța, la termenul de judecată din 3.06.2011, a pus în discuție excepția lipsei capacității de folosință invocată de reclamantă față de această pârâtă, întrucât aceasta este decedată și nu are moștenitori.
Apărătorul reclamantei a solicitat admiterea acestei excepții, întrucât pârâta B. M. este decedată și nu are moștenitori, iar pârâtele B. P., C. C., B. L., P. E., prin apărător, au arătat că sunt de acord cu această excepție.
Instanța, la termenul de judecată din 3.06.2011, a admis excepția lipsei capacității de folosință invocată de reclamantă, prin apărător, față de pârâta B. M., întrucât aceasta este decedată și nu are moștenitori și a dispus eliminarea acesteia din citativ.
La termenul din 28.11.2012 pârâtele B. P., C. C., B. L., în raport de completarea raportului de expertiză, au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat înscrierea în cartea funciară pe numele celor trei pârâte a dreptului de proprietate astfel dobândit asupra suprafețelor de teren părți din construcția casă de locuit și anexe ce vor fi atribuite în lotul lor după sistarea stării de indiviziune, având în vedere identificarea cadastrală anexată la dosar, raportul de expertiză.
În drept și-au întemeiat cererea reconvențională pe disp. art.119-120 C.pr.civ., Legea nr.7/1996.
Cererea reconvențională a fost timbrată cu 9 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
În cauză au fost audiați martorii D. V. și I. A., încuviințați reclamantei, iar instanța a încuviințat proba cu expertiza topo și expertiza în construcții, solicitate de reclamantă.
Prin sentința civilă nr.1408/19.12.2012, prima instanță a admis acțiunea.
A constatat că numita B. I. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de_ mp teren situat în orașul Broșteni, ., teren compus din suprafața de 5071 mp la locul numit „Puzdra”, identic cu parcelele nou formate nr. 1CC, 2A, 3P a UAT Broșteni și din suprafața de 7640 mp teren fânaț situat la locul numit „Dealul Ursului”.
A constatat că reclamanta B. N. E., C. C., B. L. și B. P. au dobândit prin moștenire după B. I. și în urma unui partaj voluntar cu restul pârâților din acțiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de_ mp teren situat în orașul Broșteni, .
A constatat că defunctul B. G. împreună cu pârâta B. P. au dobândit prin accesiune imobiliară artificială dreptul de proprietate asupra construcției Casă de locuit și anexe amplasate pe .. 1CC de 533 mp
A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului B. G., în valoare de lei, se compune din următoarele bunuri:
-cota de ½ din construcția Casă de locuit și anexe amplasate pe .. 1CC de 533 mp;
- suprafața de_ mp teren situat în orașul Broșteni, ., teren compus din suprafața de 5073 mp la locul numit „Puzdra”, identic cu parcelele nou formate nr. 1CC, 2A, 3P a UAT Broșteni și din suprafața de 7640 mp teren fânaț situat la locul numit „Dealul Ursului” toate individualizate în expertiza tehnică judiciară întocmită de expert tehnic judiciar B. C. M..
A dispus formarea următoarelor loturi:
lotul I, compus din următoarele bunuri:
-suprafața de teren de 1268 m.p. teren identic cu parcelele 5, 7, 13 și 15 din raportul de expertiză ;
-cota de ¼ din terenul curți construcții și drum identice cu parcelele 1, 12 și 14 și cota de ¼ din suprafața de 7590 m.p. de la ”Dealul Ursului”.
-etajul casei, în suprafață de 22,73 m.p. evaluat fără îmbunătățiri la suma de_ lei precum și toate îmbunătățirile de la etaj evaluate la suma de 7900 lei;
-½ din magazie evaluată la suma de 1300 lei;
-35% din zidul de sprijin;.
-½ din decantor (groapa de decantare).
lotul II, în valoare_ lei, compus din următoarele bunuri:
-lotul nr. 4 identificat cu culoare verde identic cu parcelele 2 și 10;
-cota de ¼ din terenul curți construcții și drum identice cu parcelele 1, 12 și 14 și cota de ¼ din suprafața de 7590 m.p. de la ”Dealul Ursului”.
- de la parterul casei bucătăria, camera nr. 1, holul nr.1 și cămara evaluate la suma de_ ron;
-Groapa de alimente evaluată la suma de 400 ron;
- ½ din grajdul evaluat la 2700 ron; ( valoarea totală a grajdului este de 5400 ron)
lotul III, în valoare de =_ lei, compus din următoarele bunuri:
-lotul nr.2 identificat cu culoare albastră, identic cu parcelele 4 și 8;
-cota de ¼ din terenul curți construcții și drum identice cu parcelele 1, 12 și 14 și cota de ¼ din suprafața de 7590 m.p. de la ”Dealul Ursului”.
-de la parterul casei camera nr. 2 și holul nr.2 evaluate la suma de_ ron;
- ½ din magazie evaluată la suma de 1300 ron
-65% din zidul de sprijin;
-½ din decantor (groapa de decantare) realizată de B. L. cu reclamanta evaluat la 550 ron.
lotul IV, în valoare de 4100 lei la care se adaugă suma de 5700 lei – contravaloare parte din imobile și îmbunătățiri vândute reclamantei – B. N., compus din următoarele bunuri:
-lotul nr.3 identificat cu culoare galbenă identic cu parcelele 3 și 9.
-cota de ¼ din terenul curți construcții și drum identice cu parcelele 1, 12 și 14 și cota de ¼ din suprafața de 7590 m.p. de la ”Dealul Ursului”.
-bucătăria de vară evaluată la suma de 1400 lei și ½ din grajdul evaluat la 2700 ron.
A dispus ieșirea din indiviziune a părților și atribuie în natură reclamantei B. N. E. lotul I, pârâtei B. P. lotul II, pârâtei B. L. lotul III și pârâtei C. C. lotul IV.
A obligat pe reclamanta B. N. la plata unei sume de bani de 537,5 lei cu titlu de sultă. către pârâta B. P. și pe pârâta B. L. la plata unei sume de bani de 8737,5 lei cu titlu de sultă către pârâta B. P..
A admis cererea reconvențională.
A dispus înscrierea în CF pe numele reclamantei B. N. E. și a pârâtelor B. P., B. L. și C. C. a dreptului de proprietate astfel dobândit.
A dispus obligarea pârâtelor B. P., B. L. și C. C. la plata către reclamantă a sumei de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel,prima instanță a reținut următoarele:
Imobilul teren care face obiectul primului capăt al cererii de chemare în judecată este în suprafață de_ mp teren situat în orașul Broșteni, . urmează: - la locul numit „Puzdra” suprafața totală de 5073 mp, teren identic cu parcelele nou formate nr.1CC de 533 mp, 2A de 772 mp, 3P de 3768 mp, și la locul numit „Dealul Ursului” suprafața de 7640 mp.
Prima instanță a analizat mai întâi dacă pârâtul orașul Broșteni – prin primar întrunește calitatea de proprietar neposesor, căci numai în contradictoriu cu adevăratul proprietar al terenului uzucapiunea ar putea să producă în patrimoniul acestuia efectul extinctiv de proprietate, în beneficiul posesorului neproprietar. Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât uzucapiunea este nu doar un mod de dobândire a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă în mod indirect și o sancțiune pentru fostul proprietar care, rămas în pasivitate pentru un timp îndelungat, a permis unui posesor neproprietar să se comporte ca un adevărat proprietar. În aceste condiții, respingerea cererii pe temeiul că orașul Broșteni, unitate administrativ teritorială reprezentată de primar, ar fi o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă ar însemna lipsirea reclamantului de orice posibilitate de valorificare a drepturilor sale - care ar putea constitui un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, în unele cauze deduse judecății sale, Curtea Europeană a reținut existenta unui drept protejat de Convenție din situații de fapt, cu mare persistență în timp. Având a se pronunța cu privire la existența dreptului de proprietate asupra unor terenuri, instanța europeană a arătat că „ea acordă o deosebită importanță dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, datorită absenței (…) unor planuri cadastrale și imposibilității înscrierii proprietății în registrele de publicitate imobiliară” (a se vedea, spre exemplu, cauza Sfintele Mănăstiri c. Greciei, hotărârea din 9 decembrie 1994).
În cauză, dat fiind că niciun alt proprietar nu a putut fi identificat, reclamanta s-ar afla în imposibilitate de valorificare a drepturilor sale rezultând dintr-o îndelungată stăpânire a unui teren din cauza lipsei unei activități coerente a statului privind publicitatea imobiliară referitoare la înscrierea dreptului de proprietate. Or, apărarea efectivă a dreptului de proprietate impune și adoptarea unor măsuri pozitive de protecție, ce semnifică existența unor obligații pozitive în sarcina autorităților statale competente, acolo unde există o legătură între măsurile pe care un reclamant le-ar putea aștepta în mod legitim de la acestea, raportate la exercitarea prerogativelor conferite de stăpânirea unui bun. Aceasta ar fi însemnat inclusiv obligația de a reglementa și implementa activitatea privind publicitatea imobiliară în așa fel încât să permită instanțelor naționale să soluționeze în mod eficace și echitabil orice eventual litigiu referitor la un teren cu privire la care reclamanții au cel puțin o speranță legitimă de a obține dreptul de proprietate cu privire la un teren (speranță legitimă decurgând dintr-o îndelungată stăpânire, de care legea leagă producerea unor efecte juridice).
Prin urmare, nu rămâne decât ca instanța să constate că, atunci când reclamantul dintr-o acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune depune diligențe rezonabile pentru identificarea adevăratului proprietar și, cu toate acestea, nu reușește să-l identifice, intră în aplicare prezumția simplă că bunul respectiv nu a avut niciodată un proprietar și, ca atare, unitatea administrativ-teritorială în circumscripția căreia se află situat ar fi singura care ar putea invoca un drept asupra acestuia (art. 1199 C.civ.).
Sub aspectul posesiei exercitate de numita B. I. asupra terenului prima instanță a constatat că aceasta a exercitat posesia asupra terenului plătind taxele și impozitele aferente.
Martorii propuși de reclamantă, D. V. și I. A. (filele 62, 63) consolidează prin declarațiile date veridicitatea acestei stări de fapt, ei afirmând că numita I. B. a deținut în satul Holda, . situat pe două amplasamente, unul la „Puzdra” și altul la locul numit „Dealul Ursului”, pe care le-a folosit peste 30 de ani s-a interesat în mod constant de felul în care imobilele sunt îngrijite, a recoltat fructele și a plătit taxe și impozite.
Cât privește calitățile pe care posesia trebuie să le aibă pentru a fi aptă să fondeze uzucapiunea, prima instanță a constatat în cauză că numita B. I. a exercitat o posesie utilă, aceasta fiind continuă, pașnică și publică. Primele două calități ale posesiei sunt prezumate relativ, în sensul că, odată ce s-a dovedit că posesia a fost începută sub nume de proprietar, ea este prezumată că s-a exercitat fără discontinuități, respectiv într-un mod pașnic. Art. 1850 C.civ. dispune: continuitatea și neîntreruperea posesiunii sunt dispensate de probă din partea celui ce invocă prescripția, în acest sens că, posesorul actual care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte, este presupus că a posedat în tot timpul intermediar, fără însă ca aceasta să împiedice proba contrarie.
Prezumția unui exercițiu pașnic al posesiei nu a fost răsturnată de nimeni. Caracterul public al posesiei a fost dovedit pe deplin prin declarațiile martorilor care recunosc faptul că numita B. I. s-a comportat vizavi de terenul litigios ca și cum ar fi fost proprietară, fără a lăsa sub umbra echivocului realitatea că s-ar considera a fi stăpâna acelui imobil. Intenția de a stăpâni bunul pentru sine și de a se comporta ca proprietară este demonstrată și de faptul că figurează înscrisă în evidențele fiscale ca plătitoare de impozite.
Pentru a produce efectul generator de proprietate, prescripția achizitivă longissimi temporis cere și ca posesia să fi fost exercitată în mod neîntrerupt timp de cel puțin 30 de ani, fie în mod singular din partea unui singur posesor, fie de mai mulți posesori în mod separat, cu posibilitatea pentru ultimul de a uni posesia sa cu posesia autorului său. Cum posesia prim pârâtei a început „de mai bine de 30 de ani”, conform declarațiilor celor 2 martori, termenul de 30 de ani fiind depășit, instanța constată că termenul general de prescripție achizitivă a fost împlinit.
Având în vedere considerentele arătate mai sus, prima instanță a constatat că numita B. I. a dobândit prin efectul prescripției achizitive de 30 de ani dreptul de proprietate asupra imobilului teren situat în orașul Broșteni, ..
În consecință, fiind astfel dovedit în cauză elementul material al posesiei, prima instanță a constatat că, drept urmare a aplicării prezumției instituite de art.1854 C.civ., care face din elementul material al posesiei dovada elementului intențional, prezumție ce nu a fost răsturnată în cauză printr-o dovadă contrară, reclamanta a probat posesia exercitată mai bine de 30 de ani.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, prima instanță a reținut că, în conformitate cu Certificatul de moștenitor nr. 11 din 28.02.2006 eliberat de BNP „Artemizia Ț.” din orașul Broșteni, județul Suceava ca urmare a decesului numitei B. I., de la data de 22.11.1996 cu rămas drept moștenitori, B. M., T. P., B. P., C. C., B. L., B. N., B. C., P. E., B. C., B. Tibi M., B. A. M., B. M. P., B. R. M.. Între toți acești moștenitori ai defunctei B. I. a intervenit un partaj voluntar, consfințit prin Actul de partaj autentificat la BNP „Artemizia Ț.” din orașul Broșteni, județul Suceava sub nr. 296 din 28.05.2008, potrivit căruia reclamanta B. N. E. și pârâtele B. P., C. C. și B. L. au preluat în lot suprafața de 772 mp teren arabil situat la locul numit „Puzdra”, 4301 mp teren fânaț situat în același loc precum și suprafața de 7640 mp teren situat la locul numit „Dealul Ursului” cu cote de ¼ fiecare.
Față de cele arătate mai sus prima insatnță a constatat că reclamanta B. N. E. și pârâtele B. P., C. C. și B. L. au dobândit prin moștenire și în urma unui partaj voluntar cu ceilalți moștenitori dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren descrise anterior
În ceea ce privește capătul al treilea al cererii de chemare în judecată instanța reține astfel că, potrivit prevederilor art.492 C.civ. „orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de proprietarul acelui pământ cu cheltuiala lui și că sunt ale lui până ce se dovedește din contră”. Acest text de lege instituie o prezumție legală relativă, susceptibilă de a fi răsturnată prin dovada contrară, potrivit căreia o construcție edificată pe un teren se consideră a fi fost ridicată de către proprietarul terenului respectiv, în nume propriu și pe cheltuiala sa.
Astfel cum rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză, prima instanță a constatat că defunctul B. G. și pârâta B. P. au edificat în timpul căsătoriei construcțiile casă de locuit și anexe situate pe . 1CC de 533 mp de la locul numit „Puzdra”..
Se constată astfel că, referitor la construcțiile menționate, devin incidente dispozițiile art.492 C.civ. și, având în vedere că prezumția de proprietate asupra construcțiilor respective în favoarea defunctului B. G. și a pârâtei B. P. nu a fost răsturnată în cauză prin dovada contrară, instanța reține că aceasta a dobândit - potrivit art. 482 Cod civ, care prevede că proprietatea unui lucru da drept asupra tot ce se unește sau se încorporează în acesta - și dreptul de proprietate asupra acestor construcții edificate pe teren.
În consecință, prima instanță a admis capătul de cerere privind constatarea accesiunii imobiliare artificiale asupra construcțiilor.
În cea ce privește cel de-al patrulea capăt de cerere, prima instanță a reținut astfel că masa de partajat după defunctul B. G. se compune din suprafața de_ mp teren situat în orașul Broșteni, ., teren compus din suprafața de 5071 mp la locul numit „Puzdra”, identic cu parcelele nou formate nr. 1CC, 2A, 3P a UAT Broșteni și din suprafața de 7640 mp teren fânaț situat la locul numit „Dealul Ursului” individualizate în expertiza tehnică judiciară întocmită de expert tehnic judiciar B. C. M. și cota de ½ din construcțiile Casă de locuit și anexe amplasate pe .. 1CC de 533 mp individualizate și descrise în Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmită de expert C. C. – filele 135 - 164.
În ceea ce privește formarea și atribuirea loturilor, prima instanță a avut în vedere în primul rând principiul efectuării partajului în natură, ceea ce înseamnă că fiecare parte va primi în proprietate exclusivă un lot cuprinzând bunuri succesorale. Totodată, prima instanță a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 6739 C.pr.civ, luând în considerare acordul părților exprimat cu ocazia efectuării expertizei precum și cu ocazia formulării de concluzii scrise, precum și de declarațiile celor doi martori audiați în cauză care arată faptul că părțile au împărțit casa în sensul că parterul este folosit de B. P. și de B. L. iar etajul este folosit de reclamantă care a cumpărat o cameră de la pârâta B. C.. Cei doi martori mai arată și faptul că reclamanta a montat geamuri termopane la etaj, a montat lambriuri a tras conducta de apă.
În temeiul art. 728 C.civ., prima instanță a dispus ieșirea din indiviziune a părților și a atribuit în natură reclamantei B. N. E.:
- suprafața de teren de 1268 m.p. teren identic cu parcelele 5, 7, 13 și 15 din raportul de expertiză ;
- cota de ¼ din terenul curți construcții și drum identice cu parcelele 1, 12 și 14 și cota de ¼ din suprafața de 7590 m.p. de la ”Dealul Ursului”.
- etajul casei, în suprafață de 22,73 m.p. evaluat fără îmbunătățiri la suma de_ lei precum și toate îmbunătățirile de la etaj evaluate la suma de 7900 lei;
- ½ din magazie evaluată la suma de 1300 lei;
- 35% din zidul de sprijin;.
- ½ din decantor (groapa de decantare).
pârâtei B. P., lotul nr. 4 identificat cu culoare verde identic cu parcelele 2 și 10;
- cota de ¼ din terenul curți construcții și drum identice cu parcelele 1, 12 și 14 și cota de ¼ din suprafața de 7590 m.p. de la ”Dealul Ursului”.
- de la parterul casei bucătăria, camera nr. 1, holul nr.1 și cămara evaluate la suma de_ ron;
- Groapa de alimente evaluată la suma de 400 ron;
- ½ din grajdul evaluat la 2700 ron; ( valoarea totală a grajdului este de 5400 ron)
pârâtei C. C.
- lotul nr.3 identificat cu culoare galbenă identic cu parcelele 3 și 9.
- cota de ¼ din terenul curți construcții și drum identice cu parcelele 1, 12 și 14 și cota de ¼ din suprafața de 7590 m.p. de la ”Dealul Ursului”.
- bucătăria de vară evaluată la suma de 1400 lei și ½ din grajdul evaluat la 2700 ron la care se adaugă suma de 5700 lei – contravaloare parte din imobile și îmbunătățiri vândute reclamantei – B. N.
pârâtei B. L., lotul nr.2 identificat cu culoare albastră, identic cu parcelele 4 și 8;
- cota de ¼ din terenul curți construcții și drum identice cu parcelele 1, 12 și 14 și cota de ¼ din suprafața de 7590 m.p. de la ”Dealul Ursului”.
- de la parterul casei camera nr. 2 și holul nr.2 evaluate la suma de_ ron;
- ½ din magazie evaluată la suma de 1300 ron
- 65% din zidul de sprijin;
- ½ din decantor (groapa de decantare) realizată de B. L. cu reclamanta evaluat la 550 ron.
De asemeena, prima instanță a obligat-o pe reclamanta B. N. la plata unei sume de bani de 537,5 lei cu titlu de sultă. către pârâta B. P. și pe pârâta B. L. la plata unei sume de bani de 8737,5 lei cu titlu de sultă către pârâta B. P..
Potrivit Legi nr. 7/1996, prima instanță a dispus înscrierea reclamantei și a pârâtelor C. C., B. L. și B. P., a dreptului de proprietate astfel dobândit.
Pentru toate aceste considerente, prima instanță a admis acțiunea astfel cum a fost formulată precum și cererea reconvențională.
În privința cheltuielilor de judecată, reclamanta justifică – 500 lei taxă judiciară de timbru, 2000 lei onorariu expert topo, 1500 lei onorariu expert în construcții și 2000 lei onorariu avocat iar pârâtele justifică - 1000 lei onorariu avocat, astfel că prima instanță a obligat pe pârâtele C. C., B. L. și B. P. să plătească reclamantei suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în cota ce îi revine de suportat din cheltuielile de judecată justificate (respectiv cota de ¼ fiecare din 4000 lei) fiecare dintre părți suportând costul onorariului propriului avocat.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâtele B. P., C. C. și B. L., pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare au arătat că instanța de fond, prin sentința recurată a dispus greșit formarea loturilor, deoarece nu a ținut cont de modul de folosire al acestora.
Astfel, numitei C. C. i-a atribuit în lot bucătăria existentă pe lotul atribuit numitei B. N.. Instanța de fond a inversat loturile, greșind astfel atribuirea acestora și cu privire la teren. Astfel,în tabelul de mișcare parcelară a imobilului situat în UAT Broșteni Anexa 1, parcelele menționate pentru C. C. sunt dispuse de instanță pentru B. L. și invers.
Instanța de fond nu a ținut cont de obiecțiunile formulate de părțile din dosar și ale recurentelor și le-a respins chiar dacă acestea atrăgeau atenția că expertizele sunt efectuate cu grave erori de calcul, atât cu privire la lotizare, valoarea loturilor cât și valoarea îmbunătățirilor.
Astfel, toate aceste nereguli sunt evidențiate în suplimentul nr.1 la raportul de expertiză, întocmit de exp. B. C. M..
Expertiza tehnică în construcții, efectuată de expertul C. C. este într-o totală contradicție la fiecare punct efectuat. Astfel, la CAP 1.2. Lucrări de îmbunătățire:1.2.1. Realizate de C. C. la etaj ( f. 5-6) din expertiză, se reține că îmbunătățirile sunt în sumă de 2000 lei și 300 euro din anul 2002 conform declarației 297/28.05.2008. La fila 12 din aceeași expertiză în construcții exp C. camelia, la pct.1,2,1 susține că „costul îmbunătățirilor” realizate de C. C. și achitate de B. N. sunt în sumă totală de 5.700 RON.
Or la fila 17 din aceeași expertiză să susțină expertul în NOTĂ că, valoarea îmbunătățirilor despre care ne-a indicat că au fost 2000 lei și 300 E, apoi 5700 RON. Acum sunt de 10.750 RON:
Ele își pun întrebarea care este valoarea reală a acestor îmbunătățiri din cele trei valori indicate de expert în aceeași expertiză? Sau mai bine zis, cum a putut echilibra loturile instanța de fond, având în vedere aceste expertize?
O altă critică adusă instanței de fond este aceea că nu rezultă din sentința atacată valoarea fiecărui lot în parte și modul de echilibrare al acestora.
Astfel, lotul nr.1 dispus reclamantei B. N. nu are menționată valoarea totală pentru a putea ști, dacă se impune ca recurenta B. L. să poată fi obligată la restituirea sumei de 8737,5 lei cu titlu de sultă pentru echilibrarea loturilor.
Mai mult de atât, lotul nr.IV atribit recurentei C. C., are cea mia mică valoare, de 4.100 lei, și nimeni nu este obligat prin sentința atacată să-i restituie sultă, chiar dacă valoarea lotului nr.II este de 27.000 lei iar valoarea lotului III este tot 27.000 lei.
Față de toate aceste considerente, au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Legal citată, intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, în care a solicitat, respingerea recursului, ca nefondat.
În apărare, a arătat că nu este adevărat că instanța de fond i-a atribuit recurentei C. C. bucătăria de vară, existent pe lotul recurentei B. N. E.. Această bucătărie de vară se află pe . de mișcare parcelară, care are categorie de curți construcții ce a fost atribuit în cote egale celor patru părți.
Nu este adevărat că s-au inversat parcelele cum se susține la punctul b la primul motiv de recurs, deoarece așa cum lesne se poate observa fiecare lot atribuit părților a fost chiar colorat cu roz, albastru, galben și verde, iar parcelele din tabelul de mișcare parcelară corespuns loturilor stabilite în anexa nr.3 care a stat la baza individualizării și atribuirii celor patru loturi de teren.
Nu este adevărat că, cele patru loturi formate în ce privește atribuirea construcțiilor, nu au fost evaluate valoric. În mod greșit recurentele susțin că lotul nr.I ce a fost atribuit reclamantei intimate nu a fost evaluat valoric. În acest sens a solicitat a se observa că la fila 8 din Hotărârea atacată se menționează expres valoarea tuturor construcțiilor atribuite în lot precum și valoarea îmbunătățirilor de la etajul casei, iar mai sus a arătat expres de ce apreciază că sultele au fost corect stabilite.
Conform suplimentului de expertiză, întocmit în cauză de expert B. anexa nr.3 pentru terenul de sub construcții cu destinația curți construcții, respectiv parcelele 1,12 și 14 pe care se află și această bucătărie de vară, instanța de fond în mod corect le-a atribuit fiecăreia dintre părți cotă egală de ¼, tocmai motivat de faptul că terenul de sub construcții nu putea fi atribuit exclusiv doar uneia dintre părți.
A apreciat aceasta că toate cele 4 loturi au fost corect evaluate valoric și expertiza în construcții efectuată în cauză nu este susceptibilă de nicio critică.
Deși legal citate, celelalte părți nu s-au prezentat în fața instanței și nu au formulat întâmpinare.
Examinând recursul, ce se subsumează prevederilor art.304 pct.9, 3041, art.312 alin.5 Vechiul Cod de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței recurate și a criticilor formulate, Tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește lotizarea terenului, s-a efectuat un raport de expertiză topo și un supliment la acesta (f.262 și urm., respectiv 348 și urm., judecătorie)
Bucătăria de vară nu a fost identificată expres în planurile întocmite de expertul topo, existând mai multe anexe gospodărești. Din coroborarea raportului inițial, în care se arată că această bucătărie se află pe suprafața de 41 mp, cu suplimentul ulterior, unde, în tabelele de mișcare parcelară, suprafața de 41 mp curți construcții este evidențiată ca fiind ., ar rezulta indicii că motivul de recurs cu privire la bucătărie este întemeiat. Se impune însă clarificarea acestui aspect, sens în care prima instanță, în rejudecare, va interpela părțile sub acest aspect, și, eventual, va solicita lămuriri expertului, conform art.211 Vechiul Cod de procedură civilă.
Prima instanță a inversat loturile propuse de expert pentru recurenta C. C., respectiv recurenta B. L. (culoarea albastră, respectiv culoarea galbenă).
În ceea ce privește expertiza tehnică în construcții, efectuată de expert C. C., (f.135 și urm, judecătorie), rezultă următoarele: lucrările de îmbunătățire efectuate de recurenta C. C. la etaj sunt evidențiate în pag.5 din raportul de expertiză, în care s-a reținut că pentru realizarea acestor lucrări, aceasta a încasat de la reclamanta-intimată 2000 lei și 300 euro, în 2002, conform declarației 297/2008, BNP A. Ticsa.
La momentul expertizării acestea au fost evaluate la suma de 5.700 lei, pag 12 din raportul de expertiză.
În pagina 17 din același raport se trece aceeași valoare de 5.700 lei pentru îmbunătățirile realizate de recurenta C. C., suma de 10.750 lei fiind contravaloarea îmbunătățirilor realizate de reclamanta-intimată ( 5.050 lei+5.700 lei, achitată de reclamantă pârâtei C. C.).
Nu rezultă deci contradicții în raportul de expertiză și corect a reținut prima instanță ca valoare pentru îmbunătățirile aduse de C. C. suma de 5.700 lei, ce reprezintă contravaloarea acestora la momentul efectuării expertizei, pentru care anterior, în 2002 s-au plătit 2000 lei și 300 euro.
Într-adevăr, în sentință nu s-au trecut valorile loturilor, nu rezultă valoarea lotului I ci doar a unor componente ale acestuia. Nu rezultă nici modul de echilibrare valorică a loturilor cu ocazia stabilirii sultelor de achitat, nefiind evidențiate nici cotele valorice ce se cuvin părților, raportat la cotele legale de moștenire, care nici acestea nu au fost indicate.
Recurentei C. C. i s-a atribuit lotul IV, în valoare de 4100 lei, dar s-a evidențiat și suma de 5700 lei, „contravaloare parte din imobile și îmbunătățiri vândute reclamantei”, îmbunătățiri analizate mai sus. Însă, nerelevându-se cotele legale de moștenire, respectiv cotele valorice cuvenite părților, nu rezultă modul de stabilire a sultelor. Pe de altă parte, recurentele au ignorat suma de 5700, contravaloare îmbunătățiri, achitată de reclamanta-intimată, către recurenta C. C..
Neverificarea acestor aspecte echivalează cu necercetarea fondului cauzei, astfel că în baza art.312 alin5 Vechiul Cod de procedură civilă, Tribunalul va admite recursul, va casa, în parte, sentința civilă nr.1408/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe cu privire la cererea pentru partaj succesoral după defunctul B. G.. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței civile care nu sunt contrare prezentei decizii.
Nu se poate reține apărarea reclamantei intimate, că bucătăria de vară se află amplasată pe . liberă de construcții. De altfel, aceasta se contrazice, ulterior arătând că bucătăria de vară ar fi pe alte parcele:1,12 și 14.
Nu se poate reține apărarea intimatei reclamante, că pentru lotul I s-a stabilit valoarea în mod corespunzător, pentru că nu s-a indicat de către prima instanță valoarea totală și nici valorile tuturor componentelor ale acestuia.
Aceeași intimată-reclamantă indică (f.31,32 recurs) modul de calcul al sultelor, raportat la cotele de moștenire, cotele valorice cuvenite părților, la sumele plătite anterior între moștenitoare, cu titlu de îmbunătățiri, între reclamantă și pârâta C. C., respectiv de reclamantă și recurenta B. L., însă nu rezultă aceste verificări din partea primei instanțe, care nu face nicio referire la acestea, nu rezultă în ce măsură le-a luat în calcul, sentința fiind practic nemotivată sub acest aspect.
Conform art.315 alin.3 Vechiul Cod de procedură civilă, după casare, instanța de fond va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentele-pârâte B. P., C. C., B. L. toate având domiciliul în com Broșteni, . împotriva sentinței civile nr.1408/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. N. E. - CU DOMICILIU A. LA AVOCAT H. A.-Vatra Dornei, ..8, ., jud. Suceava și intimații-pârâți P. E.-C., jud Suceava, B. C. - ÎN N. P. ȘI ÎN C. DE C. AL MINORILOR: B. TIBI M., B. A. M. ȘI B. M.-com Holda, ., Broșteni, jud Suceava, T. F. -LA FAM.T. P.-Broșteni, .,., B. R. M..C., Suceava, ., T. I.-C.,jud Suceava, T. P.-Broșteni, jud Suceava, T. R.-Broștnei, ., TROMBOȘ E.-Broșteni, jud Suceava.
Casează, în parte, sentința civilă nr.1408/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe cu privire la cererea pentru partaj succesoral după defunctul B. G..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile care nu sunt contrare prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Iunie 2013
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
L. A. A. I. M. V. O. D. L. A.
Red A.I.M
Jud.fond H. D. L.
Tehnored.L.A.
2 ex./05.07.2013
| ← Pretenţii. Hotărâre din 17-09-2013, Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Hotărâre din 17-09-2013, Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
