Cereri. Decizia nr. 779/2013. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 779/2013 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 08-11-2013 în dosarul nr. 13715/236/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 779
RECURS
Ședința publică de la 8 noiembrie 2013
Tribunalul compus din:
Președinte – F. M.
Judecător - C. Doinița
Judecător - D. A.
Grefier - Ț. N.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurentul-contestator S. C. C., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 1644 din 25 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Z., în contradictoriu cu intimatele B. T. SA Cluj N. – Sucursala A., cu sediul în A., ., parter, județ Teleorman și S. I. O., domiciliată în ., având ca obiect – contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința public, recurentul-contestator S. C. C. a fost reprezentat de avocat T. C. R., au lipsit intimații.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recurs timbrat cu - 100 lei taxa judiciară de timbru achitată potrivit chitanței nr._/11.10.2013.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata B. T. SA Cluj N. – Sucursala A. a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin.2 C.pr.civ.
În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin.4 Cod procedură civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față în raport de dispozițiile art. 2 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă.
Avocat T. C. R.,apărătorul ales al recurentului contestator,declară că nu mai are cereri noi de formulat ori probe de administrat în cauză și solicită acordarea cuvântului pe fond.
Tribunalul luând act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, ori probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul, avocat T. C. R., apărătorul ales al recurentului contestator S. C. C., susține că în mod greșit B. T. a procedat la majorarea dobânzilor și ratelor scadente, trecând la executarea silită a unei creanțe căreia îi lipsește caracterul cert și exigibil și că nu a fost îndeplinită procedura comunicării notificărilor potrivit art. 8 din condițiile de creditare, intimata procedând pe parcursul derulării contractului de credit la majorarea unor comisioane, dobânzi, precum și la calculul unor penalități fără a notifica contestatorul.
Mai arată că pentru a porni executarea silită nu este suficientă existența unui titlu executoriu, creditorul trebuind să –și justifice urmărirea silită prin existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, iar în situația de față creanța nu există în cuantumul pretins de creditor, nefiind menționată în contractul de credit, deși s-a început executarea silită pentru suma pretinsă, astfel că, solicită admiterea recursului declarat de recurentul-contestator, modificarea în tot a sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru administrarea probatoriului efectuat în cauză. Cu cheltuieli de judecată reprezentând plata taxei judiciare de timbru.
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria G. sub nr._ /31.08.2012 și la Judecătoria Z. în urma declinării prin sentința civilă nr.7573/12.10.2012, sub același număr, contestatorul S. C. C. a formulat, în contradictoriu cu intimata B. T. - Sucursala A., contestație la executare pornită în dosarul de executare nr. 484 din 7.05.2012, solicitând suspendarea executării silite începută împotriva sa în dosarul de executare sus menționat, anularea tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 485/2012, constând în somația (fără număr) din 02.08.2012 a procesului verbal de cheltuieli de judecată din aceeași dată comunicată în datele de 14.08.2012 ca fiind nelegale și netemeinice, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, contestatorul a arătat că la data de 10.09.2007 a încheiat contractul de ipotecă 2206/IPO/10.09.2007 pentru garantarea unui împrumut cu suma integrală de 155.000 lei, așa cum rezultă din Art. 1 alin 1 al contractului Până la momentul începerii executării silite s-au achitat toate ratele contractuale asumate prin scadențarul Anexă integrată la Contractul al cărui garantare a consimțit, creditoarea B. T. SA - Sucursala A., pretinzând sume ce depășesc ratele lunare stabilite prin contract. Mai mult, sumele pentru care a și început executarea silită sunt în cuantum de 198.174,52 lei, timp de 5 ani s-au achitat 60 de rate totalizând aproximativ 80.000 lei, suma rămasă de achitat trebuind să fie inferioară celei menționate în contractul de credit și nicidecum mai mare așa cum rezultă din actele de executare întocmite în cauză.
A mai arătat contestatorul că analiza fondului poate fi efectuată și în cadrul contestației la executare, instanța urmând a aprecia atât asupra îndeplinirii clauzelor contractuale, cât și asupra oportunității rezilierii unilaterale a contractului de credit, precum și cu privire la toate elementele de fond și formă ale acestuia.
Potrivit dispoz art. 379 C pr civ nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă .
Prin urmare, pentru a porni executarea silită, nu este suficientă existența unui titlu executoriu, ci creditorul trebuie să-și justifice urmărirea silită prin existența unei creanțe, lichide și exigibile, fiind necesar să fie întrunite cumulativ cele trei cerințe, în momentul punerii în executare.
Creanța este certă atunci când existența ei rezultă din chiar înscrisul contestator al creanței ( art. 379 alin 3 C pr. civ ) deci când ea este neîndoielnică, ori potrivit argumentelor mai sus expuse de el, creanța nu există în cuantumul pretins de creditor, nefiind menționată în Contractul de credit, deși s-a început executarea silită pentru suma pretinsă, ceea ce face de prisos analiza celorlalte cerințe pe care trebuie să le îndeplinească o creanță pentru a face obiectul executării sale.
Consideră contestatorul că în mod abuziv creditoarea pe parcursul derulării contractului de credit, a procedat unilateral la majorarea unor comisioane, dobânzi ca și la calculul unor penalități fără a-l notifica vreodată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 399 și următoarele cod procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației.
A arătat intimata că, în baza contractului de credit cu nr. 2206/10.09.2007, debitoarea S. I. O. a contractat un credit „Nevoi personale” în sumă de 155.000 lei, garantat cu ipoteca asupra imobilului, teren și construcții, situat în ., proprietatea debitoarei S. I. O. și a contestatorului S. C. C..
Întrucât debitoarea S. I. O. a înregistrat restanțe la achitarea ratelor și dobânzilor lunare, B. T. - Sucursala A. a procedat la declanșarea scadenței anticipate a creditelor și la declararea procedurii de executare împotriva contestatorului S. C. C., în temeiul cererii de executare silită formulata către Biroul Executorului Judecătoresc lordache R. L..
În sensul art. 379, alin. 1, indice 3 din Codul de procedură civilă, urmărirea bunurilor mobile sau imobile ale contestatorului a avut loc pentru creanțe certe, lichide si exigibile, așa cum acestea au fost precizate în cererea de executare silita, astfel încât susținerile contestatorului, în sensul achitării integrale a creditului, nu sunt reale.
În contractul de credit nr. 2206/10.09.2007 este menționată suma acordată, în cuantum de 155.000 lei, la care s-au adăugat dobânzile si penalitățile calculate de la data primei restanțe și până la data formulării cererii de executare silita împotriva contestatorului S. C. C..
In ceea ce privește majorarea procentului de dobânda, B. T. a notificat debitoarea principală S. I. O. cu privire la modificarea procentului de dobânda, prin intermediul Notificărilor cu nr. 1961/15.08.2008 si nr. 2277/03.10.2008 (anexate în copii certificate).
Prin intermediul notificărilor menționate, a fost invitată debitoarea ca in termen de 5 zile să se prezinte la sediul băncii in vederea semnării actului adițional la contractul de credit, dar invitația nu a fost onorată. In condițiile în care în notificările trimise se preciza faptul că neprezentarea este considerată de banca drept o acceptare tacita, B. T. a procedat la încheierea Actului adițional nr. 1/10.10.2008 la contractul de credit nr. 2206/10.09.2007 (anexat în copie certificată).
Ținând cont de aceste aspecte, a considerat intimata că art. 4 din Legea nr. 193/2000 nu mai are aplicabilitate în cauza de față.
Prin sentința civilă nr. 1644 din 25.06. 2013 Judecătoria Z. a respins ca neîntemeiată contestația formulată, reținând că toate actele de executare au fost îndeplinite cu respectarea cerințelor legale și a clauzelor contractuale, intimata notificând contestatorului toate modificările aduse contractului încheiat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul S. C. – C. în termen și legal motivat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și pct. 9 Cod procedură civilă, solicitând analizarea sentinței și din perspectiva dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă.
1.- Astfel, s –a susținut că hotărârea este nemotivată, în considerentele acesteia nefăcându-se nici o referire la motivele care au condus la aprecierea unor probe în defavoarea altora.
2.- S-a susținut că sentința este neîntemeiată și nelegală, din probele administrate rezultând că intimata creditoare nu i –a comunicat cele două notificări de majorare a dobânzilor conform art. 8 din contractul intitulat”notificări”, măsura luată ulterior de intimată în acest sens fiind unilaterală și cu încălcarea art. 8 din contractul de împrumut. Ulterior, banca a declarat întregul credit exigibil deși nu era un caz de culpă în accepțiunea dispozițiilor din anexa la contract care prevede condițiile de creditare, trecând la executarea silită a unei creanțe căreia îi lipsește caracterul cert și exigibil cerut de dispozițiile art. 379 Cod procedură civilă.
Totodată s –a susținut că pretențiile creditoarei sunt abuzive fiind incidente dispozițiile art. 4 din Legea nr. 193 /2000 privind clauzele abuzive din contracte.
Prin întâmpinare( f.25), intimata B. T. SA a cerut respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, combătând fiecare din motivele de recurs invocate.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma criticilor aduse și a dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recursul este nefondat.
Primul motiv de recurs constând în nemotivarea sentinței atacate este lipsit de temei, întrucât astfel cum rezultă din considerentele acesteia, instanța a indicat motivele de fapt și de drept care au format convingerea acesteia astfel cum prevăd dispozițiile art. 261 Cod procedură civilă.
Nu este întemeiat nici cel de – al II – lea motiv, intimata – creditoare procedând la notificarea debitorului S. I. O. cu privire la modificarea procentului de dobândă, notificări care poartă nr. 1961 din 15. 08. 2008 și nr. 2277/3.X. 2008, însoțite de borderourile de comunicare (f. 78 – 88 dosar fond)
Astfel, constatând că nu subzistă nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul declarat, conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-contestator S. C. C., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 1644 din 25 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Z., în contradictoriu cu intimatele B. T. SA Cluj N. – Sucursala A., cu sediul în A., ., parter, județ Teleorman și S. I. O., domiciliată în ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi. 8 noiembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
F. M. C. Doinița D. A. Ț. N.
Red. FM.- 18. XI. 2013
Thred PS.- 5.XII. 2013 – 2 ex
Df.-_ Jud Z.
Jf.- A. B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 384/2013. Tribunalul... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 687/2013.... → |
|---|
