Revendicare imobiliară. Sentința nr. 3518/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3518/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 131/2014
Dosar nr._ -revendicare imobiliară-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.131
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2014
Președinte S. A.
Judecători C. L.
V. E. L.
Grefier R. M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul C. P., împotriva sentinței civile nr. 3518 din 31 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ 5, pârâți intimați fiind M. P., M. P. D. și ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pârâtul intimat M. P. asistat de avocat I. M. și avocat K. C. pentru reclamantul recurent, lipsă fiind acesta și celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că prin serviciul registratură pârâții intimați M. P. și M. P. D. au depus la dosar întâmpinare, a cărui duplicat este înaintat apărătorului reclamantului recurent.
Instanța pune în discuție recalificarea căii de atac având în vedere obiectul acțiunii, față de disp.art.50, 51 din Legea nr.7/1996 rap.la art.2821Cod procedură civilă.
Apărătorul recurentului a depus la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei, timbru judiciar de 0,3 lei și arată că în mod corect a fost calificată și înregistrată calea de atac drept recurs.
Apărătorul prim pârâților intimați consideră calea de atac ca fiind apelul față de dispozițiile deciziei de casare.
Membrii completului de judecată format din d-nele judecător C. L. și S. A. califică calea de atac ca fiind recurs având în vedere că primul capăt de cerere are ca obiect o acțiune în revendicare iar cererea de radiere este o cerere accesorie, precum și considerentele deciziei de casare cu nr.706 din 03.04.2012 a Tribunalului Suceava prin care s-a admis recursul formulat de pârâtul M. P. împotriva sentinței civile nr.269/2011 a Judecătoriei Suceava, și s-a casat în parte această sentință, cu trimiterea cauzei spre rejudecare numai cu privire la cererea de radiere a dreptului de proprietate. Cum această decizie a fost pronunțată în recurs, apreciază, că după casarea în parte a sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, calea de atac exercitată împotriva sentinței civile nu poate fi decât cea a recursului.
D-na judecător V. E.-L., membră a completului de judecată, înțelege să formuleze opinie separată, cu privire la calificarea căii de atac, considerând că în speța de față calea de atac este apel și nu recurs față de disp.art.50 și 51 din Legea nr.7/1996.
Întrebați fiind și având pe rând cuvântul, apărătorii părților au arătat că nu mai au alte cereri de formulat în cauză, excepții de invocat și probe de solicitat.
Având în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și probe de administrat, instanța declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamantului recurent a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. În subsidiar a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței și pe fond admiterea cererii de rectificare, cu cheltuieli de judecată. A arătat că înțelege să invoce motivul de casare prev.de disp.art.312 alin.3 și 5 Cod procedură civilă întrucât instanța de fond a pronunțat o hotărâre în contradictoriu cu doi din cei trei pârâți în cauză, fiind omisă pârâta ., și, că, în mod greșit s-a respins cererea de rectificare tabulară.
Apărătorul prim pârâților intimați a solicitat respingerea recursului ca nefondat, conform celor arătate în întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată. Precizează faptul că în cauză nu este dat motivul de nulitate pentru casarea cu trimitere spre rejudecare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 08.12.2008 sub nr._, reclamantul C. P. a chemat în judecată pe pârâtul M. P. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să-l oblige pe acesta să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 424 m.p. teren înscrisă în titlul de proprietate nr.2280/1998 situată în intravilanul satului Florinta, ., învecinată cu drum sătesc și C. A. în valoare de 1.000lei, daune în valoare de 1.000 lei și plata cheltuielilor de judecată.
Reclamantul a arătat că i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr.2280/1998 pentru suprafața de 7.500 m.p. teren arabil situat în intravilanul satului Florinta, . între vecinii M. T., drum, C. A. și pârâu.
Pe acest teren este construit un magazin pe care pârâtul M. P. l-a dobândit prin cumpărare de la Societatea Cooperativă ”Crelmira” Mitocu Dragomirnei, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 964 din 19 iunie 2006.
Magazinul ocupă o suprafață de 96,60 m.p., iar pârâtul deține fără nici un titlu o suprafață de 424 m.p. care face parte din . m.p. fapt stabilit prin raportul de expertiză efectuat în dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava în care pârâtul M. P. a avut calitatea de intervenient, iar Comisia comunală Șcheia pentru aplicarea legii 18/1991 a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr.2280/1998, pretinzând că terenul pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate nu include suprafața aferentă magazinului și că vecinătatea de est înscrisă ar fi eronată.
P. sentința civilă nr.5039/2007 a Judecătoriei Suceava, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului conform deciziei nr.1371/2008 a Tribunalului Suceava, acțiunea promovată de Comisia comunală Șcheia a fost respinsă, reținându-se că vecinătățile suprafeței de 7.500 mp teren intravilan au fost corect înscrise în titlul de proprietate nr.2280/1998.
A menționat reclamantul că, prin contractul nr.964/2006 pârâtul a dobândit în proprietate doar construcția cu destinația de magazin, însă acesta ocupă fără drept 424 m.p. din terenul înscris în titlul de proprietate nr.2280/1998 a cărui valabilitate a fost confirmată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
În temeiul art.480 și urm. Cod civil, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la predarea în deplină proprietate și liniștită posesie a suprafeței de 424 mp, iar în temeiul art.483 și art.998-999 cod civil obligarea acestuia la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune, reprezentând contravaloarea fructelor pe care le-ar fi obținut reclamantul de pe terenul în litigiu în perioada ultimilor 3 ani, precum și contravaloarea a 3 plopi și 3 pruni pe care pârâtul i-a tăiat de pe această suprafață, însușindu-și-i.
În drept, au fost invocate disp. art. 480 și urm, art.483, 486, art.998-999 Cod civil și art.274 Cod procedură civilă.
Pârâtul M. P., legal citat, a depus întâmpinare (f.20,21), solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că deține doar suprafața de 389 mp pe care este amplasat magazinul de care face vorbire reclamantul și care este proprietatea comunei Șcheia.
A menționat pârâtul că, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr.2280/1998 pentru suprafața de 7.500 m.p. învecinată cu terenul revendicat. Cu acest teren reclamantul s-a înscris în cartea funciară în baza încheierii Judecătoriei Suceava din data de 31 mai 1999 în baza documentației întocmite la cererea și pe cheltuiala sa. Din documentația ce a stat la baza intabulării dreptului său de proprietate, rezultă că suprafața de 389 mp deținută în prezent de pârât nu face parte din parcelele funciare nr.3392/5 și 3392/6 de 5.000 m.p., respectiv 2.500 m.p. Astfel că, reclamantul nefiind proprietarul terenului revendicat a solicitat respingerea acestui capăt de cerere ca nefondat.
Pârâtul a considerat cererea de obligare la plata despăgubirilor civile reprezentând câștigul nerealizat de reclamant cât și contravaloarea arborilor pretinși a fi tăiați și însușiți de către acesta ca o cerere accesorie și a arătat că nu a cultivat terenul, nu a tăiat nici un arbore de pe terenul ce face obiectul prezentului litigiu, iar plopii care au existat înainte de aplicarea Legii 18/1991 au fost tăiați de Primărie printr-o firmă specializată care a preluat acest material lemnos în baza procesului verbal de recepție nr. 576/22.10.2007.
Pentru termenul de judecată din data de 19 martie 2009 reclamantul și-a precizat și completat acțiunea, în sensul chemării în judecată a comunei Șcheia-prin primar urmând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea acesteia cu privire la suprafața de 389 m.p. teren, identică cu parcela_ din CF_ a . rectificarea înscrisurilor din cartea funciară privind amplasamentul și configurația p.f.3392/5 și 3392/6, în sensul identificării acestor parcele în conformitate cu amplasamentul și vecinătățile indicate în titlul de proprietate nr.2280/1998 și în procesul verbal de punere în posesie aferent acestuia.
În motivarea acestei solicitări s-a arătat că suprafața de 389 m.p. pentru care s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea comunei. Șcheia prin încheierea nr. 679/13.01.2009 a O. Suceava face parte integrantă din suprafața de 7.500 m.p. teren pentru care i s-a reconstituit reclamantului dreptul de proprietate, astfel cum a fost ea delimitată cu ocazia punerii în posesie, valabilitatea reconstituirii în limitele indicate în acest teren fiind confirmată prin sentința civilă nr.5039/2007 a Judecătoriei Suceava.
De asemenea, având în vedere că din cuprinsul încheierii nr. 679/2009 a OCPI Suceava reiese că intabularea comunei Șcheia cu suprafața de 389 mp s-a făcut în baza hotărârii nr. 87/5 septembrie 2004 a Consiliului local Șcheia, în temeiul nr.4 din Legea nr.554/2004 reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a acestei hotărârii fiind emisă cu încălcarea art.6 din Legea nr.213/1998
Pârâtul M. P. a formulat întâmpinare la completarea acțiunii formulată de reclamant în care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât a constatat că . a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă și nu de intervenientă în interes propriu potrivit art.58 raportat la art.57 alin.3 Cod procedură civilă și au fost formulate două capete de cerere, unul privitor la radierea dreptului de proprietate al acestei pârâte asupra parcelei_ din CF_ a . altul vizând rectificarea înscrierii propriului drept de proprietate asupra a două parcele funciare și a solicitat disjungerea acestora pentru a fi judecate separat, urmând ca după înregistrarea acestora să se discute o eventuală suspendare a judecății în prezenta cauză.
Instanța a introdus în cauză pârâta . care în întâmpinarea formulată a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii, a celor două capete de cerere solicitate prin cererea de completare a acțiunii și a excepției de nelegalitatea a hotărârii, aceasta fiind luată cu respectarea prevederilor Legii 215/2001 coroborate prevederile Legii 213/1998 care are ca scop inventarierea unui bun aflat deja în proprietatea statului.
În motivare a arătat că nu se poate vorbi de încălcarea art.6 din Legea 213/1998 atâta timp cât suprafața de 389 m.p. așa cum a reținut instanța de fond în sentința civilă nr. 5039/2007 și Tribunalul în decizia nr. 1371/2008 se află în proprietatea statului și se învecinează pe latura de E cu suprafața de 7.500 m.p. din titlul de proprietate nr.2280/1998, pe aceeași latură, terenul în cauză învecinându-se pe o lungime de 13 m cu drum.
În drept au fost invocate disp. art.115-119 Cod procedură civilă, art.4 și 6 din Legea 213/1998, art.121, art.36 al.2 și art.45.
Instanța a sesizat secția comercială și de contencios administrativ a Tribunalului Suceava în vederea soluționării excepției de nelegalitate a hotărârii nr. 87 din 05.09.2008 a Consiliului local Șcheia invocată de reclamant care, prin sentința nr. 1241 din 08.04.2010 de Tribunalul Suceava a admis excepția inadmisibilității cererii, a respins cererea reclamantului ca inadmisibilă și a rămas irevocabilă prin decizia nr.1545 din 17.09.2010 a Curții de Apel Suceava.
P. sentința civilă nr. 269 din data de 24 ianuarie 2011, Judecătoria Suceava a admis acțiunea civilă în revendicare imobiliară formulată de reclamantul C. P., împotriva pârâtului M. P. și în contradictoriu cu . completată și precizată, în parte.
A obligat pârâtul M. P. să-i lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 375 m.p. teren situată în intravilanul satului Florinta, ., identificată în planul de situație anexa 1 la raportul de expertiză (f.94) respectiv 343 mp teren construibil și 41 mp teren liber de construcții.
A dispus rectificarea înscrisurilor efectuate în CF 2852 a . privire la amplasamentul suprafeței de 7500 mp teren proprietatea reclamantului, în sensul identificării acestui amplasament conform planului de situație anexa 1 la raportul de expertiză.
A dispus radierea dreptului de proprietate înscris succesiv în favoarea pârâților în CF 30.470 a loc. cad. Șcheia cu privire la suprafața de 389 mp.
A respins capătul de cerere referitor la plata daunelor pentru lipsa de folosință a terenului, ca nefundat și a obligat pârâții să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 3.700 lei.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții . și M. P., pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursurilor, modificarea sentinței civile în sensul respingerii acțiunii.
P. decizia civilă nr.706 din 3 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă s-a respins ca nefondat recursul pârâtei . baza art. 312 al. 5 Cod procedură civilă a admis recursul pârâtului M. P., a casa în parte sentința civilă atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe numai cu privire la cererea de radiere a dreptului de proprietate înscris în CF în favoarea pârâtului M. P., urmând a menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 25.09.2012, sub numărul de dosar_ .
La data de 29 martie 2013 reclamantul C. P. a formulat precizări și completări la cererea de radiere inițială, așa cum s-a recomandat și prin decizia civilă nr.706 din 3 aprilie 2012 a Tribunalului Suceava, în sensul introducerii în cauză în calitate de pârâtă a numitei M. P. D., aceasta fiind soția pârâtului și copărtașă cu acesta asupra parcelei topografice nr._ în suprafață de 389 mp CF_ . CF. A mai arătat că solicită în contradictoriu cu acești pârâți, radierea dreptului lor de proprietate comună cu privire la suprafața de 389 mp teren identică cu parcela topo_ din CF nr._ a comunei cadastrale Șcheia, înscriere prin încheierea nr.3547 din 13.02.2009, în baza actului notarial nr.194 din 13.02.2009 emis de BNP C. M..
În motivare a arătat că printr-o precizare si completare la acțiunea introductivă, eu reclamantul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună radierea dreptului de proprietate înscris in favoarea paratei . cu privire la suprafața de 389 mp teren identic cu parcela_ din CF_ a .>
A mai precizat că la acel moment a formulării acțiunii, proprietara tabulara era . dar ulterior in timpul procesului aceasta a înstrăinat ( vândut) terenul pârâtului în aceeași cauza M. P..
Consideră că ambii pârâți în cauză respectiv . cât și pârâtul M. P. au fost de rea credința, unul vânzând si celalalt cumpărând terenul deși era în litigiu, el reclamantul având reconstituit acest teren prin T.P nr. 2280/1998.
Reaua-credință a paratului M. P. a constat si in faptul ca prin întâmpinarea depusa la termenul din 13 Februarie 2009, acesta afirma ca deține terenul în litigiu solicită a se observa că în extrasul de CF că tocmai în aceeași zi de 13 .02 .2009, el a încheiat un act notarial sub nr. 194 prin care a cumpărat de la parata . în litigiu, deci devenise proprietar tabular fără sa informeze instanța si pe reclamant de acest lucru ducându-l in eroare ca este doar posesor.
Având în vedere ca prin decizia civila nr. 706/ 3 Aprilie 2012 Tribunalul Suceava a menținut sentința primei instanțe cu privire la preferabilitatea Titlului său de Proprietate nr.2280/1998, cu obligarea paratului M. P. sa-i lase în deplină proprietate și posesie terenul, cu privire la rectificarea înscrisurilor efectuate în CF 2852 cu privire la amplasamentul suprafeței de 7500 mp și cu privire la radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea paratei . în CF_ cu privire la suprafața de 389 mp, se poate considera ca actul de vânzare cumpărare între pârâți este lipsit de eficiență, pârâta vânzătoare nedobândind în mod valabil terenul înstrăinat.
P. sentința civilă nr.3518 din 31 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava s-a respins cererea de radiere a dreptului de proprietate înscris in favoarea pârâților în CF 30.470 a loc. cad. Scheia cu privire la suprafața de 389 mp, formulata de reclamantul C. P., în contradictoriu cu pârâții M. P., M. P. și ., ca nefondată, reclamantul fiind obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei către pârâtul M. P..
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
P. decizia civilă nr. 706 din 03.04.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._, s-a respins recursul Comunei Șcheia împotriva sentinței civile nr. 269 din 24.01.2011, rămânând irevocabilă soluția pronunțată cu privire la acțiunea în revendicare formulată de reclamantul C. P. în contradictoriu cu pârâții M. P. și ., prin care a fost obligat pârâtul M. P. să-i lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 375 m.p. teren situată în intravilanul satului Florinta, ., identificată în planul de situație anexa 1 la raportul de expertiză respectiv 343 mp teren construibil și 41 mp teren liber de construcții.
Totodată, prin aceeași decizie a fost trimisă cauza spre rejudecare numai cu privire la cererea de radiere a dreptului de proprietate înscris în CF în favoarea pârâtului M. P..
Astfel, potrivit extrasului CF de la fila 146 dosar_, în CF nr._ a loc. cad. Scheia cu privire la suprafața de 389 mp, figurează ca proprietari M. P. căsătorit cu M. P. D., suprafața de teren fiind bun comun.
Obiectul acțiunii în rectificare, constă, după caz, fie în radierea înscrisurilor inexacte sau nevalabile, fie în îndreptarea, completarea sau reducerea celor inexacte, în funcție de temeiul juridic concret al rectificării înscrierilor din cartea funciară.
Potrivit dispozițiilor art.351 din Legea nr.7/1996 – legea cadastrului și a publicității imobiliare „în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia”.
Art.36 din același act normativ statuează că rectificarea înscrisurilor din cartea funciară se poate cere în următoarele condiții:
1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil
2. dreptul înscris a fost greșit calificat
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea
4. înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului
Acțiunea de față este o acțiune în rectificare tabulară, cu caracter accesoriu, ca acțiune alăturată acțiunii de fond care constituie suportul material al rectificării cărții funciare, în cadrul căreia se verifică îndeplinirea condițiilor menționate mai sus. In această situație, astfel cum s-a statuat în doctrina și jurisprudență, acțiunea în rectificare are caracterele unei acțiuni personale.
Conform extrasului Cărții Funciare nr._, asupra terenului în suprafața de 389 mp sunt coproprietari în devălmășie M. P. căsătorit cu M. P. D..
Astfel, date fiind caracterele proprietății devălmașe, caracterizate prin faptul că nu este cunoscută cota parte ce revine fiecăruia dintre soți asupra bunului aflat în devălmășie, instanța a reținut că înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului aflat în proprietate comună nu poate fi radiată decât în mod unitar, cu privire la ambii soți.
Insă sentința civilă nr. 269 din 24.01.2011 a rămas irevocabilă cu privire la acțiunea în revendicare formulată de reclamantul C. P. în contradictoriu cu pârâții M. P. și ., nu și cu M. P. D..
In consecință, această sentință nu îi este opozabilă pârâtei M. P. D., iar cererea de radiere din CF în contradictoriu cu aceasta nu are la bază o soluție opozabilă acesteia cu privire la dreptul său de proprietate asupra terenului . Astfel cum a arătat și mai sus, dat fiind caracterul accesoriu al acțiunii în rectificare tabulara, lipsește suportul juridic al radierii din CF cu privire la pârâta M. P. D..
Cu privire la pârâtul M. P., suportul juridic al acțiunii este reprezentat de sentința civilă prin care a fost admisă în contradictoriu cu acesta acțiunea în revendicare, însă instanța trebuie să aibă în vedere caracterul unitar al înscrierii în cartea funciară determinat de specificul proprietății devălmașe.
Astfel, instanța a respins cererea de radiere a dreptului de proprietate înscris în favoarea pârâților în CF 30.470 a loc. cad. Scheia cu privire la suprafața de 389 mp, formulata de reclamantul C. P. în contradictoriu cu pârâții M. P., M. P., ca nefondată.
Instanța, având în vedere soluția pe fond, a obligat pe reclamant la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei către pârâtul M. P..
Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamantul C. P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului (fil.4-8 dosar), a arătat că, în primul rând înțelege să invoce incidența motivului de casare privitor la necercetarea fondului pricinii, prev. de disp. art. 312 alin. 3 și 5 Cod proc. civilă, întrucât instanța de fond a pronunțat o hotărâre în contradictoriu cu doi din cei trei pârâți din cauză (fiind omisă pârâta .), a omis să analizeze întreg probatoriu administrat în cauză în primul ciclu procesual, în baza unor temeiuri de drept incomplete și străine de obiectul cauzei.
P. cererea de chemare în judecată formulată la data de 08.12.2008, care a format obiectul dosarului nr._, a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului M. P., la a-i lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 424 m.p. situată în intravilanul satului Florința, ce face parte din terenul în suprafață de 7500 m.p. înscris la poz B.l. în T.P. nr. 2280/1998. Pârâtul M. P. a formulat întâmpinare, invocând că deține doar suprafața de 389 m.p. teren, pe care este amplasat un magazin și că, acest teren este în proprietatea Comunei Șcheia.
Având în vedere susținerile pârâtului, precum și actele depuse de acesta la dosar, respectiv Încheierea OCPI Suceava nr. 679 din 13.01.2009, extras de carte funciară și planuri de situație (filele 29-32), la data de 19.03.2009, a formulat o completare a acțiunii cu două capete de cerere, respectiv radierea dreptului de proprietate înscris în CF nr._ a . suprafața de 389 m.p. în favoarea Comunei Șcheia prin primar și rectificarea înscrierii dreptului de proprietate în favoarea sa privind amplasamentul și configurația parcelelor funciare nr. 3392/5 și 3392/6 din C.F. 2852 a .>
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului M. P. și cu o expertiză topo - cadastrală întocmită de ing. Răchitneanu I..
Precizează recurentul că în primul ciclu procesual, pârâtul M. P. nu a invocat nici un moment faptul că ar fi devenit proprietarul terenului revendicat, până la momentul formulării concluziilor scrise după data de 10.01.2011 când au avut loc dezbaterile în fond.
Astfel, prin concluziile scrise depuse la data de 14.01.2011 de către pârâtul M. P. prin avocat, acesta a invocat că este proprietarul terenului și că este înscris în cartea funciară, depunând anexat concluzii lor scrise Încheierea OCPI Suceava nr. 3547 din 13.02.2009 și un extras din CF nr._ a . în aceeași dată 13.02.2009, din care rezultă pentru prima oară, că proprietarii terenului în suprafață de 389 m.p. id.cu parcela nr._ sunt pârâtul M. P. și soția sa M. P.-D.. După acest moment, nu a mai avut loc o dezbatere contradictorie în dosar, care să-i permită să ia la cunoștință despre existența unui drept de coproprietate devălmaș al pârâtei M. P.- D..
Trebuie avut în vedere că, în raportul de expertiză întocmit în cauză de expert Răchitneanu I., se face referire la faptul că pârâtul M. P. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 389 m.p. în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 194/2009 și că este înscris în CF nr._ a . 91 dosar), fără a se face referire că dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 389 m.p. ar opera și în favoarea soției pârâtului - M. P. D.. Contractul de vânzare cumpărare auto sub nr. 194/2009, a fost depus la dosar, la insistența instanței de judecată, abia cu prilejul reinvestirii instanței de fond cu rejudecarea capătului de cerere privind radierea întabulării pârâtului M. P..
În aceste condiții, era practic imposibil ca el, reclamantul, să cunoască despre existența unei proprietăți devălmașe asupra terenului revendicat de la pârât, care a fost de o vădită rea credință, pe întreg parcursul judecării dosarului de către instanța de fond, în primul ciclu procesual. P. urmare, inopozabilitatea sentinței civile nr. 269/24.01.2011 prin care a fost admisă acțiunea în revendicare și capătul de cerere vizând radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea pârâtei . pârâta M. P. D. nu poate fi folosită împotriva sa în al doilea ciclu procesual, așa cum se reține în hotărârea recurată. De altfel, o cerere de chemare în judecată pentru revendicare a numitei M. P.-D., nu era justificată în primul ciclu procesual, întrucât această pârâtă nu a efectuat nici un act de posesie a terenului revendicat.
Pe de altă parte, după pronunțarea deciziei civile nr. 706 din 03.04.2012 de către Tribunalul Suceava, instanța de fond a fost reinvestită doar cu judecarea capătului de cerere privind radierea dreptului de proprietate înscris în CF în favoarea pârâtului M. P.. Trebuie de asemenea reținut că, motivarea deciziei de casare a acestui capăt de cerere constă doar în faptul că, în primul ciclu procesual cererea de radiere a dreptului de proprietate s-a judecat doar în contradictoriu cu pârâtul, fără a fi chemată în judecată și soția pârâtului - proprietară codevălmașă a dreptului înscris (fapt imputabil doar pârâtului și necunoscut lui, reclamantului, așa cum a arătat mai sus).
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Suceava la· data de 25.09.2012 sub nr._ . La data de 29.03.2013, el, reclamantul, a formulat precizări și completări la cererea de radiere tabulară inițial formulată, solicitând în conformitate cu dispozițiile casare din decizia civilă nr. 706 din 03.04.2012 a Tribunalului Suceava, introducerea în cauză în calitate de pârâtă a numitei M. P. D., proprietară codevălmașă asupra terenului în suprafață de 389 m.p. id.cu parcela nr._ din CF nr._ a .>
Cererea de rectificare tabulară constând în radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea pârâților M. P. și M. P. D., se pare că a fost tratată de instanța de fond ca un capăt de cerere distinct de acțiunea inițial formulată, întrucât, deși după reinvestirea Judecătoriei Suceava cu judecarea dosarului a figurat ca pârât în proces ., judecarea pe fond a cauzei s-a făcut în lipsa evidențierii acestei pârâte ca parte în proces, care lipsește cu desăvârșire atât din practicaua cât și din dispozitivul sentinței civile nr. 3518/31.05.2013.
Cu toate, acestea, soluția pronunțată de instanța de fond a fost motivată având în vedere modul de soluționare a capătului de cerere privind revendicarea, dar nu și celelalte capete de cerere privind rectificarea tabulară a înscrierii în cartea funciară a reclamantului și radierea întabulării pârâtei . class="Stil"> Având în vedere că acțiunea în revendicare a fost soluționată definitiv și irevocabil prin decizi civilă nr. 706 din 03.04.2012 a Tribunalului Suceava, consideră că instanța de fond era obligată să analizeze temeinicia acțiunii în rectificare tabulară în raport de motivarea în fapt și în drept invocată de el atât în primul ciclu procesual (când pârâtul a susținut în mod constant că este doar posesor iar proprietar era pârâta . - cât și în precizările și completările formulate cu prilejul reînregistrării dosarului. De altfel, capătul de cerere prin care a solicitat radierea întabulării pârâților, a fost formulat încă din primul ciclu procesual, distinct de capătul de cerere principal vizând revendicarea terenului, motivându-și cererea pe nevalabilitatea înscrierii care nu este în concordanță cu situația juridică reală a imobilului și necondiționând admiterea acestei cereri de modul de soluționare a capătului de cerere având ca obiect revendicarea.
De altfel în primul ciclu procesual, instanța de fond a admis capătul de cerere privind radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea pârâtei ., soluție menținută de instanța de control, cu motivarea că după emiterea T.P. nr. 2280/1998 și confirmarea amplasamentului terenului în suprafață de 7500 m.p. de la poz B.l. prin sentința civilă nr. 5039/03.12.2007 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, această pârâtă a dispus prin Hotărârea Consiliului local Șcheia nr. 87/05.09.2008, înscrierea în domeniul privat al comunei Șcheia a suprafeței de 389 m.p., ce este inclusă în suprafața de 7500 m.p., încălcând dreptul de proprietate stabilit în favoarea sa, protejat și garantat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Având în vedere modul de soluționare al acestui capăt de cerere privind radierea înscrierii efectuate în favoarea vânzătoarei, se impunea în acest al doilea ciclu procesual, prin prisma principiului "accesorium sequitur principalae", să fie admis și capătul de cerere privind înscrierea în cartea funciară a cumpărătorilor - pârâții M. P. și M. P.-D..
A mai reținut în motivarea deciziei civile nr. 706 din 03.04.2012 instanța de recurs că, pârâtul M. P., care a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantei . nr._, cunoștea că terenul în suprafață de 389 m.p. este în proprietatea lui Chiveriga P. și cu toate acestea a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 194/2009 prin care a cumpărat de la ., în timpul judecării dosarului nr._, înțelegând să dobândească terenul în litigiu pe riscul său. În aceste condiții și circumstanțe, fără a fi prezentă la încheierea contractului de vânzare cumpărare, soția pârâtului - M. P. D., a devenit coproprietară devălmașă a terenului, prin efectul legii.
De asemenea, în dosarul nr._ a fost admisă cererea reclamantului Chiveriga P. de rectificare a înscrierii în cartea funciară a dreptului său de proprietate asupra suprafeței de 7500 m.p. înscrisă la poz. B.1. din T.P. nr. 2280/1998, în temeiul disp. art. 20 și 33 din Legea nr. 7/1996, pentru realizarea concordanței dintre situația faptică și scriptică a amplasamentului terenului așa cum a fost reconstituit prin titlul de proprietate, capăt ce cerere care a intrat în puterea lucrului judecat.
Pe cale de consecință, se impunea ca instanța de fond să analizeze temeinicia cererii de radiere a înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară nr._ a . baza disp. art. .33, 34 din Legea nr. 7/1996 în forma ce era în vigoare la data efectuării înscrierii pârâților în cartea funciară, respectiv la data de 13.02.2009. Ori, din motivarea sentinței civile recurate, în care se face referire la disp. art. 351 și art. 36 din Legea nr. 7/1996, nu se poate înțelege care formă a legii a fost avută în vedere și în baza căror temeiuri de drept a analizat instanța de fond cererea cu care a fost investită.
În mod vădit netemeinic instanța de fond a respins cererea de radiere din CF a pârâților, reținând în motivarea hotărârii că aceasta are caracter accesoriu acțiunii în revendicare care, ar constitui suportul material al rectificării, întrucât motivele rectificării vizează înscrierea în cartea funciară a pârâților cu un drept dobândit în temeiul unui act nevalabil, situația juridică reală a terenului în suprafață de 389 m.p. fiind diferită de cea stabilită cu prilejul înscrierii dreptului de proprietate. Ori, așa cum a arătat mai sus și cum rezultă din analiza capetelor de cerere cu care a fost inițial investită instanța de fond, cererea de radiere din CF a pârâților M. P. și M. P.-D., are caracter accesoriu față de cererea de radiere din CF a înscrierii pârâtei vânzătoare . și irevocabil. Din motivarea sentinței civile recurate rezultă că instanța de fond a omis să analizeze cererea de radiere ce face obiectul prezentei cauze în raport de modul de soluționare a cererilor de rectificare tabulară soluționate cu putere de lucru judecat în primul ciclu procesual, fapt ce echivalează cu necercetarea fondului pricinii.
Este real faptul că, până la acest moment, nu a fost desființat contractul de vânzare cumpărare nr. 194/2009 prin care pârâtul M. P. a cumpărat de la ., însă acest contract nu a fost cunoscut lui, reclamantului, până la data depunerii sale la instanța de fond cu prilejul judecării dosarului de față la data de 17.03.2013, iar pe de altă parte existența unui contract de vânzare cumpărare încheiat prin fraudarea dreptului său de proprietate nu poate produce consecințe juridice cu privire la valabilitatea înscrierii pârâtului în cartea funciară. De altfel, având în vedere situația juridică nou creată prin pronunțarea sentinței civile recurate, se va putea adresa instanței de judecată în vederea desființării contractului de vânzare cumpărare, urmând să depună dovezi în acest sens cu prilejul judecării recursului.
În consecință, față de cele arătate, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond iar în subsidiar, dacă se va constata că nu există motive de casare, desființarea sentinței civile recurate și în rejudecare, admiterea capătului de cerere privind radierea înscrierii pârâților M. P. și M. P.-D. în cartea funciară, cu obligarea acestor pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâții intimați M. P. și M. P. D., prin întâmpinarea depusă la dosar (fil.15-16), au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivare au arătat că, împrejurarea că în dispositivu1 sentinței recurate nu este înscris pârâtul . nu echivalează cu necercetarea fondului față de conținutul deciziei de casare care a trimis cauza spre rejudecare doar cu privire la capătul de cerere vizând radierea dreptului de proprietate din cartea funciară a pârâtului M. P.. De altfel, în mod evident este o omisiune care putea fi remediată în temeiul disp. art. 281 Cod proc.civ.
Procesul civil este guvernat de principiul disponibilității iar reclamantul este cel care stabilește, prin chiar cererea de chemare în judecată, cadrul procesua1 în care urmează a se desfășura judecata. Faptul că reclamantul nu a înțeles s-o cheme în judecată și pe intimata pârâtă M. P. D. nu este imputabil pârâtului ci neatenției reclamantului. Din conținutul raportului de expertiză efectuat în cauză în primul ciclu procesual rezultă cu claritate că ambii pârâți sunt înscriși în cartea funciară cu dreptul de proprietate asupra terenului revendicat. Reclamantul și-a completat acțiunea solicitând radierea acestui drept dar n-a solicitat și introducerea în cauză a pârâtei fie în această calitate, fie în calitate de intervenientă forțată conform art. 57 din Codul de procedură civilă, până la închiderea dezbaterilor înaintea instanței de fond.
De altfel cercetarea unei cărți funciare, asupra căreia recurentul era direct interesat, se poate face de orice persoană interesată.
Soluția instanței de fond este legală și temeinică reținând în mod just că toate capetele de cerere privitoare la revendicare, radierea dreptului de proprietate al comunei și cel privitor la despăgubiri, au fost soluționate irevocabil prin decizia civilă nr. 706/3 aprilie 2012 a Tribunalului Suceava prin care s-au stabilit și limitele casării cu trimitere 1a care s-au referit în precedent. Soluția devenită astfel definitivă și irevocabilă nu-i este opozabilă pârâtei intimate M. P. D. care nu a participat la judecată dar care are calitatea de coproprietar în devălmășie asupra terenului alături de soțul ei.
Acțiunea în rectificare tabulară așa cum a fost formulată de reclamant are semnificația unei cereri accesorii care urmează soarta cererii principale - acțiunea în revendicare - care, admisă definește o altă situație decât cea existentă la momentul înscrierii dreptului de proprietate și justifică rectificarea tabulară.
Cum însă soluția în revendicare nu s-a pronunțat în contradictoriu cu ambii proprietari codevălmași nu se mai poate solicita fără o nouă judecată care să pună în discuție titlul ambilor soți cererea de rectificare tabulară chiar dacă acțiunea în revendicare a fost admisă față de unul dintre aceștia.
Examinând sentința prin motivele de recurs invocate și în raport de ansamblul probelor ce s-au administrat în dosar tribunalul va confirma soluția atacată apreciind că aceasta își găsește suport în probatoriul administrat a cărui judiciuoasă analiză a condus la stabilirea unei situații de fapt și la pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.
A susținut recurentul că, în primul rând înțelege să invoce incidența motivului de casare privitor la necercetarea fondului pricinii, prev. de disp. art. 312 alin. 3 și 5 Cod proc. civilă, întrucât instanța de fond a pronunțat o hotărâre în contradictoriu cu doi din cei trei pârâți din cauză (fiind omisă pârâta .), a omis să analizeze întreg probatoriu administrat în cauză în primul ciclu procesual, în baza unor temeiuri de drept incomplete și străine de obiectul cauzei.
Critica formulată este neîntemeiată.
Conform art.315 al.1 Cod procedură civilă în caz de casare, hotărârea instanței de recurs, asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
P. decizia civilă nr.706/2012 a Tribunalului Suceava a fost respins recursul pârâtei . admis recursul pârâtului M. P., s-a casat în parte sentința civilă nr.269/2011 a Judecătoriei Suceava și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe numai cu privire la cererea de radiere a dreptului de proprietate înscris în cartea funciară în favoarea pârâtului M. P..
În atare situație împrejurarea că în dispozitivul sentinței recurate nu este înscrisă și pârâta ., nu echivalează cu necercetarea fondului cauzei, față de conținutul deciziei de casare, care a trimis cauza spre rejudecare numai cu privire la capătul vizând radierea dreptului de proprietate din cartea funciară a pârâtului M. P..
S-a motivat, apoi, că reclamantul nu putea cunoaște existența unei proprietăți codevălmașe, motiv de recurs nefondat, însă.
Este a se reține, că potrivit principiului disponibilității părților care guvernează procesul civil, reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual în care urmează a se desfășura judecata.
Din actele și lucrările pricinii respectiv din conținutul raportului de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (fil.88-92 dosar) rezultă că pârâtul M. P. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului prin contractul de vânzare-cumpărare nr.194/13.02.2001 și că ambii pârâți, sunt înscriși în cartea funciară cu dreptul de proprietate asupra terenului revendicat, or, este a se observa, că acesta, respectiv reclamantul și-a completat acțiunea la termenul din 19.03.2009, solicitând și radierea acestui drept din cartea funciară, fără a cere și introducerea în cauză în calitate de pârâtă a numitei M. P. D..
Susținerile că, era practic imposibil ca reclamantul să cunoască despre existența proprietății devălmașe asupra terenului revendicat de la pârât, nu pot fi primite de instanța de control judiciar, în contextul dispozițiilor art.129 al.1 Cod procedură civilă potrivit cărora „ Părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procesuale conform dispozițiilor art.723 alin.(1), precum și să-și probeze pretențiile și apărările”. Apoi, cercetarea unei cărți funciare asupra căreia reclamantul recurent era direct interesat, poate și putea fi realizată de orice persoană interesată, deci și de reclamant.
Nu vor fi primite nici motivațiile conform cărora, după pronunțarea deciziei civile nr.706/2012 a Tribunalului Suceava, instanța de fond a fost reinvestită doar cu judecarea capătului de cerere privind radierea dreptului de proprietate înscris în CF în favoarea pârâtului M. P. câtă vreme, după casare, în baza principiului disponibilității părților, chiar reclamantul C. P. prin cererea precizatoare și de completare a acțiunii (fil.29 dosar fond) a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă și a numitei M. P. D., copărtașă asupra parcelei topografice nr._ în suprafață de 389 mp din CF_ a .>
Contrar susținerilor reclamantului este a se observa că instanța de prim grad a realizat o judicioasă interpretare și aplicare a dispozițiilor art.33, 34, 35 și 36 din Legea nr.7/1996, respingând pretențiile acestuia de radiere a dreptului de proprietate al pârâților pentru terenul în litigiu, apreciind că nu sunt îndeplinite cerințele textelor sus-citate.
Astfel din înscrisurile anexate pricinii a rezultat că potrivit extrasului de CF nr._, asupra terenului în suprafață de 389 mp coproprietari în devălmășie sunt pârâții intimați M. P. și M. P. D..
Întemeiat s-a apreciat, că, date fiind caracterele proprietății devălmașe, caracterizate prin faptul că nu este cunoscută cota parte ce revine fiecăruia dintre soți asupra bunului aflat în devălmășie, înscrierea în CF a dreptului de proprietate asupra imobilului aflat în coproprietate comună, nu poate fi radiată decât în mod unitar, cu privire la ambii soți.
Pe de altă parte, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.149/2009 ce a stat la baza înscrierii pârâților cu terenul în litigiu în cartea funciară, nu a fost nici până în prezent desființat.
Cum sentința civilă nr.269/2011 a Judecătoriei Suceava rămasă irevocabilă cu privire la acțiunea în revendicare imobiliară, nu îi este opozabilă și pârâtei M. P. D., iar cererea de radiere din cartea funciară în contradictoriu cu aceasta nu are la bază o soluție opozabilă cu privire la dreptul său de proprietate asupra terenului, cum contractul de vânzare-cumpărare nr.149/2009 este în ființă, cum lipsește prin urmare temeiul juridic al radierii din CF a pârâtei M. P. D., se apreciază, că, întemeiat s-a respins cererea de radiere a pârâților cu dreptul de proprietate înscris în CF nr._ a .>
În mod just a reținut instanța de fond că toate capetele de cerere privitoare la revendicare, radierea dreptului de proprietate al comunei și cel privitor la despăgubiri au fost soluționate irevocabil prin decizia civilă nr.706/2012 a Tribunalului Suceava, și că prin această decizie s-au stabilit și limitele casării cu trimitere, că soluția devenită astfel definitivă și irevocabilă nu-i este opozabilă secund pârâtei M. P. D. care nu a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă, dar care are calitatea de coproprietar codevălmaș asupra terenului cu privire la care se poartă litigiul, alături de pârâtul M. P..
În contextul celor de mai sus, găsind că motivațiile recurentului sunt nejustificat formulate și că soluția primei instanțe este legală și temeinică, în baza disp.art.312 Cod procedură civilă tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și disp.art.274 Cod procedură civilă, va obliga reclamantul recurent să achite pârâtului intimat M. P. suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. P., domiciliat în com.Șcheia, ., împotriva sentinței civile nr. 3518 din 31 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ 5, pârâți intimați fiind M. P., M. P. D., domiciliați în com.Șcheia, . și ..
Obligă reclamantul recurent să achite pârâtului intimat M. P. suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 21 ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
S. A. C. L. V. E. L. R. M.
Red.C.L./Jud.H. E. D./Tehnored.R.M./2 ex.13.02.2014
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 55/2014. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 1383/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
