Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 118/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 118/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 09-02-2015 în dosarul nr. 86/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.86/A
Ședința publică din data de 09.02.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Ș. L.
JUDECĂTOR: P. C.
GREFIER: R. K.
S-a luat în examinare apelul formulat de apelantul R. I., împotriva Sentinței civile nr.1187/16.10.2014, pronunțată de Judecătoria D., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații A. G., și P. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat paratul intimat A. G. personal, lipsa fiind celelalte părți.
Procedura completă.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra căii de atac.
Intimatul a lăsat la aprecierea instanței soluționarea căii de atac și nu a solicitat cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1187/16.10.2014, pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._, a fost decăzut reclamantul R. I. din dreptul de a formula cererea adițională având ca obiect rectificare de carte funciară cu consecința respingerii cererii adiționale ca tardiv formulată.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. A. și respinsă, în acest sens, acțiunea față de acest pârât.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul R. I., în contradictoriu cu pârâtul A. G., având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei D. sub nr._, la data de 19.03.2014, reclamantul R. I. în contradictoriu cu pârâții A. G. și P. A., a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare având ca obiect imobilul format din teren în suprafață de 1 ha din suprafața totală de 2 ha și 5.000 mp, cuprins în Titlu de Proprietate nr._/69/04.07.1995, respectiv . A 95/2 aflat în localitatea Dolaț.
În motivare a arătat că prin precontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 18.02.2001 a cumpărat de la A. G., prin intermediar P. A., suprafața de1 ha din suprafața totală de 2 ha și 5.000 mp, cuprins în Titlu de Proprietate nr._/69/04.07.1995, respectiv . A 95/2 aflat în localitatea Dolaț, având și promisiunea verbală că în momentul în care va fi posibil precontractul de vânzare-cumpărare îl vor autentifica la notarul public, dar pârâtul A. G. nu și-a respectat această promisiune.
S-a mai menționat faptul că începând cu anul 2001 a lucrat neîntrerupt terenul și l-a folosit în calitate de cumpărător și proprietar, în prezent fiind și cultivat cu lucernă.
În probațiune reclamantul a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii care au fost prezenți în data de 18.02.2001 la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare precum și la efectuarea plății sumei de 1.400.000 lei vechi.
În susținerea cererii sale a atașat: înscrisul sub semnătură privată intitulat Contract de vânzare cumpărare, Titlu de Proprietate nr._/69/04.07.1995, procură specială autentificată cu nr. 163/17.02.2003 BNP C. A. Ș. din D., cartea de identitate a reclamantului (filele 3-7).
La data de 02.04.2014 reclamantul a depus la dosar un înscris prin care a solicitat ca instanță să ceară Primăriei Comunei Livezile certificatul fiscal al imobilului în cauză, deoarece nu poate intra în posesia acestui act pentru că nu este proprietar, a depus și certificat de informare cu privire la avantajele medierii Birou Meditor C. A. Ș. din D. (filele 11-12).
La data de 09.04.2014 reclamantul a depus la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 443,00 lei (fila 17).
Pârâților le-a fost comunicată atât cererea introductivă precum și actele alăturate acesteia.
La primul termen de judecată, la data de 19.06.2014, instanța a procedat la luarea a câte o declarație pârâților, acestea fiind consemnate separat în scris și atașate la dosar (filele 33-34).
Prin încheierea de ședință din 19.06.2014 ,în temeiul art. 248 alin.4 cpc instanța a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. A..
La data de 15.08.2014 reclamantul a depus la dosar un act procesul intitulat precizare de cerere, prin care a arătat că își menține în totalitate cererea inițială precum și faptul că solicită rectificarea cărții funciare în sensul că 1 ha să poată să îl intabuleze în favoarea sa, a depus și un extras de carte funciară nr._ Banloc (filele 40-42).
La termenul din data de 11.09.2014 a fost administrată proba testimonială cu martorii N. N. V. și V. G., declarațiile acestora fiind consemnate separat în scris și atașate la dosar (filele 43-44) și s-a dispus comunicare către pârâți a cererii adiționale formulate de către reclamant având ca obiect rectificarea cărții funciare.
La data de 25.09.2014 reclamantul a depus la dosar o cererea prin care a solicitat încuviințarea probei cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie-cadastru (fila 46).
La termenul de judecată din 16.10.2014 instanța, din oficiu a pus în discuție excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată.
Instanța a admis excepția tardivității cererii adiționale având ca obiect rectificare de carte funciară, având în vedere faptul că, potrivit art. 204 alin.1 NCPC formularea unei astfel de cereri poate fi efectuată de către reclamant doar până la primul termen de judecată la care acesta este legal citat, iar în ipoteza în care cererea modificatoare este depusă cu încălcarea termenului procedural imperativ și nu există acordul expres al tuturor părților litigante, instanța va decade reclamantul din dreptul de a formula cererea cu consecința respingerii cererii adiționale ca tardiv formulată. Astfel că, constatând faptul că reclamantul a formulat cererea adițională după al doilea termen de judecată, iar pârâții nu și-au există acordul expres cu privire la această modificare, instanța decade reclamantul din dreptul de a formula cererea adițională având ca obiect rectificare de carte funciară cu consecința respingerii cererii adiționale ca tardiv formulată.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea formulată reclamantul R. I. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții A. G. și P. A. să se dispună pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic constatând transmiterea dreptului de proprietate către reclamant asupra terenului arabil extravilan în suprafață de 1 ha situat în extravilanul localității Dolaț, ./A menționat în titlul de proprietate nr._/69/04.07.1995 .
La dosar reclamantul a depus un înscris sub semnătură privată intitulat contract de vânzare –cumpărare încheiat la data de 18.02.2001 între reclamantul R. I. și pârâtul A. G. prin care pârâtul se obliga să vândă suprafața de 1 ha teren arabil localizat în . la est . sud –intravilan, la nord HCN 72, la vest . prețul de 1.400.000 rol.
Pârâtul A. G. a învederat instanței faptul că nu a convenit cu reclamantul să îi vândă terenul de 1 ha ci doar ca acesta să îl folosească timp de 3-4 ani. Totodată recunoaște faptul că a primit de la reclamant suma de 1500.000 lei vechi în anul 2001.
Pârâtul P. A. a învederat instanței faptul că nu are calitate procesuală, el fiind doar mandatat de către pârâtul A. G. în anul 2003 să vândă suprafața de 1 ha de teren reclamantului R. I.. Totodată a învederat că pârâtul A. G. a vândut terenul în anul 2003 unei societăți și nu i-a adus la cunoștință încetarea mandatului.
Pornind de la aceste premize ,instanța trebuie să stabilească în primul rând dacă între părți s-a încheiat înscrisul intitulat Contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 18.02.2001 ( fila 3).
Deși pârâtul A. G. a susținut că înțelegerea încheiată în 2001 dintre el și reclamant nu a fost să îi vândă terenul de 1 ha, ci doar ca reclamantul să îl folosească timp de 3-4 ani ,recunoscând faptul că a primit de la reclamant suma de 1.500.000 lei vechi în anul 2001, această afirmație nu a fost susținută de nicio probă. Din contră, martorii N. N. V. și V. G. ( fila 43-44) au relatat în fața instanței că au fost de față în anul 2001 când părțile, respectiv reclamantul R. I. și pârâtul A. G. au încheiat actul sub semnătură privată prin care pârâtul A. i-a vândut reclamantului suprafața de 1 ha teren agricol în localitatea Dolaț pentru prețul de 1400.000 lei vechi, preț care a fost achitat în fața sa de către reclamant pârâtului. Totodată acest martor arată că reclamantul folosește terenul din momentul încheierii actului sub semnătură privată și chiar și în prezent.
Având în vedere aceste considerente instanța a constatat că între reclamantul R. I. în calitate de promitent cumpărător și pârâtul A. G. în calitate de promitent vânzător s-a încheiat la data de 18.02.2001 înscrisul sub semnătură privată intitulat Contract de vânzare-cumpărare.
Potrivit antecontractului, promitentul vânzător A. G. s-a obligat să transmită dreptul de proprietate către promitentul-cumpărător R. I. la prețul de_ ROL asupra imobilului constând în 1 ha teren arabil extravilan situat în localitatea Dolaț localizat în . la est . sud –intravilan, la nord HCN 72, la vest .>
Conform antecontractului,prețul de 1400.000 ROL a fost achitat integral la data semnării antecontractului, iar terenul a intrat în posesia cumpărătorului tot din acel moment, aspect confirmat și de către martorii N. N. V. și V. G. .
Întrucât antecontractul având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului constând în 1 ha teren arabil extravilan situat în localitatea Dolaț localizat în . la est . sud –intravilan, la nord HCN 72, la vest . fost încheiat între reclamantul R. I., în calitate de promitent-cumpărător și pârâtul A. G., în calitate de promitent -vânzător, iar conform titlului de titlului de proprietate nr._/69/04.07.1995 pârâtul A. G. avea calitatea de proprietar al acestei suprafețe de teren, instanța a stabilit că în prezenta cauză pârâtul P. A., chemat în judecată de către reclamant, nu are dovedită calitatea procesuală. Prin calitate procesuală se înțelege titlul sau modul în care o persoană participă într-un anumit raport juridic, îndreptățind-o să fie parte în proces.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic.
Astfel că, în raportul juridic dedus judecății pârâtul P. A. nu și-a asumat nicio obligație, drept pentru care a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. A. și a fost respinsă formulată de către reclamant în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Conform titlului de proprietate nr._/69/04.07.1995( fila 4) pârâtului A. G. i s-a constituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 4 ha teren arabil pe raza localității Dolaț, în acest titlu fiind menționată și . 2,5 ha din care pârâtul s-a obligat să înstrăineze reclamantului 1 ha prin înscrisul încheiat la 18.02.2001.
La data încheierii înscrisului sub semnătură privată suprafața de 1 ha teren arabil extravilan situat în localitatea Dolaț, evidențiat în Titlul de proprietate nr._/69/04.07.1995 . era intabulată în cartea funciară .
Instanța a mai reținut că antecontractul de vânzare –cumpărare încheiat de către părți nu a avut ca efect transmiterea proprietății, ci a dat doar naștere unei obligații de a face, constând în încheierea în viitor a contractului de vânzare în formă autentică.
Perfectarea contractului de vânzare în formă autentică însă nu se poate materializa din culpa pârâtului A. G. care, după intabularea dreptului în CF_ Banloc (fila 41), la data de 22.02.2013 a încheiat contractul de vânzare în formă autentică cu . SRL prin care a înstrăinat acesteia suprafața de teren de 2,5 ha teren arabil extravilan situat în localitatea Dolaț . . SRL, intabulându-și dreptul de proprietate în CF.
În această situație, instanța a stabilit că reclamantul nu-și mai poate materializa îndeplinirea exactă a obligației asumate prin antecontractul încheiat cu pârâtul A. G., el având dreptul doar la despăgubiri, care constau în echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării obligației contractuale asumate de către pârâtul debitor. Astfel că, instanța a respins cererea reclamantului R. I. având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic în contradictoriu cu pârâtul A. G..
La termenul de judecată din 16.10.2014 instanța, constatând faptul că reclamantul a formulat cererea adițională având ca obiect rectificare carte funciară după al doilea termen de judecată, iar pârâții nu și-au există acordul expres cu privire la această modificare, a decăzut reclamantul din dreptul de a formula cererea adițională având ca obiect rectificare de carte funciară cu consecința respingerii cererii adiționale ca tardiv formulată.
Împotriva sentinței civile nr. 1187/16.10.2014, pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._, a declarat apel reclamantul R. I., solicitând admiterea apelului și casarea sentinței atacate.
În motivarea apelului, reclamantul apelant a arătat că procesul de la Judecătoria D. a decurs normal, până când contractul de vânzare cumpărare din 18.02.2001 a fost dovedit ca fiind corect și legal prin martorii audiați, că instanța a solicitat la dosar și un extras de carte funciară a terenului în cauză, pe care avea obligația să-l depună A. G., dar pentru că acesta nu s-a prezentat la proces, apelantul s-a oferit să îl depună pentru a nu se mai tergiversa soluționarea procesului și că a putut observa că A. G. a vândut încă o dată același teren către . SRL, care l-a intabulat în proprietate, atunci când a intrat în posesia extrasului de carte funciară.
Apelantul a menționat că termenul tardiv la care face referire instanța nu i se putea imputa, deoarece nu știa că respectivul teren a fost vândut cu rea credință a doua oară de către A. G., prin intermediul lui P. A., că prima instanță a săvârșit o gravă eroare judiciară și că a solicitat expertiză topografică, ca o completare a cererii inițiale și nicidecum modificarea cererii inițiale, cererea fiind adresată în termenul legal și nu cu întârziere, așa cum în fapt a considerat, în mod greșit, instanța de fond.
A mai arătat apelantul că a respectat termenul în care trebuia formulată respectiva cerere, deoarece nu avea cum să o formuleze înainte de a vedea extrasul de carte funciară care nu a fost depus la dosar din vina pârâtului și nu din vina reclamantului.
Totodată, apelantul a menționat că . SRL a cumpărat terenul cu rea credință prin intermediul lui P. A., angajatul acesteia care prin procură specială știa de tranzacția încheiată între apelant si A. G., încă din anul 2001 de la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare și întocmirea procurile speciale anexate la dosarul cauzei.
Pârâții intimați nu au formulat întâmpinare.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.477 din Noul cod.pr.civ, tribunalul constată că acesta este neîntemeiat, având în vedere următoarele:
Reclamantul R. I. a investit prima instanță cu o cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare pentru terenul în suprafață de 1 ha, din suprafața totală de 2 ha și 5.000 mp, menționat în Titlu de Proprietate nr._/69/04.07.1995, respectiv . A 95/2, situat în localitatea Dolaț.
Pe parcursul soluționării litigiului, după primul termen la care a fost legal citat, reclamantul a formulat o „precizare de cerere”, prin care a arătat că își menține în totalitate cererea inițială și a solicitat ca instanța să dispună și rectificarea cărții funciare în sensul în care terenul în suprafață de 1 ha, situat în localitatea Dolaț, nr. top. A 95/2, să poată fi intabulat în cartea funciară și numai restul de 1,5 ha să rămână în proprietatea . SRL.
Prima instanță a invocat excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată și a decăzut reclamantul R. I. din dreptul de a formula cererea adițională având ca obiect rectificare de carte funciară, cu consecința respingerii cererii adiționale, ca tardiv formulată.
Apelantul critică hotărârea primei instanțe sub aspectul soluției pronunțate în ceea ce privește excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată, susținând că nu si-a modificat cererea inițială, că a formulat o completare a cererii inițiale și că cererea a fost adresată în termen legal și nu cu întârziere.
Susținerile reclamantului apelant R. I. sunt neîntemeiate, prima instanță constatând în mod temeinic și legal, că cererea având ca obiect rectificarea cărții funciare, este o cerere modificatoare, depusă cu încălcarea termenului procedural imperativ.
Este de menționat în acest sens că potrivit dispozițiilor art. 204 alin.1 din Noul C.pr.civ: „Reclamantul poate să-și modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei”.
Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților (art. 204 alin.1 din Noul C.pr.civ.).
Articolul art. 204 alin.1 din Noul C.pr.civ, reglementează regimul juridic al cererii adiționale, în sensul prevăzut de art.30 alin.5 din Noul C.pr.civ, cererea adițională constituind acea cerere prin care o parte modifică pretențiile sale anterioare.
Formularea unei astfel de cereri adiționale poate fi efectuată de către reclamant numai până la primul termen la care acesta este legal citat.
În ipoteza în care reclamantul depune la dosar cerere modificatoare, cu încălcarea termenului stabilit de art.204 alin.1 din Noul C.pr.civ, termen procedural imperativ, sancțiunea care intervine este decăderea acestuia din dreptul de a formula cererea, o atare sancțiune putând fi invocată din oficiu de către instanță, cu consecința respingerii cererii adiționale ca tardiv formulată.
Prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale mai sus menționate, dispunând în mod întemeiat, decăderea reclamantul R. I. din dreptul de a formula cererea având ca obiect rectificarea de carte funciară, cu consecința respingerii cererii adiționale ca tardiv formulată, având în vedere că reclamantul a formulat această cerere modificatoare (ce include și cererea completatoare) după primul termen la care acesta a fost legal citat, iar pârâții nu și-au exprimat acordul expres cu privire la această modificare a cererii inițiale de chemare în judecată.
Tot astfel, în mod temeinic și legal, prima instanță a constatat că între reclamantul R. I. în calitate de promitent cumpărător și pârâtul A. G. în calitate de promitent vânzător s-a încheiat la data de 18.02.2001 înscrisul sub semnătură privată intitulat Contract de vânzare-cumpărare, că potrivit antecontractului, promitentul vânzător A. G. s-a obligat să transmită dreptul de proprietate către promitentul-cumpărător R. I. la prețul de 1.400.000 ROL, asupra imobilului constând în 1 ha teren arabil extravilan situat în localitatea Dolaț, localizat în . la est . sud –intravilan, la nord HCN 72, la vest . că, în prezenta cauză, pârâtul P. A., chemat în judecată de către reclamant, nu are calitate procesuală pasivă, atâta timp cât antecontractul a fost încheiat între reclamantul R. I., în calitate de promitent-cumpărător și pârâtul A. G., în calitate de promitent –vânzător.
Cât privește fondul litigiului, prima instanță a reținut în mod corect că antecontractul de vânzare –cumpărare încheiat între părți nu a avut ca efect transmiterea proprietății, ci a dat doar naștere unei obligații de a face, constând în încheierea în viitor a contractului de vânzare în formă autentică și că perfectarea contractului de vânzare în formă autentică nu se poate materializa din culpa pârâtului A. G. care, după intabularea dreptului în CF_ Banloc (fila 41), la data de 22.02.2013, a încheiat contractul de vânzare în formă autentică cu . SRL prin care a înstrăinat acesteia suprafața de teren de 2,5 ha teren arabil extravilan situat în localitatea Dolaț . . SRL, intabulându-și dreptul de proprietate în cartea funciară.
Reclamantul R. I., raportat la situația juridică actuală a terenului din litigiu, nu poate obține îndeplinirea exactă a obligației asumate prin antecontractul încheiat cu pârâtul A. G., acesta având dreptul doar la despăgubiri, care constau în echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării obligației contractuale asumate de către pârâtul debitor
În ceea ce privește „reaua credință” a . SRL, la care reclamantul face referire în cuprinsul cererii de apel, tribunalul reține că prima instanță nu avea obligația de a efectua cercetări sub acest aspect, nefiind investită cu o cerere privind constatarea nulității contractului de vânzare cumpărare încheiat între pârâtul A. G. și . SRL.
Raportat la cele ce preced, tribunalul constată că apelul formulat împotriva Sentinței civile nr.1187/16.10.2014, pronunțată de Judecătoria D., în dosarul nr._, este neîntemeiat și prin urmare, în baza prevederilor art.480 alin.1 din Noul cod.pr.civ, va dispune respingerea acestuia, menținând ca temeinică și legală sentința atacată.
Se va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul R. I., cu domiciliul in ..15, județ T., împotriva Sentinței civile nr.1187/16.10.2014, pronunțată de Judecătoria D., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații A. G., cu domiciliul în ..100, județ T. și P. A., cu domiciliul în ..200, județ T..
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 09.02.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
L. Ș. C. P.
GREFIER
R. K.
Red.L.Ș.
Tehnored.
5 ex.- 27.02.2014
Prima instanță:
Judecător: A. P. M.
| ← Evacuare. Decizia nr. 201/2015. Tribunalul TIMIŞ | Reexaminare amendă judiciară. Decizia nr. 90/2015. Tribunalul... → |
|---|
