Cereri privind executarea silită. Decizia nr. 55/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 55/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 9833/327/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 55/2015
Ședința publică din data de 17 Septembrie 2015
Completul compus din:
Președinte: E. N.
Judecător: D. N.
Judecător: M. L. ȘURCULESCU
Grefier: G. V. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta-contestatoare L. A., domiciliată în Tulcea, ., ., ., împotriva încheierii din data de 25 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare + suspendare executare, în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA DE P. NR 28, cu sediul în Tulcea, ., nr. 17, județul Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-contestatoare, personal, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 50 lei, după care:
Față de declarația părții prezente că nu mai are cereri de formulat și nici explicații de dat pentru completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Recurenta-contestatoare, având cuvântul în recurs, solicită admiterea acestuia, modificarea încheierii atacate admiterii cererii privind restituirea sumei achitate cu titlu de cauțiune.
Instanța reține recursul în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 23.12.2014 sub nr._ contestatoarea L. A. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu Asociația de P. nr. 28 Tulcea, solicitând anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 220/2014 al Biroului executorului judecătoresc „D. D.” și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației.
Contestatoarea a achitat cauțiunea aferentă cererii de suspendare a executării silite în cuantum de 1.720 lei, conform recipisei de consemnare nr._/1 din data de 16.01.2015, depusă în copie la dosar.
Prin cererea formulată la data de 12.02.2015 contestatoarea a cerut instanței să ia act de retragerea acțiunii, iar la termenul de judecată din data de 25.02.2015, prezentă personal în instanță, aceasta a precizat că renunță la judecarea cauzei.
Printr-o altă cerere depusă tot la data de 12.02.2015 contestatoarea a solicitat restituirea sumei achitate cu titlul de cauțiune.
Prin încheierea din data de 25 martie 2015, Judecătoria Tulcea a luat act de renunțarea contestatoarei la judecarea acțiunii și a respins cererea de restituire a cauțiunii, ca prematur formulată.
Pentru a pronunța o astfel de hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Față de poziția procesuală a contestatoarei de la termenul din data de 25.02.2015 prin care s-a luat act de renunțarea la judecată și având în vedere dispozițiile art. 406 alin. 4 teza întâi din Codul de procedură civilă, prin adresa din 13.03.2015 s-a solicitat intimatei să își exprime poziția față de cererea de renunțare, dar până la termenul de judecată din data de 25.03.2015 nu s-a primit nici un răspuns.
În aceste condiții, instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 406 alin. 4 teza finală din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „lipsa unui răspuns din partea pârâtului până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare”.
Ca atare, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 406 din Codul de procedură civilă, instanța, în temeiul art. 237 alin. 2 pct. 6 din Codul de procedură civilă, a luat de renunțarea la judecată.
Referitor la cererea contestatoarei de restituire a sumei achitate cu titlul de cauțiune, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 1063 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cauțiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauțiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus”.
Având în vedere că soluția adoptată în prezenta cauză nu este definitivă, instanța de fond a apreciat că cererea contestatoarei nu poate fi primită, fiind respinsă ca prematur formulată.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs contestatoarea L. A..
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate se constată că recursul declarat este fondat urmând a se admite pentru următoarele considerente:
Recurenta a criticat soluția instanței de fond arătând in esența ca cererea de chemare în judecată, respectiv contestația la executare a fost exercitata de aceasta și tot ea a renunțat la judecata cererii, astfel incit solicita apreciază ca indisponibilizarea sumei achitata cu titlu de cauțiune este o măsură excesiva.
In soluționarea caii de atac, instanța va avea in vedere dispozițiile art.720 alin.3 C.proc.civ., dispoziții speciale, derogatorii de la normele de drept comun cuprinse in Titlul XIV al Codului de procedura civila, potrivit cărora „În cazul respingerii contestației, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestația a fost exercitată cu rea-credință, el va fi obligat și la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei.”
Potrivit art.720 alin.6 C.proc.civ., „(6) Atunci când contestația a fost respinsă, suma reprezentând cauțiunea depusă rămâne indisponibilizată, urmând a servi la acoperirea creanțelor arătate la alin. (3) sau a celor stabilite prin titlul executoriu, după caz, situație în care se va comunica executorului și recipisa de consemnare a acestei sume.
In primul rând, intimatul nu a formulat o astfel de cerere in sensul acordării de despăgubiri, iar in al doilea rând nu se impunea ca aceasta suma sa ramana indisponibilizata având in vedere ca recurenta-contestatoare a achitat integral debitul in cursul judecații, creanțele stabilite in titlul executoriu fiind astfel acoperite.
Având in vedere situația de fapt, raportata la dispozițiile legale incidente, se constata ca nu este necesar ca pentru restituirea cauțiunii, hotărârea pronunațată in urma judecării contestației la executare sa rămână definitivă. instanța va admite recursul, va casa în parte încheierea din data de 25 martie 2015 cu privire la cererea de restituire a cauțiunii în sensul că admite acest capăt de cerere și dispune restituirea cauțiunii în sumă de 1720 lei, consemnată la CEC cu recipisa nr._/1 din 16.01.2015 și va păstra celelalte dispoziții ale încheierii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-contestatoare L. A., domiciliată în Tulcea, ., ., ., împotriva încheierii din data de 25 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare + suspendare executare, în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA DE P. NR 28, cu sediul în Tulcea, ., nr. 17, județul Tulcea.
Casează în parte încheierea din data de 25 martie 2015 cu privire la cererea de restituire a cauțiunii în sensul că admite acest capăt de cerere și dispune restituirea cauțiunii în sumă de 1720 lei, consemnată la CEC cu recipisa nr._/1 din 16.01.2015.
Păstrează celelalte dispoziții ale încheierii.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 17 septembrie 2015
Președinte, Judecător,Judecător,
E. NeacșuDoina N. M. L. Șurculescu
Grefier
G. V. V.
Red.jud.SML/24.09.2015
Tehnored.gref.GVV/24.09.2015/4ex
.>
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 712/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 716/2015. Tribunalul TULCEA → |
|---|
