Contestaţie la executare. Decizia nr. 328/2014. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 328/2014 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 03-09-2014 în dosarul nr. 861/329/2014/a1
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 328
APEL
Ședința publică de la 03 septembrie 2014
Tribunalul constituit din:
Președinte – S. L.
Judecător – G. P.
Grefier – I. M.
Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelanta-contestatoare Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, cu sediul A., ., județ Teleorman, împotriva Încheierii civile din 12 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria T. M., în contradictoriu cu intimații M. T. M.- prin primar cu sediul în T. M., . și V. Anișoara cu domiciliul în București, sector 1, .. 1, ., la SCA „Pangratie A. și Partenerii, și intimatul- terț poprit T. T. M. cu sediul T. M., ., județ Teleorman, având ca obiect – contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au fost lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul a fost scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că în procedura prealabilă intimata V. Anișoara au depus întâmpinare, că intimatul M. T. M.- prin primar a depus întâmpinare și concluzii scrise și că apelanta-contestatoare Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În conformitate cu dispozițiile art. 131 raportat la art. 482 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față, în raport de dispozițiile art. 95 pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Tribunalul, față de împrejurarea că la dosar nu sunt formulate cereri prealabile, iar apelanta-contestatoare Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, prin cererea de apel, a solicitat judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. 1 pct. 2 din Noul Cod de procedură civilă, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată sub nr._ 14 din 12 mai 2014 la Judecătoria T. M., contestatoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata – creditoare V. Anișoara, intimatul – debitor M. T. M.- prin Primar și intimata – terț poprit T. T. M., anularea actelor întocmite în dosarul de executare nr. 1006 /2013.
În cadrul contestației la executare contestatoarea a solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei contestații.
În motivarea capătului de cerere privind suspendarea executării silite, contestatoarea a arătat că nu este de acord cu suma pentru care T. T. M. este executată silit întrucât aceasta nu este titularul obligației de plată, titularul obligației fiind M. T. M. – prin Primar, iar prin refuzul acestuia din urmă de a-și executa obligația față de V. Anișoara se produce o pagubă substanțială contestatoarei, plata către executor a sumelor solicitate înglobând, pe lângă suma reprezentând debit și a anumitor cheltuieli suplimentare, inutile și care se puteau evita(cheltuieli de executare, etc.)
În dovedirea cererii de chemare în judecată în întregul său, contestatoarea a depus la dosar în copii conforme cu originalul: încheierea nr.1006/2014 din 15.04.2014 dispusă de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. G., L. G. și M. P., somația contestată emisă de același birou, sentința civilă nr.801/5.09.2013 a Judecătoriei T. M. rămasă definitivă prin respingerea apelului, decizia civilă nr.16/17.01.2014 a Tribunalului Teleorman.
Din oficiu, instanța a dispus atașarea la dosar din Sistemul ECRIS a sentinței civile nr.142/12.09.2011 a Tribunalului Teleorman.
În cauză, intimata-creditoare V. Anișoara a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare ca fiind nejustificată prin raportare la chiar dispozițiile legale pe care aceasta le invocă în cuprinsul cererii sale.
Astfel, art.718 Cod procedură civilă menționează în mod expres că instanța de judecată are la îndemână posibilitatea de a dispune suspendarea executării la solicitarea părții interesate însă numai pentru motive temeinice, or așa cum se observă din conținutul motivației scrise rezultă că cele menționate nu pot constitui motive temeinice pentru a proba necesitatea luării unei asemenea măsuri de suspendare. Mai mult, aceasta este o măsură excepțională, instanța trebuind să aibă în vedere un aspect fundamental și anume că, în scopul realizării drepturilor creditorului, titlurile executorii trebuie aduse la îndeplinire în cel mai scurt timp posibil.
Atât timp cât utilitatea unei asemenea măsuri nu este evidentă și necesară, suspendarea nu ar face altceva decât să conducă la îngrădirea drepturilor creditorului consfințite printr-o hotărâre judecătorească.
A mai învederat intimata-creditoare că motivația contestatoarei pare cel puțin neavenită, în condițiile în care, așa cum aceasta arată, creditoarea-intimată a formulat cerere de validare poprire împotriva Administrației Finanțelor Publice Teleorman, T. T. M., cerere ce a fost admisă în mod definitiv odată cu pronunțarea deciziei civile nr.16/2014 de către Tribunalul Teleorman.
În condițiile în care a fost validată poprirea, terțul poprit, respectiv T. municipiului T. M., a devenit prin acest efect debitorul direct al intimatei-creditoare, aceasta fiind chiar rațiunea operațiunii de validare poprire.
Creditoarea-intimată a fost pusă în situația de a formula asemenea cerere de poprire tocmai din cauza refuzului nejustificat al Trezoreriei T. M., unitate la care debitorul M. T. M. avea conturi deschise, de a se conforma dispozițiilor executorului judecătoresc.
În final, intimata creditoare a concluzionat că, de fapt, prin formularea contestației la executare, contestatoarea nu vizează altceva decât o tergiversare a procedurii de executare silită.
Prin încheierea din ședința publică din data de 12 iunie 2014, Judecătoria T. M. a respins ca nefondat capătul de cerere al contestației la executare privind suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, formulat de contestatoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman cu sediul în A., ., județul Teleorman, în contradictoriu cu intimatul-debitor M. T. M. – prin Primar cu sediul în T. M., ., județul Teleorman, intimata-creditoare V. Anișoara cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la S.C.A.”Pangratie, A. și Partenerii” din București, sector 1, ..1, .-terț poprit T. T. M. cu sediul în T. M., ., județul Teleorman.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în speță, este îndeplinită condiția existenței contestației la executare însă contestatoarea nu a învederat motive temeinice care să justifice această suspendare a executării în înțelesul dispozițiilor art.718 Noul Cod de procedură civilă.
Măsura suspendării executării silite are un caracter de excepție, putându-se dispune doar în cazuri temeinic justificate, or, contestatoarea nu a invocat motive temeinice pentru suspendarea executării silite.
Simplul argument conform căruia dacă s-ar continua procedura de executare i-ar fi aduse prejudicii propriului patrimoniu nu poate fi reținut de instanță, întrucât același prejudiciu s-ar putea produce și intimatei-creditoare V. Anișoara prin suspendarea executării silite.
Totodată, T. T. M. este unitatea la care debitorul M. T. M. – prin Primar are conturi deschise și nu poate fi ignorată decizia civilă nr.16 din 17 ianuarie 2014 a Tribunalului Teleorman prin care s-a menționat că prin tergiversarea executării unei hotărâri judecătorești terțul poprit, în speță T. T. M., a încălcat creditoarei V. Anișoara dreptul de acces la justiție, drept garantat de CEDO care protejează și executarea hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, tot ”CEDO în jurisprudența sa statuând că executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată într-un mod excesiv, neputând fi amânată o perioadă lungă de timp”.
Instanța, a considerat că, în cauză, continuarea procedurii executării silite nu are consecințe grave, nu creează un prejudiciu ireparabil contestatoarei, care va avea posibilitatea întoarcerii executării silite conform disp.art.722 și urm. Cod procedură civilă, în cazul în care se va dovedi că titlul executoriu este nelegal și netemeinic și eventual va fi desființat.
Ca atare, capătul de cerere privind suspendarea executării silite, a fost respins ca nefondat .
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat apel apelanta – contestatoare Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, criticând-o ca netemeinică și nelegală .
A motivat apelanta – contestatoare că este executată silit din culpa exclusivă a debitorului M. T. M.- prin Primar, care nu și – a executat obligația stabilită prin titlul executoriu.
A susținut că intimata – terț poprit T. T. M. a pus în aplicare dispozițiile Ordinului nr. 2336 /2011, în sensul că a purtat corespondența obligatorie cu intimatul – debitor, urmare a anexelor transmise de acesta rezultând că suma existentă în conturi după data începerii executării silite a fost zero.
A mai susținut că legalitatea Ordinului nr. 2336/2011 a fost confirmată prin Decizia nr. 5235/14.05. 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s –a constatat necesitatea adaptării unor măsuri care să asigure evitarea blocării instituțiilor publice dar și respectarea dreptului creditorului de executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
În fine, a motivat că se impunea suspendarea executării silite deoarece nu este de acord cu suma pentru care intimata – terț poprit este executată silit, aceasta nefiind titularul obligației de plată, în acest mod fiind păgubită întrucât se solicită și plata unor cheltuieli suplimentare și inutile (cheltuieli de executare).
Intimata – creditoare V. Anișoara a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat .
A susținut, în esență, că apelanta – terț poprit nu a indicat motive temeinice p0entru suspendarea executării. Decizia nr. 5235/ 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nefiind aplicabilă, în speță.
Și intimatul – debitor M. T. M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile suspendării executării silite prevăzute de art. 718 alin (4) Cod Procedură Civilă.
La data de 28.08. 2014, intimatul – debitor a depus concluzii scrise prin care a arătat că apelul a rămas fără obiect întrucât a achitat integral debitul către creditoare, potrivit procesului – verbal din data de 18.08. 2014, încheiat de executorul judecătoresc(f. 35) .
Tribunalul, analizând legalitatea și temeinicia hotărârii, constată apelul nefondat.
La judecata în primă instanță, apelanta terț poprit a solicitat suspendarea executării silite pentru două motive, în sensul că: nu este de acord cu suma datorată de T. T. M. întrucât aceasta nu este titularul obligației de plată, titular fiind M. T. M.,respectiv, că prin refuzul acestuia de plată a debitului, este prejudiciată apelanta – terț poprit, pe lângă debitul datorat, și cu cheltuieli inutile (cheltuieli de executare).
Potrivit art. 478 alin(3) Cod Procedură Civilă, în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi .
În respectarea dispozițiilor legale de mai sus, corect a reținut prima instanță că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 718 alin(1) Cod Procedură Civilă.
Pe de o parte, potrivit art. 791 alin (2) teza a II –a Cod Procedură Civilă, în caz de nerespectare a obligației de consemnare sau plată a debitului, executarea silită se va face împotriva terțului poprit, pe baza hotărârii de validare, în limita sumei ce trebuia consemnată sau plătită.
Or, atâta timp cât legea permite, în cazuri expres prevăzute, posibilitatea pornirii executării silite împotriva terțului, acest aspect nu poate fi considerat un motiv temeinic pentru suspendarea executării silite .
Pe de altă parte, cuantumul debitului a fost stabilit în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 801/5.09. 2013 a Judecătoriei T. M., pronunțată în contradictoriu, inclusiv cu apelanta – contestatoare(f.8- 14 Dosar fond ), hotărâre care se bucură de prezumția de putere de lucru judecat conform art. 431 alin (2) Cod Procedură Civilă .
În ce privește cuantumul cheltuielilor de executare, acest aspect vizează fondul litigiului, supus dezlegării pe calea contestației la executare și nu poate constitui motiv temeinic de suspendare a executării silite.
Referitor la Decizia nr. 5235/11.05.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceasta nu este aplicabilă, întrucât, în speță, nu se contestă legalitatea Ordinului nr. 2336/201 stabilită, prin decizia de mai sus, iar modul în care executarea silită s –a făcut cu respectarea actului normativ, vizează aspecte de fond ale executării silite, neputând constitui motiv temeinic de suspendare .
În ce privește celelalte susțineri din apel, pe calea acestora se tinde la schimbarea cauzei invocată la fond în cererea de suspendare a executării silite și care nu pot fi primite față de prevederile art. 478 alin(3) Cod Procedură Civilă.
Ca atare, în mod corect prima instanță a respins cererea de suspendare a executării silite.
Totodată, nu pot fi primite nici susținerile intimatului – debitor poprit cărora, urmare a plății debitului, apelul a rămas fără obiect, întrucât din interpretarea dispozițiilor art. 457 Cod Procedură Civilă rezultă că obiectul căii de atac îl constituie hotărârea judecătorească(așa cum este definită de art. 424 Cod Procedură Civilă) și nu pretenția concretă dedusă judecății.
În consecință, pentru considerentele de mai sus, conform art. 480 alin(1) Cod Procedură Civilă, se va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta-contestatoare Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, cu sediul A., ., județ Teleorman, împotriva Încheierii civile din 12 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria T. M., în contradictoriu cu intimații M. T. M.- prin primar cu sediul în T. M., . și V. Anișoara cu domiciliul în București, sector 1, .. 1, ., ., la SCA „Pangratie A. și Partenerii, și intimatul- terț poprit T. T. M. cu sediul T. M., ., județ Teleorman.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi 3 septembrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
S. L. G. P. I. M.
Red. SL- 15.09. 2014
Thred PS.- 16.09. 2014 – 6 ex
Df._ Jud T. M.
Jf.-C. Anișoara
.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 327/2014. Tribunalul TELEORMAN | Partaj judiciar. Decizia nr. 383/2014. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
