Rectificare carte funciară. Decizia nr. 430/2013. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 430/2013 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 430/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 430/A
Ședința publică din 6 iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: L. Ș.
GREFIER: A. T.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta F. I. împotriva sentinței civile nr. 8140/27.11.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații J. C., D. V., P. C. Varias, C. L. al C. Varias, având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat L. C. M., în substituirea avocatei L. R., pentru intimatul, lipsă, D. V., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că, prin Serviciul Registratură, în data de 23.05.2013, au fost depuse concluzii scrise de către intimatul J. C., într-un exemplar.
Reprezentanta intimatului D. V. depune delegația de substituire.
Instanța, din oficiu, pune în discuție recalificarea naturii juridice a căii de atac, raportat la obiectul acțiunii principale.
Reprezentanta intimatului D. V. lasă soluția la aprecierea instanței.
În deliberare, instanța, cu opinie majoritară a doamnelor judecător L. Ș. și O. M. M. și cu opinie separată a președintelui completului de judecată, doamna judecător A. A., în temeiul art. 282 C.proc.civ., recalifică în apel calea de atac promovată și se întrunește în complet legal, doamna judecător O. M. M. retrăgându-se din compunerea acestuia, opinia majoritară fiind în sensul că acțiunile de rectificare a cărții funciare ca o consecință a majorării suprafeței sunt neevaluabile în bani și, ca atare, sunt supuse căii de atac a apelului (opinia minoritară fiind în sensul că și aceste litigii sunt evaluabile pecuniar, prin raportare la suprafața ce se pretinde a fi deținută suplimentar; și aceasta pentru că o așa acțiune se privește a fi o veritabilă acțiune în constatare, fundamentată pe dispozițiile art. 111 c. proc. civ. în corelație cu art. 34 pct. 4 din legea nr. 7/1996 în forma în vigoare anterior intrării în vigoare a noului cod civil. Context în care în speță deveneau incidente dispozițiile art. 18 din codul de procedură civilă, potrivit cărora competența și, implicit și calificarea căii de atac au a fi stabilite după regulile prevăzute pentru cererile în realizare; grănițuirea reprezentând un petit subsecvent rectificării cărții funciare prin majorarea suprafeței).
Nemaifiind alte cereri de formulat și constatând că, în atare situație, controlul judiciar se privește a fi finalizat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului formulat.
Reprezentanta intimatului D. V. solicită respingerea apelului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr._, reclamantul J. C. in contradictoriu cu pârâtii D. V., F. I., P. C. Varias si C. L. al C. Varias, a solicitat instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna rectificarea suprafeței de teren aferanta imobilului inscris in CF nr._ . conversia de pe hârtie a CF nr. 51 G.), având nr. top. 101-102, in sensul înscrierii suprafeței reale de teren rezultata in urma măsurării acesteia ca fiind de 3.778 mp. fata de 1.223 mp. înscrisa in mod eronat si stabilirea liniei de hotar (granituire), ce desparte proprietatea reclamantului de cea a vecinilor parați, in urma rectificarii suprafeței de teren in cauza.
In motivare s-a arătat ca reclamantul este proprietarul tabular al imobilului inscris in CF nr._ .. top. 101-l02, constând in casa, anexe gospodărești si teren in suprafața de 1.223 mp., respectiv 3.778 mp, in realitate, dobândit prin moștenire de la părinții sai, având posesia exclusiva, neîntrerupta, netulburata si de adevărați proprietari din anul 1931 pana in prezent, asa cum rezulta din CF nr.51 G., in foaia B la nr. crt. 8 (drept de proprietate intabulat de tatăl reclamantului, J. M. in baza Deciziunei nr. 5843/1931 cf. de donație), respectiv nr. crt. 9, proprietate dobândita prin moștenire in baza Certificatului de moștenitor nr.141 din 24.01.1992, iar posesia si folosința preluata succesiv de reclamant de la bunicii sai J. J. C., prin donație făcuta tatălui reclamantului, J. M. in anul 1931 si prin moștenire de la tatal sau in anul 1992, posesie si folosința transmisa de la predecesorii reclamantului in mod succesiv, din anul 1894 pana in prezent.
Pentru stabilirea situației reale si de fapt a suprafeței de teren aferenta imobilului reclamantului, acesta s-a adresat unui specialist autorizat in topografie si cadastru, care analizând extrasele de carte funciara, planurile de carte funciara, planurile topografice si planurile cadastrale, a constatat ca imobilul cu nr. top. 101-102 inscris in CF nr. 51-G. vechi si actualul Cf nr._-Varias cu nr. postal 79, fost 51, asa cum rezulta din inscrisurile de la poziția „7"partea „B"-PR0PRIETATEA, a cartii funciare a constituit proprietatea numitului J. J. (ZSIKITS ZSIVKO) din anul 1894. ulterior donata numitului J. M. in anul 1931, tatăl lui J. C. care il moștenește din anul 1992 pana in prezent. Așadar imobilul-casa cu nr. 79 din CF nr._-Varias, adusa din CF nr. 51-G., are ca proprietar actual pe numitul J. C., care a moștenit acest imobil in anul 1992, in care e inscris terenul aferent imobilului in suprafața de 1223 mp., dar in realitate suprafața imprejmuita si folosita de actualul proprietar este de 3778 mp.
Reclamantul J. C. a mai aratat ca limitele proprietăților deținute de către vecinii-parati in cauza (doua imobile si doua străzi) sunt bine determinate si neschimbate niciodată, având efectuat un plan de situație a imobilului in cauza, intocmit de către un expert topografic si cadastral autorizat, pe baza de măsurători si intocmirea unui plan de amplasament si delimitare a imobilului foarte clar si pe baza unui extras din planul cadastral a localității G., vechi si nou, a unei fise de posesie nr. 272/1985 si a extrasului CF vechi si nou a imobilului in cauza, plan de situație ce poate tine loc de expertiza topografica si cadastrala, care poate fi acceptata de către instanța ca atare, sau drept proba pertinenta pentru soluționarea cauzei.
In drept, s-au invocat prevederile art. 36 pct. 4, din Legea nr. 7/1996, a art. 39 din Decret-Lege nr. 115/1938 si a art. 112 Cod procedura civila.
Prin intampinarea formulata in cauza de parata F. I. (fostă ANITI), s-a solicitat respingerea petitului nr. 1 din acțiune in cazul in care, in urma expertizei in specialitatea topo ce va fi efectuata, se va dovedi ca diferența de suprafața solicitata de reclamant, sau doar o parte din aceasta, se afla pe terenul proprietatea paratei, inscris in nr. topo 103-104.
Parata a arătat ca este de acord cu petitul privitor la stabilirea liniei de hotar (granituire) solicitat de reclamant in cazul in care aceasta granituire este făcuta in baza unei expertize judiciare in specialitatea topo care sa respecte suprafața de teren înscrisa in nr. top. 103-104, planurile cadrastrale si extrasele CF, cu cheltuieli de judecata.
In motivare s-a arătat ca în data de 31.07.2006, in baza contractului de vânzare cumpărare autentic incheiat la BNP M. A. C., parata a devenit proprietarul imobilului inscris in CF nr. 52, G. constând în casa cu nr. 52, curte si gradina in suprafața de 1367 mp nr. top. 103-104. In momentul cumpărării imobilului, parata a constatat că acesta se compune din casa si curte identificata cu nr. top. 104, gradina (nr. top. 103) neafectată de nici o construcție, poziționata in spatele casei de locuit nu are delimitată linia de hotar cu cea a reclamantului printr-un gard.
Parata a învederat faptul ca a incercat sa stabileasca linia de hotar prin buna intelegere cu reclamantul, insa nu s-a ajuns la un acord.
De asemenea, parata a menționat faptul ca intelege sa isi insuseasca planul de situație depus de reclamant pe considerentul ca acest plan vizează doar imobilul reclamantului, fara a fi facute masurători si la vecini, pentru a se verifica daca acest plan respecta suprafetele tabulare ale vecinilor. Totodata, se arata ca acest plan nu stabilește linia de hotar dintre proprietăți.
Paratul, D. V., prin notele de sedinta depuse la termenul de judecata din data de 25.09.2012 a solicitat reclamantului sa-si precizeze pozitia procesuala fata de acesta.
Paratii P. C. Varias si C. L. al C. Varias, desi legal citati, nu s-au prezentat la dezbateri prin reprezentantii sai legali si nu au formulat intampinare.
Prin sentința civilă nr. 8140/27.11.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, a fost admisă actiunea formulata si precizata, J. C., in contradictoriu cu pârâtii D. V., cu domiciliul in comuna Varias, ., jud. Timis, F. I., P. C. VARIAS si C. L. AL C. VARIAS.
S-a dispus modificarea CF. nr._ G. nr. top. 101-102, constand in teren cu casa in G., nr. 51 in sensul mentionarii suprafetei reale, cea de 2872 mp, in loc de 1223 mp.
A fost îndreptățit Biroul de Carte Funciara sa faca cuvenitele modificari in cartea funciara antementionata.
S-a stabilit linia de hotar intre proprietatea reclamantului J. C. si proprietatile limitrofe, apartinand paratei F. I. (fosta Aniti), conform raportului de expertiza efectuat in cauza de dl. expert S. D. A., parte integranta din prezenta hotarare, pe aliniamentul 8-16, cu urmatoarele dimensiuni: pentru reclamantul J. C. după conturul poligonal 12,16,8,9,10,11, pentru pârâtă după conturul poligonal 16,17,3,4,5,6,7,8.
A fost îndreptățit Biroul de Carte Funciara sa faca cuvenitele modificari in cartile funciare, potrivit raportul de expertiza efectuat in cauza de dl.expert. S. D. A.,, parte integranta din prezenta hotarare.
A fost obligată parata F. I. sa plateasca reclamantului suma de 1148 lei, cheltuieli de judecata, reprezentand ½ parte din onorariul pentru expert.
Au fost compensate cheltuielile de judecata ale părtilor cu privire la onorariul avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanța a reținut urmatoarele:
Potrivit CF nr._ Varias (provenita din conversia de pe hartie a CF nr. 51 G.), asupra parcelei cu nr. top. 101-102 este proprietar reclamantul J. C..
Asupra parcelei de teren evidentiata in CF nr. 52 G. este proprietara parata Aniti I..
Paratii D. V. si D. V. sunt proprietarii imobilului inscris in CF nr. 1888 G., nr. top. 99/b/1-100/b/1b.
Prin cererea de chemare in judecata astfel cum a fost formulata si precizata prin mandatar, reclamantul a solicitat inscrierera in cartea funciara nr._ Varias (provenita din conversia de pe hartie a CF nr. 51 G.), nr. top. 101-102 a suprafetei reale de teren in urma masurarii acesteia, si stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietatea reclamantului de cea a vecinilor parati, in urma rectificarii suprafetei de teren în cauza.
Prin raportul de expertiza efectuat in cauza, dl. expert a concluzionat ca suprafata de teren ocupata de constructii, curte si gradina aferenta imobilului situat in localitatea G. nr. 79 inscris nr._ Varias (provenita din conversia de pe hartie a CF nr. 51 G.), având nr. top. 101-102 și vecinatatile la nord cu nr. top. 99/b/1-100/b/1 si nr. top. 99/b/1-100/b/2 la Est cu nr. top. 103-104, este data de limita de proprietate conform planului de Carte Funciara si conturului poligonal 12,16,8,9,10,11 in suprafata de 2872 mp.
Suprafata de teren pe care o are in posesie si o foloseste efectiv reclamantul J. C. este data de conturul poligonal 12,16,17,18,7,8,9,10,11, care ste identica cu limitele de proprietate conform planului cadastral intravilan si registrului cadastral al localitatii G. aferente nr. de casa 79 cu fisa de posesie nr. 272 este de 3772 mp, iar pentru nr. de casa 80 cu fisa de posesie nr. 273 este de 464 mp.
Reclamantul J. C. a dobandit imobilul cu nr. de casa 79, inscris in CF nr._ Varias, avand nr. top. 101-102 prin mostenire conform certificatului de mostenitor nr. 141/1992. Din anul 1985 pana in prezent a avut in posesie si a folosit imobilul care face obiectul litigiului, conform conturului nr._ Varias (provenita din conversia de pe hartie a CF nr. 51 G.), asupra parcelei cu nr. top. 101-102 care este identic cu limitelele de proprietate conform planului cadastral intravilan al localitatii G. si registrul cadastral cu parcelele aferente nr. cadastral Cc 21 si A 22 avand suprafata de 3772 mp.
Suprafata de teren aferenta imobilelor celor doi vecini daca se tine cont de folosinta si de planul cadastral intravilan al localitatii G. editat in anul 1985 sau de planul de carte funciara al localitatii G., avem: reclamantul J. C. are suprafata in CF de 1223 mp, iar suprafata pe care o are in posesie si o foloseste după conturul poligonal 12,16,17,18,7,8,9,10,11 in suprafata de 3772 mp si conform limitelor de proprietate conform planului de Carte funciara este data de conturul poligonal 12,16,8,9,10,11 ale parcelei topografice 101-102 este de 2878 mp, parata F. I. fosta Aniti I. are suprafata in CF de 1367 mp pe care o foloseste după conturul poligonal 17,3,4,5,6,7,18, în suprafata de 4634 mp si conform limitelor de proprietate conform planului de carte funciara este data de conturul poligonal 16,17,3,4,5,6,7,8 ale parcelei topografice 103-104 este de 1367 mp.
Conform raspunsului la cererea inregistrata cu nr. 737 din data de 03.03.2012 la Primaria comunei Variaș, figureaza cu suprafata de 1307 mmp teren intravilan, iar numita F. I., cu domiciliul in comuna Varias, ., jud. Timis, figureaza cu suprafata de 2377 mp teren intravilan.
La termenul de judecata din data de 20.11.2012, dl. expert D. A. S. a mentionat faptul ca după conturul poligonal 12,16,8,9,10,11 rectificarea suprafetei de la 1223 la 2872 mp nu afecteaza vecinii de la nord, est, sud sau vest datorita ca conturul poligonal mentionat respecta planul de carte funciare, iar suprafetele inscrise in cartile funciare ale vecinilor de la numerele de casa 78 si 80 sunt respectate asa cum rezulta si din plansa nr. 3 a raportului de expertiza.
Prin urmare, fata de cele mai sus aratate, vazand concluziile raportului de expertiza in specialitatea topografie efectuat in cauza expert inginer S. D. A., in sensul ca situatia reala a imobilului inscris in CF. nr._ G. este cea redata de expert si ca nu mai corespunde cu inscrierea efectuata in aceasta carte funciara, in temeiul art. 1 alin. 3 coroborat cu 31 din L. 7/1996, art. 42 si 48 din Ordinului 633/2006, instanta a dispus modificarea CF. nr._ G. nr. top. 101-102, constand in teren cu casa in G., nr. 51 in sensul mentionarii suprafetei reale, cea de 2872 mp, in loc de 1223 mp.
In temeiul art. 28 din L. 7/1996 a fost îndreptățit Biroul de Carte Funciara sa faca cuvenitele modificari in cartea funciara antementionata.
De asemenea, vazand in drept si prev. art. 584 si urm., art. 480 c.civ. vazand propunerea dlui expert din raportul de expertiza efectuat in cauza, instanta a stabilit linia de hotar intre proprietatea reclamantului Jochici C. si proprietatile limitrofe, apartinand paratei F. I. (fosta Aniti), conform raportului de expertiza efectuat in cauza de dl. expert S. D. A., parte integranta din prezenta hotarare, pe aliniamentul 8-16, cu urmatoarele dimensiuni: pentru reclamantul J. C. după conturul poligonal 12,16,8,9,10,11, pentru pârâtă după conturul poligonal 16,17,3,4,5,6,7,8.
In temeiul art. 28 din L. 7/1996, instanta a îndreptățit Biroul de Carte Funciara sa faca cuvenitele modificari in cartile funciare, potrivit raportul de expertiza efectuat in cauza de dl. expert S. D. A., parte integranta din prezenta hotarare.
În temeiul art. 274 c.pr.civ., a obligat parata F. I. sa plateasca reclamantului sume de 1148 lei, cheltuieli de judecata, reprezentand ½ parte din onorariul pentru expert.
In temeiul art. 276 c.pr.civ., instanta a compensat cheltuielile de judecata ale părtilor cu privire la onorariul avocațial.
Contra acestei sentințe, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, a declanșat calea de atac a recursului (recalificat de instanță ca fiind apel), pârâta F. I., solicitând admiterea căii de atac in sensul modificării doar in parte a sentinței recurate privitor la cheltuielile de judecata si anume: exonerarea de la plata cheltuielilor de judecata reprezentând 50% din onorariul expertului.
In subsidiar, a solicitat compensarea in totalitate a cheltuielilor de judecata in sensul compensării onorariului avocațial achitat de recurenta F. I. cu onorariul de expert achitat de reclamant. Tot In subsidiar, solicita obligarea tuturor pârtilor din acest dosar la plata, in cote egale a onorariului de expert având in vedere ca sunt mai mult de 2 parti in acest dosar si doar recurenta a fost obligata la plata a jumătate din onorariu. F. cheltuieli de judecata privitor la recursul formulat.
In susținerea căii de atac, pârâta recurentă a arătat că reclamantul si-a precizat acțiunea la ultimul termen de judecata, când a inteles ca nu poate sa revendice si gradina recurentei motiv pentru care a acceptat concluziile expertului, care coincid cu apărările formulate de recurenta de la primul termen de judecata. Din încheierea 8140 din 20.11.2012 rezulta faptul ca apărătorul recurentei a solicitat admiterea in parte a acțiunii, in sensul admiterii acțiunii precizate, cu cheltuieli de judecata
In opinia recurentei, fiind primul termen la care reclamantul si-a precizat acțiunea si având in vedere faptul ca parata a fost de acord cu admiterea in parte a acestei acțiuni in sensul precizării făcute la ultimul termen, aceasta este scutita de la plata cheltuielilor de judecata. Cheltuielile recurentei au constat in onorariul achitat avocatului pentru a o reprezenta in acest dosar.
Cheltuielile reclamantului au constant doar in onorariul achitat expertului având in vedere ca acesta a fost reprezentat printr-o procura speciala de mandat cu titlu gratuit.
Cu toate acestea prima instanța a inteles sa "compenseze onorariile avocațiale" deși reclamantul nu a avut astfel de cheltuieli, iar cealaltă parte implicata nu a solicitat cheltuieli de judecata, si sa oblige doar recurenta F. I. la plata a 50% din onorariul expertului desemnat in cauza.
Singurul motiv pentru care s-a ajuns la aceasta situație a fost dat de faptul ca mandatarul reclamantului nu a inteles sa formuleze precizarea de acțiune in scris ci doar oral.
In cazul in care se va considera ca părțile ar trebui sa suporte in egala măsura onorariul expertului, se solicita ca acesta sa fie distribuit uniform la toate părțile din dosar nu doar la recurenta
Reclamantul intimat J. C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului formulat de recurenta-parata, ca fiind total neîntemeiat, iar solicitarea recurentei in subsidiar ca fiind imorala si nedreapta, întrucât celelalte parti in cauza, nu au avut practic nici o obligație fata de reclamant, nu au formulat nici o cerere reconventionala, nu au emis pretenții si nu au nici un beneficiu material acordat prin sentința recurata, spre deosebire de recurenta care dobândește posesia si folosința asupra unei suprafețe de 1367 mp teren pe care nu ia avut niciodată in posesie si folosința sa.
In al doilea rand, intre recurenta-parata si intimatele parti-parate D. V., P. C. Varias si C. L. al C. Varias, (sau chiar J. C. in mod direct), nu a existat si nu exista un raport juridic direct sau indirect care sa dea naștere unor obligații, practic intimatele-parate in cauza nu au calitate de parti procesuale pasive in cauza, cum sa poată fi obligate la plata unor cheltuieli de judecata. Recurenta-parata F. I. uita ca, a promovat o acțiune de granituire ce a format dosarul_/325/2008, pe rolul Judecătoriei Timișoara, care s-a perimat din lipsa de interes al acesteia, in care parat era doar actualul intimat-reclamant in cauza de fata J. C., unde e buna-credinta si moralitatea recurentei-parata si a avocatului sau, care a făcut recursul dar i-a fost rușine sa-l semneze el si nu clienta sa.
Din motivele de mai sus, se lasă la aprecierea instanței calificarea demersului in cauza ca fiind apel sau recurs, iar in concluzie s-a solicitat respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat, chiar inadmisibil si in consecința, menținerea sentinței civile nr. 8140/27.11.2012 ca fiind mai mult decât temeinica si legala.
Pârâtul intimat D. V. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca fiind neîntemeiat; menținerea ca temeinică și legală a Sentinței civile nr. 8140/27.11.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
În fața primei instanțe reclamantul și pârâta 1 F. I. și-au contestat întinderea dreptului de proprietate și limita de hotar. Prin sentința sus-menționată instanța a admis cererea de modificare a cărții funciare proprietatea reclamantului și a stabilit limita de hotar între proprietatea reclamantului și proprietatea pârâtei 1 F. I..
Din dispozitivul sentinței primei instanțe rezultă indubitabil că grănițuirea nu a fost dispusă și în contradictoriu cu pârâtul, neexistând nicio variantă în raportul de expertiză care să privească limita dintre pârât și reclamant, deoarece reclamantul nu a solicitat acest lucru. Din întreg ansamblul probator rezultă indubitabil că reclamantul nu a emis nicio pretenție de la pârât, nu s-a stabilit nimic potrivnic în contradictoriu cu pârâtul, prin urmare este foarte evident că nu se poate reține împotriva sa nicio culpă procesuală. Grănițuirea dispusă îi vizează doar pe reclamant și pârâta 1, prin urmare cheltuielile de judecată îi privesc strict pe aceștia. De asemenea și întinderea dreptului de proprietate care a făcut obiectul cauzei a fost disputată doar între reclamant și pârâta 1.
Este de necontestat faptul că în prezenta cauză între reclamant și pârât nu exista niciun aspect litigios și cu toate acestea a fost de acord cu admiterea acțiunii, înțelegând că este chemat doar pentru opozabilitate. Poziția procesuală a sa în raport cu reclamantul a fost total diferită de cea a pârâtei 1 care și-a disputat cu reclamantul atât limita de hotar cât și suprafața reală a fiecăruia. Cât timp reclamantul nu a pretins nimic din dreptul sau de proprietate, nu a contestat limita despărțitoare dintre proprietăți iar pârâtul nu s-a opus celor solicitate de acesta, este indubitabil că instanța nu putea să rețină vreo culpă procesuală și să îl oblige la cheltuieli de judecată.
Deoarece grănițuirea disputată în speța de față îi privea doar pe reclamant și pârâta 1, corect prima instanță stabilește cheltuielile de judecată raportat la cele doua părți care își disputau pretenții reciproce.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivelor de apel formulate, cu observarea particularităților pricinii, tribunalul constată următoarele:
În adevăr, prin întâmpinarea formulată, pârâta-recurentă a fost de acord, în principiu, cu grănițuirea proprietăților limitrofe, cu mențiunea ca aceasta să se realizeze pe baza unei lucrări de specialitate, iar cu cel dintâi petit, a fost de acord condiționat de identificarea surplusului numai în terenul folosit de reclamantul-intimat. Rezultă așadar că, în speță, nu se identifică o achiesare totală și necondiționată la pretențiile reclamantului, pentru a deveni incidente dispozițiile art. 275 c. proc. civ. și a o exonera în totalitate pe pârâta-recurentă de la suportarea cheltuielilor de judecată.
Cu toate acestea, tribunalul va lua în considerare poziția procesuală a pârâtei-recurente exprimată pe calea actului procedural al întâmpinării, faptul că demersul judiciar inițiat de reclamant a determinat-o ca, la rândul său, să efectueze cheltuieli de judecată, constând în apelarea la serviciile unui avocat, dar și împrejurarea că prin sentința pronunțată de judecătorie s-au grănițuit proprietățile reclamantului și ale pârâtei-recurente. Știut fiind și că temeiul juridic al suportării cheltuielilor de judecată într-un proces îl constituie culpa procesuală a părții căzută în pretenții, culpă ce se apreciază în raport de incidența condițiilor cumulative cerute de art. 998-999 cod civil. Zis altfel, temeiul juridic al culpei procesuale îl constituie dispozițiile răspunderii civile delictuale. Transpunând acest principiu la speța pendinte, devine îngăduită și chiar obligatorie concluzia că, ceilalți pârâți-intimați, fiind împrocesați numai pentru opozabilitate, nu există nici un temei pentru a fi obligați la a suporta, nici măcar parțial, cheltuielile de judecată efectuate în cea dintâi fază a judecății.
De aceea, reluând recapitulativ cele expuse, tribunalul, în temeiul art. 296 c. proc. civ., va admite apelul declanșat de către apelanta-pârâtă F. I. contra sentinței apelate pe care o va schimba în parte, în sensul că va obliga pârâta F. I. la plata către reclamantul J. C. a sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată avansate de cel din urmă în cea dintâi fază a judecății. Tribunalul a stabilit acest cuantum scăzând onorariul avocațial achitat de pârâta-recurentă din totalul cheltuielilor de judecată avansate de reclamant, după care a împărțit la jumătate diferența rămasă.
Va păstra în rest dispozițiile sentinței atacate.
Va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declanșat de către apelanta-pârâtă F. I., cu domiciliul procedural ales în Timișoara, ., nr. 13, ., contra sentinței civile nr. 8140/27.11.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații J. C., cu domiciliul procedural ales la mandatar H. R., în Timișoara, Bv. Republicii, nr. 2, ., județul T., D. V., cu domiciliul în comuna Variaș, ., județul T., P. C. Varias, C. L. al C. Varias, ambii cu sediul în ..
Schimbă sentința apelată în sensul că obligă pârâta F. I. la plata către reclamantul J. C. a sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată avansate în cea dintâi fază a judecății.
Păstrează în rest dispozițiile sentinței atacate.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6.06.2013.
Președinte, Judecător,
A. A. L. Ș.
Grefier,
A. T.
Red. A.A.
Tehnored. A.T.
Ex. 8/12.07.2013
Prima instanță: Judecător C. G.
| ← Anulare act. Sentința nr. 1291/2014. Tribunalul TIMIŞ | Pretenţii. Decizia nr. 225/2013. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
