Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1356/2013. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 1356/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 24-05-2013 în dosarul nr. 1356/2013

Dosar nr._ revendicare imobiliară

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1356/2013

Ședința publică de la 24 Mai 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A. I. M.

Judecător V. O. D.

Judecător L. A.

Grefier L. A.

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâții-recurenți B. I. și B. A. domiciliați în M., nr.291, CP_, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr.265/16.01.2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ în contradictoriu cu reclamanta-intimată M. E. domiciliată în M., nr.290, CP_, jud. Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta asistată de av. A. P. și intimata, lipsă fiind recurentul.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care intimata înmânează instanței concluzii scrise.

Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Av. A. P., pentru recurenții-pârâți, solicită admiterea recursului casarea sentinței recurate și trimiterea spre rejudecare primei instanțe în vederea administrării probei cu contraexpertiza cu cheltuieli de judecată conform chitanței. Aceasta arată că la fila 77 dosar fond există dovada faptului că s-a formulat plângere pentru tulburare de posesie, Comisia Comunală M. deplasându-se în teren și constatând că reclamanta Maftean E. ocupă suprafața de teren, recurenții ocupând cu 50 m mai puțin. Mai mult, fișa de punere în posesie a reclamantei nu este în concordanță cu planul de situație.

Intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat.

Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 21.04.2010, reclamanta M. E., i-a chemat în judecată pe pârâții B. I., B. A., solicitând instanței obligarea acestora să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 50 m.p. teren intravilan, situat în .> În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este proprietara unei suprafețe de 570 m.p. teren pe care se află casa în care locuiește și pentru care i s-a constituit dreptul de proprietate prin TP 521/1995, și din acest teren pârâții i-au ocupat 50 m.p. pe toată lungimea parcelei din spatele casei, neavând astfel posibilitatea să-și construiască gardul.

În drept au fost invocate disp. art. 480 C.civil.

În vederea soluționării cauzei au fost depuse la dosar mai multe înscrisuri și s-a administrat proba cu expertiză.

Prin sentința civilă nr.265/16.01.2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, prima instanță a admis acțiunea; a obligat pârâții să-i restituie reclamantei suprafața de 23 m.p. teren identic cu perimetrul HEGC din planul de situație anexat raportului de expertiză întocmit de expert F. Jenică; a obligat pârâții să-i plătească reclamantei suma de 3051 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

Din probatoriul administrat, instanța a constatat că în favoarea reclamantei s-a constituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 570 m.p. teren situat în intravilanul . de proprietate nr. 521/1995, reclamanta a fost pusă în posesie cu acest teren de către Comisia comunală M. și s-a intabulat în cartea funciară, terenul fiind identificat cadastral cu pv. 2763 din CF 5497 M..

Pârâtul B. I., a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr._/12 din 1984 la notariatul Rădăuți, o suprafață de 1309 m.p. teren, fiind intabulat în CF 5750 M., ./7. anterior acest teren a fost proprietatea numitei Sfârnaciuc L., căreia i s-a emis adeverința de proprietate 634/1991 și procesul-verbal de punere în posesie din 25 noiembrie 1994.

În raportul de expertiză întocmit de expert F. Jenică au fost identificate terenul proprietatea reclamantei și a pârâtului, pe ambele terenuri, părțile având construite gospodării.

În urma măsurătorilor efectuate s-a constatat că pârâții folosesc o suprafață de 1323 m.p. teren, terenul folosit în plus fiind delimitat de punctele HEGC redat în lanul de situație, anexă a raportului de expertiză.

Pârâții au formulat obiecțiuni cu privire la raportul de expertiză, solicitând administrarea probei cu o contraexpertiză, arătând că măsurătorile din teren nu au respectat măsurătoarea faptică, scriptică și topografică, depunând pentru susținerea celor afirmate un plan de amplasament și delimitare a imobilului, întocmit la 17.12.2012, din care rezultă că la măsurători au fost avute în vedere documentele care au stat la baza constituirii și reconstituirii dreptului de proprietate, apreciind că în raportul de expertiză efectuată în cauză, s-a ținut cont de obiectivele stabilite în instanță precum și de fișele de punere în posesie întocmite de comisia comunală, cererea privind efectuarea unei noi expertize a fost respinsă.

Cum acțiunea în revendicare este acțiunea reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului, cere restituirea acestuia, de la cel care o stăpânește, reclamantul, trebuind să facă dovada dreptului său de proprietate, instanța a apreciat că în cauză reclamanta a făcut dovada acestui drept, prin expertiza efectuată în cauză, constatându-se că pârâții dețin în plus o suprafață de 23 m.p. teren, pe care o ocupă din terenul reclamantei.

Așa fiind, acțiunea a fost admisă, iar pârâții au fost obligați să-i restituie reclamantei suprafața de 23 m.p. teren identic cu perimetrul HEGC din planul de situație anexat raportului de expertiză întocmit de expert F. Jenică.

În baza disp. art. 274 C.pr.civ a obligat pârâții să-i plătească reclamantei suma de 3051 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru și onorariu expert.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții B. I. și B. A., criticând-o pentru nelegalitate.

În motivare aceștia au arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.312 alin.5 Cod procedură civilă în sensul că instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului. Astfel, prima instanță a pronunțat o hotărâre fără a administra proba cu o contraexpertiză necesară lămuririi situației de fapt, deși administrarea acestei probe a fost cerută de către pârâți întrucât există discordanță între planul de situație și măsurătorile făcute de expert.

Legal citată intimata reclamantă s-a prezentat în fața instanței și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând recursul sub aspectul criticilor formulate care se circumscriu motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 p-ct. 5 și 9 Cod de procedură civilă, având în vedere și dispozițiile art.304 indice 1 Cod de procedură civilă, tribunalul constată următoarele:

Conform art.480 Cod civil, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.

Acțiunea în revendicare este definită ca fiind acțiunea reală petitorie prin care proprietarul neposesor revendică bunul său de la posesorul neproprietar, finalitatea urmărită fiind stabilirea dreptului de proprietate al reclamantului, cu efect direct și accesoriu al obținerii posesiei.

Potrivit probelor administrate în cauză prima instanța a reținut că reclamanta a făcut dovada faptului că este proprietara suprafeței de 570 mp teren situat la locul V. . GH., N. Gh., B. I., amplasamentul faptic al acestei suprafețe de teren fiind evidențiat în schița procesului verbal de punere în posesie nr.519/8.02.1992. Din această suprafață de teren pârâții ocupă suprafața de 23 mp teren, distinctă de suprafața de 1300 mp teren proprietatea lor, deținută în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr._/12.12.1994 de Notariatul de Stat Rădăuți.

Recurenții- pârâți susțin că deși la dosar se află un plan de amplasament și delimitare a imobilului, din care rezultă că la măsurători au fost avute în vedere documente ce au stat la baza constituirii și reconstituirii dreptului de proprietate, raportul de expertiză prezintă o altă situație de fapt, motiv pentru care se impunea efectuarea unei contraexpertize.

Prin raportul de expertiză topometrică întocmit în cauză de expertul judiciar F. Jenică a fost identificat terenul proprietatea reclamanților intimați în suprafață de 570 mp înscris în titlul de proprietate nr.521/17.04.1995 conform procesului verbal de punere în posesie nr.519/8.02.1992 precum și terenul proprietatea recurenților – pârâți în suprafață de 1300 mp, dobândit prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr._/12.12.1994 de Notariatul de Stat Rădăuți, teren evidențiat în adeverința de proprietate nr.634/21.10.1991 și procesul verbal de punere în posesie nr.384/25.11.1994.

Procesele – verbale de punere în posesie stabilesc amplasamentele terenurilor pentru care s-a constituit / reconstituit dreptul de proprietate în favoarea reclamantei și autorilor pârâților.

Expertul desemnat în cauză a avut în vedere schițele privind amplasamentul proprietății părților, care însoțesc procesele verbale de punere în posesie aflate la filele 11, 29 dosar și a constatat că pârâții dețin în posesie suprafața de 23 mp teren din proprietatea reclamantei (f.68 dosar) aspecte evidențiate în planul de situație anexă la raportul de expertiză.

Concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză se coroborează cu adresa nr._ /7.11.2009 emisă de Comisia de fond funciar M. ( fila 77), depusă de pârâți, care atestă că în urma verificărilor efectuate în teren s-a constatat că terenul deținut de Maftean E. are un front la drumul comunal de 14 m, deși în fișa proces verbal de punere în posesie nr.519/1995, frontul la drum este de 15 m, iar numitul B. I. deține terenul cu un front la drum de 13,7 m deși inițial . frontul de 12m.

Planul de situație depus de pârâți în cursul judecății în primă instanță (fila 74 dosar), contrar susținerii recurenților nu este conform procesului verbal de punere în posesie (fila 29 dosar) care evidențiază terenul în suprafață de 1300 mp cu latura dinspre drum de 13 m și nu 13,58 m.

Prin urmare, în cauză nu s-a dovedit necesitatea de a fi efectuată o contraexpertiză. Probele administrate în cauză reflectă faptul că măsurătorile efectuate de expert corespund realității.

Cum terenul de 23 mp evidențiat în planul de situație al raportului de expertiză între punctele HEGC, face parte din terenul proprietatea reclamantei, fiind deținut fără titlu de recurenți, în mod corect acțiunea în revendicare a fost admisă în parte.

Față de acestea, criticile invocate de recurenți nu sunt întemeiate, astfel încât în temeiul art.312 alin.1 Cod de procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții-recurenți B. I. și B. A. domiciliați în M., nr.291, CP_, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr.265/16.01.2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ în contradictoriu cu reclamanta-intimată M. E. domiciliată în M., nr.290, CP_, jud. Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Mai 2013.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

A. I. M. V. O. D. L. A. L. A.

Red L.A

Jud.fond R. P.

Tehnored.L.A.

2 ex./ 04.07.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1356/2013. Tribunalul SUCEAVA