Plângere contravenţională. Decizia nr. 348/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 348/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 7038/327/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.348
Ședința publică din data de 28 aprilie 2015
Completul compus din:
Președinte: V. A.
Judecător: E. B.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de către apelanta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în București, ..401A, sector 6, impotriva sentintei civile nr.3586/23.12.2014 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect plângere contravențională, in contradictoriu cu intimatul-petent P. Ș. cu domiciliul în ., județul Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat av.P. M. in calitate de aparator al intimatului-petent, in baza imputernicirii avocatiale existente la dosar, lipsă fiind reprezentantul apelantei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca apelul este declarat in termen, motivat si scutit de taxe, după care,
Față de sustinerea aparatorului intimatului-petent ca nu mai are alte cereri de formulat sau explicatii de dat in completarea cercetarii judecatoresti, instanta constata dosarul in stare de judecata si acorda cuvantul in apel.
Apărătorul intimatului-petent, având cuvântul în apel, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond. Susține că autoturismul a fost înstrăinat, procesul verbal a fost întocmit în perioada de 30 de zile de la data constatării faptei, dar fapta a fost săvârșită cu 5 luni înainte, perioadă în care se mai puteau săvârșii contravenții, iar procesul verbal de contravenție nu cuprinde semnătura agentului constatator conform deciziei I.C.C.J.
TRIBUNALUL:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 24.09.2014, sub nr._, petentul P. Ș. a solicitat instanței, în contradictoriu cu C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. anularea procesului-verbal . nr._ din 03.09.2014.
În notele de ședință din 16.12.2014, petentul a invocat excepția prescripției sancțiunii amenzii.
Prin sentința civilă nr. 3586/23.12.2014 Judecătoria Tulcea a admis excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale și a constatat prescrisă sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicată prin procesul - verbal . nr._ din 03.09.2014 încheiat de intimatul C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN în contradictoriu cu petentul P. Ș..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că la data de 25.05.2014, pe DN15D Km107+000m, pe raza localității Vulturești, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului P. Ș. a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 03.09.2014, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.
Analizând cu prioritate excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale instanța de fond a reținut că potrivit art. 14 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, „Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale”.
A arătat judecătorul fondului că, legea stabilește un termen de 6 luni în care agentul constatator are posibilitatea de a întocmi procesul-verbal prin care a constatat fapta contravenționala, termen în care are obligația comunicării acestui proces-verbal, cu condiția să nu treacă mai mult de o luna între data aplicării sancțiunii, care de cele mai multe ori se confundă cu data întocmirii procesului-verbal și data comunicării efective a actului sancționator.
A mai arătat instanța că O.G. nr. 15/2002 cuprinde dispoziții speciale, derogatorii de la cele indicate de O.G. nr. 2/2001, iar potrivit art. 9 alin. 3, „procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)”.
Cu alte cuvinte, agentul constatator are obligația de a comunica procesul-verbal în termen de 30 de zile, termen în care trebuie să întocmească procesul-verbal, să aplice sancțiunea contravențională și să realizeze comunicarea efectivă. Daca toate aceste operațiuni nu au fost realizate în termen de 30 de zile operează sancțiunea dispusă de art. 14 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, exista un moment subiectiv până la care poate fi aplicată sancțiunea în cadrul acestui termen de 30 de zile de la data constatării și un moment obiectiv corespunzător ultimei zile a acestui termen de 30 de zile, cu condiția ca procesul-verbal să fie comunicat în aceasta ultima zi.
Instanța de fond a constatat că sancțiunea nu a fost aplicată nici la împlinirea ultimei zile a termenului legal. Procesul-verbal nu a fost comunicat petentului, așa cum s-a precizat anterior în cadrul termenului imperativ, substanțial de 30 de zile impus de art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, dispoziție explicată de partea finală a normei care arata că în acest interval nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1), ci la aproape 6 luni de la data constatării faptei.
A mai reținut instanța că intimata nu doar că nu a comunicat procesul-verbal în termenul de 30 de zile, ci mai mult decât atât l-a întocmit la data de 03.09.2014 (pentru o faptă din 25.05.2014), iar comunicarea a fost realizată la 12.09.2014.
Instanța a reținut că dispozițiile art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 au fost introduse prin Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, astfel încât nerespectarea acestora de către intimată la doi ani de la . inexplicabilă.
A considerat instanța de fond că prin eludarea dispozițiilor legale și aplicarea unei sancțiuni contravenționale la aproape 6 luni de la data constatării faptei, intimata a creat premisa sancționării repetate a petentului în decursul acestor luni, fără a-i aduce acestuia la cunoștință faptul că circulă fără a deține rovinieta valabilă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat apel intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin Centrul de Studii Tehnice Tutiere și Informații CESTRIN, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Astfel, susține apelanta-intimată că probele au fost interpretate greșit instanța apreciind că în raport de prevederile art. 304 pct. 8 și art. 312 alin. (3) Cod pr. civilă și art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002 răspunderea contravențională a petentei este prescrisă, considerând că nu se mai impune analizarea fondului cauzei.
Arată apelanta-intimată că, în speță, fapta a fost săvârșită la data de 25.05.2014, iar amenda a fost aplicată la data de 03.09.2014, când a fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._, adică în termenul legal de prescripție de 6 luni de la săvârșirea faptei, așa cum prevede art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 și a fost comunicat contravenientului la data de 12.09.2014, la un interval mai mic de o lună de la data aplicării sancțiunii respectând dispozițiile art. 14 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Învederează apelanta-intimată că prin apariția Legii nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, intenția legiuitorului a fost aceea ca, în intervalul de 30 de zile de la data constatării contravenției, să nu se poată încheia alte procese-verbale, limitând caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile și în nici un caz art. 9 alin. 3 nu prevede un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât termenul general de 6 luni.
Pentru aceste considerente solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii și menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției, ca temeinic și legal.
În apărare, petentul P. Ș. a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului, ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele de critică invocate, Tribunalul constată apelul nefondat.
Prin procesul-verbal de contravenție împotriva căruia a fost formulată plângere, petentul P. Ș. a fost sancționat pentru că a circulat la data de 25 mai 2014 pe DN 15 Km 107 pe raza localității Vulturești, fără a deține rovinietă valabilă, fapta fiind sancționată de dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. Nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
Deși petentul a fost surprins circulând în aceste condiții, la data de 25 mai 2014, procesul-verbal de contravenție contestat a fost întocmit abia la data de 03.09.2014, de către CNADNR S.A., proces-verbal care a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator A. C. N..
Instanța de fond a reținut în acest context, în mod corect, incidența dispozițiilor derogatorii de la prevederile comune reglementate de O.G. nr. 2/2001, referitoare la termenul de întocmire și comunicare către contravenient a procesului-verbal de contravenție
Astfel, aceste dispoziții derogatorii se referă la obligația de a se întocmi și comunica procesul-verbal către contravenient în termen de 30 zile de la data constatării faptei, interval de timp în care nu se pot încheia alte procese-verbale de contravenție pentru încălcarea dispozițiilor referitoare la deținerea rovinietei, prev. de art. 8 alin. 1 din Ordonanță.
Ori, în condițiile în care procesul-verbal de contravenție nu a întocmit și comunicat contravenientului, în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, respectiv 25.05.2014, în mod corect s-a apreciat că a intervenit prescripția executării sancțiunii contravenționale astfel cum aceasta este reglementată prin art. 13 alin. 1 din O.G. Nr. 2/2001.
In speță, organul constatator a întocmit procesul verbal de contravenție de abia la 3 septembrie 2014, și l-a comunicat la data de 12.09.2014 la un interval de aproape 4 luni de la data constatării faptei, creând premisa sancționării în mod repetat a petentului pentru aceeași faptă, în intervalul de timp de la data constatării și până la data comunicării procesului verbal de contravenție.
Instanța reține totodată, așa cum am arătat mai sus, că procesul-verbal de contravenție a fost generat și semnat electronic, fără a exista semnătura olografă a agentului constatator, motiv de nulitate absolută asupra căruia s-a pronunțat I.C.C.J. prin Decizia nr. 6/16.02.2015, statuare care, chiar dacă este ulterioară datei întocmirii procesului-verbal de contravenție, a fost consacrată anterior și prin dispozițiile art. 17 din O.G. Nr. 2/2001, referitoare la obligativitatea semnăturii agentului constatator în conținutul procesului-verbal de contravenție.
In ceea ce privește tardivitatea apelului invocată de intimat, instanța apreciază că această apărare nu este întemeiată, din dosarul cauzei se constată că hotărârea a fost comunicată intimatei, potrivit dovezii de înmânare la data de 15.01.2015 iar apelul a fost declarat în termenul legal la data de 19.01.2015.
Referitor la faptul că autoturismul condus de petent a fost înstrăinat și radiat din evidențele fiscale, instanța reține că pe lângă obligația de înmatriculare a autoturismului ce revenea cumpărătorului și cel care înstrăinează autoturismul are obligația corelativă e a solicita radierea din evidențe, însă apelantul nu a dovedit prin înscrisuri că s-ar fi efectuat radierea autoturismului.
In raport de aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 480 Cod proc. civilă, instanța urmează a respinge apelul declarat de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil declarat de către apelanta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, împotriva sentinței civile nr.3586/23.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea in dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională, in contradictoriu cu intimatul-petent P. Ș. cu domiciliul în ., județul Tulcea, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
V. A. E. B. P. L.
15.05.2015
Red.jud.VA
Tehnored. PL/DS/ex. 4
18.05.2015
| ← Anulare act. Sentința nr. 593/2015. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 374/2015. Tribunalul... → |
|---|
