Plângere contravenţională. Decizia nr. 445/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 445/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 445/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 445/2015
Ședința publică de la 27 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. D. P.
Judecător: L. N.
Grefier: B. F. V.
Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelantul - intimat I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER- I. TERITORIAL 2 - I. JUDEȚEAN C., cu sediul în C., ., nr. 2, .. parter, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 3641 din data de 23 decembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata - petentă ., cu sediul în Suceava, .. 59 A, jud. Suceava, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, apelul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, intimata a depus la dosar concluzii scrise, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care;
Văzând că nu mai sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 19.08.2014 sub dosar nr._ /2013, . a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună in contradictoriu cu intimatului I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER- I. TERITORIAL 2- I. JUDEȚEAN C. anularea procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 31.07.2014.
Petenta a arătat că în data de 31.07.2014, ora 11.37 în loc. Tulcea a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ deținut spre utilizare de petenta in baza Copiei conforme nr._ a licenței de transport si condus de șoferul Sochiriac C., in timp ce efectua un transport rutier de mărfuri contra cost in trafic național, iar la momentul controlului, in urma verificărilor efectuate s-a constatat nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a sigura existenta LA BORDUL vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a legitimației de serviciu valabile a conducătorului auto, din care sa reiasă ca este este angajat al operatorului de transport rutier, încălcând astfel si prevederile art. 39, alin. (3) din O.M.T.I. nr. 980/2011 cu modif. si compl. ulterioare. Aceasta, reprezintă contravenția prevăzută de art. 4, pct. 57.2 din H.G.R. nr. 69/2012.
Se arată că șoferul Sochiriac C. este angajat al petentei așa cum rezulta din copia contractului de munca si din înregistrarea de la ARR, astfel încât aplicarea unei sancțiuni de 4000 lei este mult prea mare
Față de cele arătate solicita înlocuirea amenzii cu avertismentul.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție lipsa calității de reprezentant al contravenientei. Noul Cod de Procedura Civila stipulează ca, daca o cerere de chemare in judecata este efectuata prin aparător, trebuie sa se atașeze la dosarul cauzei si Împuternicirea avocațiala, in original, in acest sens. Or, in speță, calitatea de «contravenienta» o are pers. jur. S.C. L. S. S.R.L. Suceava, iar aceasta plângere contravenționala (ce reprezintă o cerere de chemare in judecata din partea unui ‘"contravenient” conf O.G.R. 2/2001 – legea contravențiilor) este semnata si stampilata de către dl. av. Soldanescu R.-A., fără a exista o împuternicire avocațiala in acest sens. Art. 82, alin. (1) din noul c. pr. civ. stipulează ca, daca reprezentantul pârtii nu face dovada calității sale, instanța va anula cererea.
Solicita pe aceasta cale instanței de judecata admiterea acestei excepții si anularea plângerii contravenționale pentru lipsa calității de reprezentant al contravenientei.
Pe fond se precizează că, în data, ora si locul controlului in trafic, a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ deținut spre utilizare de petenta in baza Copiei conforme nr._ a licenței de transport si condus de șoferul Sochiriac C., in timp ce efectua un transport rutier de mărfuri contra cost in trafic național, iar la momentul controlului, in urma verificărilor efectuate s-a constatat nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a sigura existenta LA BORDUL vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a legitimației de serviciu valabile a conducătorului auto, din care sa reiasă ca este angajat al operatorului de transport rutier, încălcând astfel si prevederile art. 39, alin. (3) din O.M.T.I. nr. 980/2011 cu modif. si compl. ulterioare. Aceasta, reprezintă contravenția prevăzută de art. 4, pct. 57.2 din H.G.R. nr. 69/2012.
Învederează instanței ca, petenta nu a fost sancționată pentru ca nu ar avea contract de munca sau pentru ca nu ar fi trecut conducătorul auto în baza națională de date a A.R..R. ori că nu ar fi rezultat din facturile mărfii ca Sochiriac C. ar fi conducătorul auto ce conducea vehicule S.C. L. S. S.R.L. Suceava - așa cum eronat și rău-intenționat încearcă să acrediteze in plângere pentru a induce in eroare instanța de judecata in aplicarea corecta a legii, ci a fost sancționată NUMAI pentru faptul ca, nu deținea LA BORDUL vehiculului pe toata durata efectuării acelui transport rutier de mărfuri (si implicit in momentul controlului) legitimația de serviciu valabila a acestui conducător auto. Toate ipotezele descrise de petenta în plângere le-a verificat inspectorul de trafic in momentul controlului, dar acele 3 ipoteze nu au nicio legătură cu contravenția săvârșita.
Nu are nici o importanta pentru săvârșirea contravenției faptul ca petenta depune acum, la dosarul cauzei o copie xerox neautentificata (copie xerox ce nu are astfel nici o valoare din punct de vedere juridic) după ‘’ legitimația de serviciu a conducătorului auto”, deoarece contravenția subzistă chiar daca aceasta legitimație de serviciu exista în realitate
Așadar, petenta nu a demonstrat instanței de judecata prin niciun mijloc de proba ca ar fi deținut la bordul autovehiculului_ in data de 31.07.2014, ora 11,37 (momentul efectiv al controlului) legitimația de serviciu a conducătorului auto - așa cum cere legea ba chiar recunoaște in plângere ca NU O AVEA LA BORD, deoarece șoferul ar fi uitat-o
Mai mult decât atât, ar exista și posibilitatea ca, aceasta legitimație să fi fost confecționată de petenta ULTERIOR momentului săvârșirii contravenției, apoi datata de petenta pentru a încerca pe aceasta cale sa scape de plata amenzii contravenționale, și după care a fost depusa la dosarul cauzei aceasta fiind in ultima perioada de timp o practica frecventa a unor operatori de transport rutieri din România certați cu legea.
Nerespectarea obligației operatorului de transport de a asigura existenta la bordul vehiculului a legitimației de serviciu valabila a conducătorului auto reprezintă la ora actuala una dintre cele mai grave contravenții din domeniul transporturilor rutiere, având un grad ridicat de pericol social al faptei. Or, nu este legal si moral să se înlocuiască în avertisment” pentru una dintre cele mai grave contravenții din domeniul transporturilor rutiere, cu un grad ridicat de pericol social al faptei - ""avertisment” ce nu are nici o consecințe asupra contravenientei.
Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea prin sentința civilă nr. 3641 din data de 23 decembrie 2014 a respins excepția lipsei calității de reprezentant al petentei, ca nefondată, a admis, în parte, plângerea contravențională și a dispus înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin procesul verbal . nr._ din data de 31.07.2014 petentul . a fost sancționat contravențional de către intimatul I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER I. TERITORIAL 2 - I. JUDEȚEAN C. cu amendă în cuantum de 4000 lei reținându-se în sarcina sa că, în data de 31.07.2014, ora 11.37 în loc. Tulcea a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ deținut spre utilizare de petenta în baza Copiei conforme nr._ a licenței de transport si condus de șoferul Sochiriac C., in timp ce efectua un transport rutier de mărfuri contra cost in trafic național, iar la momentul controlului, in urma verificărilor efectuate s-a constatat nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a sigura existenta LA BORDUL vehiculelor cu care efectuează transport contra cost a legitimației de serviciu valabile a conducătorului auto, din care sa reiasă ca este angajat ca este angajat al operatorului de transport rutier, încălcând astfel si prevederile art. 39, alin. (3) din O.M.T.I. nr. 980/2011 cu modif si compl. ulterioare. Aceasta, reprezintă contravenția prevăzută de art. 4, pct. 57.2 din H.G.R. nr. 69/2012.
Intimata a invocat excepția lipsei de reprezentant a petentei, iar instanța a respinge excepția ca nefondată, la fila nr. 27 din dosar aflându-se împuternicirea avocatiala din partea . a av. Soldanescu R.-A., petenta făcând dovada calității de reprezentant a domnului avocat.
În soluționarea plângerii contravenționale trebuie observate prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora instanța sesizată cu soluționarea unei plângeri contravenționale verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, scop în care ascultă pe cel care a făcut plângerea contravențională și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat și administrează orice alte probe prevăzute de lege.
Având în vedere că prin decizia pronunțată în cauza A. c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înlăturat prezumția deplină, absolută, irefragrabilă de legalitate a unui proces verbal de constatare și sancționare a contravenției și pentru a acorda în mod real, efectiv petentului dreptul la un proces echitabil instanța apreciază că se pot administra probe în înțelesul dispozițiilor Codului de procedură civilă, pentru a exista posibilitatea părților litigante de a dovedi pe de o parte că starea de fapt este alta decât cea reținută în procesul verbal atacat, în cazul petentului contraveniente, respectiv că starea de fapt este cea reținută de agentul constatator, în cazul intimatului.
Cercetând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității întocmirii și observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța că procesul verbal . nr._ din data de 31.07.2014 cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
In ceea ce privește temeinicia, instanța a reținut că petentul recunoaște săvârșirea contravenției, iar săvârșirea a acesteia rezulta din actele dosarului
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/ 2001 „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Instanța nu a putut susținerea intimatei ca legitimația ar fi putut fi confecționată ulterior, nefăcând nicio probă in acest sens, in timp ce petenta a depus in copie legitimația și contractul de muncă al șoferului Sochiriac C. si dovada faptului ca acesta apare in registrul ARR.
Deși intimata arată ca aceasta este una dintre cele mai grave contravenții din domeniul transportului rutier, nu arată în niciun fel care ar fi acest pericol social și cum s-a manifestat în cazul de față.
Instanța a reținut că fapta petentului de a nu asigura la bordul autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ deținut spre utilizare de petenta a legitimației de serviciu a șoferului Sochiriac C. nu prezintă în cazul de fața o gravitate care să impună aplicarea unei amenzi de 4000 lei.
Pe de altă parte, din actele dosarului nu rezultă că petentul ar mai fi săvârșit si alte contravenții de acest gen si nici ca fapta sa ar fi avut vreun efect negativ.
Instanța a reținut și atitudinea petentului care recunoaște săvârșirea faptei și care a făcut dovada existenței atât a contractului individual de muncă, cât și a legitimației, astfel încât apreciază că aplicarea avertismentului reprezintă o corectă individualizare a sancțiunii.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a formulat apel intimatul I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER- I. TERITORIAL 2 - I. JUDEȚEAN C..
A arătat apelantul că, în data, ora si locul controlului in trafic, a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ deținut spre utilizare de contravenientă în baza Copiei conforme nr._ și condus de șoferul Sochiriac C., care efectua transport contra cost de mărfuri în trafic național.
În urma verificărilor efectuate s-a constat că operatorul de transport contravenient nu și-a respectat obligația de a asigura existența Labordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost de mărfuri, a legitimației de serviciu valabilă a conducătorului auto din care să reiasă că acesta este angajat al operatorului de trensport rutier, această obligație fiind prevăzută de art. 134, lit. T, pct. I din O.M.T.I. nr. 980/2011.. Aceasta, reprezintă contravenția prevăzută de art. 4, pct. 57, subpct. 57.2 din H.G.R. 69/2012 cu modificările și completările ulterioare, respectiv: ‘’nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura la bordul vehiculelor cu care se efectuează transportul rutier contra cost a unuia sau mai multor documente, respectiv legitiamția de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că acesta este angajat al operatorului de transport .”.
A mai aprecizat apelantul că, nu este de acord cu înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment deoarece potrivit art. art. 21, alin. (3) din O.G.R. 2/2001 (legea contravențiilor), sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ. Or, H.G.R. 69/2012 cu modificările și completările ulterioare reprezintă în acest caz actul normativ în baza căruia a fost stabilită aceasta contravenție, iar acest act normativ nu prevede aplicarea sancțiunii avertisment pentru nici o contravenție, ci prevede numai aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale pentru toate contravențiile.
S-a mai arătat că, nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a legitimației de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că acesta este angajat al operatorului de transport reprezintă la ora actuală una dintre cele mai grave contravenții din domeniul transporturilor rutiere, având un grad ridicat de pericol social al faptei. Ori, consideră apelantul că nu este normal, legal și moral să se înlocuiasca în ‘’avertisment” pentru una dintre cele mai grave contravenții din domeniul transporturilor rutiere, cu un grad ridicat de pericol social al faptei, avertisment ce nu are nici o consecință asupra contravenientei.
A mai precizat apelantul că, ca aceasta contravenție a existat cu adevarat, fapt indubitabil recunoscut și de prima instanță de judecată în cuprinsul sențintei sale, iar un proces verbal de contravenție este un act unilateral de voința conform O.G.R. 2/2001 ce face dovada până la proba contrarie și creează prezumptia de adevar, iar în aceasta speță contravenienta nu a adus nici o proba în dovedirea inexistenței contravenției, ci se rezumă umil la simple scuze puerile fără nici o valoare din punct de vedere juridic.
În concluzie, apelantul solicită admiterea apelului așa cum a fost el formulat, modificarea în parte a sentinței apelate în sensul respingerii plângerii ca nefondată și menținerea procesului verbal de contravenție . nr._/31.07.2014 ca fiind temeinic și legal întocmit, cu implicita plată amenzii prevăzute în el.
În drept, s-au invocat dispozițiile noului Cod de procedurăc civilă, H.G.R. nr. 69/2012 (privind transporturile rutiere), pe O.M.T.I. nr. 980/2011, precum si O.G.R. nr. 2/2001.
Intimata ., deși legal citată nu a formulat întâmpinare în termenul procedural.
Analizând cauza în raport de criticile susținute în apel, precum și sentința civilă atacată, tribunalul constată că apelul este neîntemeiat potrivit celor ce succed:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._/31.07.2014 intimata S.C. L. S. S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 4.000 lei, reținându-se că, în data de 31.07.2014, ora 11.37, în loc. Tulcea, a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ deținut spre utilizare de în baza Copiei conforme nr._ și a licenței de transport si condus de șoferul Sochiriac C., in timp ce efectua un transport rutier de mărfuri contra cost in trafic național, iar la momentul controlului, in urma verificărilor efectuate s-a constatat nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a sigura existenta la bord a legitimației de serviciu valabile a conducătorului auto, din care sa reiasă ca este angajat al operatorului de transport rutier, încălcând astfel si prevederile art. 39, alin. (3) din O.M.T.I. nr. 980/2011 cu modif si compl. ulterioare, fiind astfel culpabilă de comiterea contraveniai prev. de art. 4, pct. 57.2 din H.G.R. nr. 69/2012.
În drept, conform art. 4 pct. 57.2 din H.G. Nr. 69 din 1 februarie 2012, următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: ,,nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz: […]. legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport;
Potrivit art. 7 din același act normativ, ,,Contravențiile prevăzute la art. 4 pct. 1 - 12, 14, 19 - 22, 25 - 61 și 77 se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau străin/străine, după caz.”
Relativ la individualizarea sancțiunii contravenționale, tribunalul reține că potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. Nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunile contravenționale trebuie să fie proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar în conformitate cu prevederile art. 21 alin. 3 din aceeași ordonanță, la stabilirea în concret a pericolului social trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
De asemenea, prevederile art. 7 alin. 2 și 3 din aceeași ordonanță reglementează că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
În raport de aceste criterii legale, se concluzionează că sancțiunea stabilită de instanța de fond este proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise.
În susținerea acestei aprecieri se reține că intimata și-a recunoscut culpabilitatea și se află la prima încălcare a legii contravenționale, nefiind făcută proba unor abateri anterioare.
De asemenea, a dovedit existența contractului muncă cât și a legitimației. Susținerea că aceste probe sunt administrate pro cauza nu s-a probat.
Este adevărat că norma aplicată sancționează fapta de a nu asigura existența la bordul vehiculului a legitimației de serviciu, astfel că deținerea acesteia nu înlătură răspunderea contravențională. Trebuie reținut însă că o atare împrejurarea are aptitudinea de a diminua pericolul social, după cum inexistența unor raporturi de muncă și implicit și a legitimației de serviciu imprimă o periculozitate sporită faptei. Această concluzie derivă nu neapărat din litera legii ci din spiritul ei, scopul sancționării contravenționale fiind fără îndoială și acela de a înlătura desfășurarea activității de către o persoană care nu se legitimează ca aflându-se în serviciul operatorului.
Este veridic faptul că intimata trebuie să se conformeze normelor care reglementează activitatea desfășurată, însă sancțiunea stabilită de prima instanță, față de împrejurările concrete ale faptei, are aptitudinea de a îndeplini atât funcția de coerciție cât și cea de prevenție.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 480 din Legea Nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, tribunalul a respins apelul ca neîntemeiat cu consecința păstrării sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul - intimat apelantul - intimat I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER- I. TERITORIAL 2 - I. JUDEȚEAN C., cu sediul în C., ., nr. 2, .. parter, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 3641 din data de 23 decembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata - petentă ., cu sediul în Suceava, .. 59 A, jud. Suceava, având ca obiect plângere contravențională, ca neîntemeiat și păstrează sentința apelată ca legală și temeinică.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 mai 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
L. D. P. L. N. B. F. V.
Red.sent.civ.jud.F.Ș..
Red/Tehnored.dec.civ.jud. NL/17.06.2015
Tehnored.gref.BFV/ 17.06.2015/4 ex.
.. apelant/1 ex. intimat
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 453/2015. Tribunalul TULCEA | Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 448/2015.... → |
|---|
