Pretenţii. Decizia nr. 225/2013. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 225/2013 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 22-02-2013 în dosarul nr. 225/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 225/R
Ședința publică din 22 februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: C. B.
JUDECĂTOR: Z. H.
GREFIER: A. T.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil formulat de recurenții-pârâți C. I. și C. M. împotriva sentinței civile nr._/19.11.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți R. M. și R. L., având ca obiect pretenții.
Dată fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 21 februarie 2013, când instanța, în baza art. 260 C.proc.civ., a amânat pronunțarea pentru astăzi, 22 februarie 2013, când
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată adresată aceste instanțe și înregistrată sub nr._, reclamantele R. M. și R. L., în contradictoriu cu pârâții C. I. și C. M., au solicitat instanței obligarea pârâților la plata sumei de 500 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de judecată, cu ocazia judecării pricinii ce a format obiectul dosarului nr._/325/2010, in faza procesuală a recursului.
În motivarea cererii reclamantele au arătat, în fapt, că au avut calitatea de pârâte în dosarul cu nr._/325/2010, aflat pe rolul Judecătoriei Timișoara, în acțiunea promovată de către numiții C. I. și C. M., iar, prin sentința civilă nr._/17.05.2011, instanța de fond a respins acțiunea acestora cu obligarea lor la plata sumei de 1240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, și împotriva acestei hotărâri pârâții au declanșat calea de atac a recursului, însă la termenul de judecată din data de 18.11.2011, reprezentanta reclamanților a solicitat în temeiul art. 274 al. 1 C.p.c., acordarea cheltuielilor de judecată, depunând la dosar copia chitanței aferente onorariului de avocat pentru faza procesuală a recursului în cuantum de 500 lei, astfel că, pârâții fiind căzuți din pretenții ar trebui la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată.
În drept, reclamantele și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.274 al. 1 C.p.c.
În susținerea cererii, reclamantele au depus la dosar următoarele înscrisuri: factura fiscală nr. 0880/17.11.2011, chitanța nr. 0191/18.11.2011, sentința civilă nr._/17.05.2011, pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr._/325/2010, decizia civilă nr. 1244/R/18.2011, pronunțată de către Tribunalul T. în dosarul nr._/325/2010 și decizia civilă nr. 363/R/16.03.2012, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._/325/2010.
Pârâții au depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată.
Prin sentința civilă nr._/19.11.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele R. M. și R. L., în contradictoriu cu pârâții C. I. și C. M. și, în consecință:
Au fost obligați pârâții, în solidar, să plătească reclamantelor suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată în calea de atac a recursului în dosarul nr._/325/2010 al Tribunalului T..
Fără cheltuieli de judecată
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr._/17.05.2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._/325/2010 a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de pârâții din prezenta cauză în contradictoriu cu reclamantele din prezenta cauză, primii fiind obligați să plătească reclamantelor suma de 1240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri pârâții au declarat recurs, anulat ca nelegal timbrat de Tribunalul T. prin decizia civilă nr. 1244/18.11.2011. În cadrul dezbaterilor pe fond reprezentanta reclamantelor a solicitat plata cheltuielilor de judecată. Instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra acestei cereri.
Reclamantele au formulat o cerere de completare dispozitiv, soluționată prin decizia civilă nr. 363/16.03.2012. Tribunalul a reținut în considerentele hotărârii că reclamantele au avut cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei (conform chitanțelor depuse la dosarul cauzei), însă o cerere de completare a dispozitivului este inadmisibilă, reclamantele având posibilitatea de a uza de dispozițiile dreptului comun și a solicita cheltuielile de judecată efectuate în dosar pe cale separată, cererea fiind scutită și de plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar (a se vedea considerentele deciziei nr. 363/16.03.2012 pronunțată de Tribunalul T.).
În drept, potrivit dispozițiilor art. 274 alin. 1 C. proc. civ. „Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”.
Întrucât recursul pârâților a fost anulat ca nelegal timbrat, iar reclamantele au dovedit că au făcut cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei în calea de atac a recursului, prima instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamante și a obligat pârâții, în solidar, să plătească acestora suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată în calea de atac a recursului în dosarul nr._/325/2010 al Tribunalului T..
În cadrul acestui demers judiciar, prima instanța a luat act de faptul că nu s-a solicitat plata unor cheltuieli de judecată.
Contra acestei sentințe, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, au declanșat calea de atac a recursului pârâții C. I. și C. M., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii in sensul de a constata că aceasta este neîntemeiată pe fond și nelegală, iar pe fond respingerea acțiunii intimaților.
Se solicită a se avea in vedere faptul că sentința este nelegală, deoarece decizia civila nr. 1244/R/18.11.2011 nu prevede cheltuieli de judecată, la rubrica privind dispozitivul hotărârii este specificată doar anularea ca netimbrat a recursului, iar judecătorii care au soluționat recursul nu au menționat in dispozitiv nici măcar faptul că s-au cerut cheltuieli de judecată.
Legiuitorul a statuat că la orice proces cheltuielile de judecată se cer până la dezbaterea fondului, in sensul că în momentul finalizării procesului, acestea trebuie dovedite scriptic la dosar.
În drept, se invocă prev. art. 299 și urm. cod proc.civilă cu aplicarea art. 304 ind. 1 cod proc.civ.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivelor de recurs formulate, cu observarea particularităților pricinii, reproșurile ce se aduc primei instanțe se verifică a fi neîntemeiate.
În adevăr, prin decizia civila nr. 1244/R/18.11.2011 dată de Tribunalul T. în dosar nr._/325/2010, instanța de recurs a omis a se pronunța asupra cheltuielilor de judecată, solicitate de către intimatele R. M. și R. L.. Context în care, petiționarilor C. I. și C. M. nu le era îngăduit a solicita aceste cheltuieli decât pe cale separată, nefiind incidente dispozițiile art. 281 ind. 2 c. proc. civ. (așa cum, de altfel, s-a reținut prin decizia civilă nr. 363/16.03.2012 dată de Tribunalul T. în același dosar).
Așa stând lucrurile, cu temei a apreciat judecătoria, că, de vreme ce pârâții C. I. și C. M. se află în culpă procesuală (calea lor de atac fiind anulată ca netimbrată prin deja evocata decizie cu nr. 1244/R/18.11.2011), au a suporta și cheltuielile de judecată efectuate în dosarul cu nr._/325/2010 de către intimatele-reclamante R. M. și R. L..
De aceea, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 1 c. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declanșat de către recurenții-pârâți C. I. și C. M. contra sentinței civile nr._/19.11.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți R. M. și R. L..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declanșat de către recurenții-pârâți C. I. și C. M. contra sentinței civile nr._/19.11.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți R. M. și R. L..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.02.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. A. C. B. Z. H.
Grefier,
A. T.
Red. A.A.
Tehnored. A.T.
Ex. 2/12.04.2013
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 430/2013. Tribunalul... | Evacuare. Decizia nr. 213/2013. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
