Plângere contravenţională. Decizia nr. 596/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 596/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 596/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.596
Ședința publică de la data de 17 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. A. V.
Judecător S. R.
Grefier D. B.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de către apelantul-intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA, cu sediul în mun. Tulcea, ., jud. Tulcea, împotriva sentinței civile nr.111 din 11 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul nr._, având ca obiect ”plângere contravențională”, în contradictoriu cu intimatul-petent T. N. V., cu domiciliul în mun. G., ., ., jud. G..
Încheierea de ședință din data de 10 Iunie 2015 face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL:
Asupra apelului civil de față:
Prin plângerea formulată și înregistrată la Judecătoria Măcin sub nr._ /1.10.2014, petentul T. N. V., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/24.09.2014 încheiat de I.P.J.Tulcea-Poliția Rutieră Măcin, și înlăturarea sancțiunilor aplicate.
A arătat petentul că, procesul-verbal este nul întrucât s-au încălcat prevederile art. 17 din OG nr.2/2001, constând în nedescrierea exactă a locului săvârșirii contravenției respectiv a sectorului de drum.
Pe fond, petentul a solicitat anularea procesului-verbal susținând că la momentul efectuării manevrei de depășire al marcajului longitudinal, acesta era discontinuu și permitea efectuarea în siguranță a manevrei de depășire chestiune ce a fost consemnată ca obiecțiuni în procesul-verbal, la cererea sa.
Pentru a dovedi că la momentul efectuării manevrei de depășire nu exista semn de depășire interzisă, a solicitat ca I.P.J.-ul să depună înregistrările video sau foto care să dovedească cele înscrise în actul sancționator.
În subsidiar, petentul a solicitat înlocuirea amenzii cu „avertisment” plecându-se de la modul de săvârșire al contravenției, după gradul de pericol social și circumstanțele constatării contravenției.
De asemenea, petentul a solicitat proba cu martorul B. F. M..
Prin întâmpinarea depusă, I.P.J. Tulcea, a solicitat respingerea plângerii arătându-se că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză, că din raportul agentului constatator aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu a observat direct autoturismul marca Dacia Locan condus de petent în timp ce a efectuat manevra de depășire a unei autoutilitare în zona de acțiune a indicatorului „depășirea interzisă”.
În dovedire a depus la dosar raportul lucrătorului de poliție și calitatea de polițist rutierist al celui care a încheiat procesul-verbal de contravenție.
Soluționând cauza, Judecătoria Măcin prin sentința civilă nr.111 din 11 februarie 2015 a admis plângerea contravențională formulată și a dispus anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 24.09.2014 încheiat de I.P.J. Tulcea – Poliția Rutieră Măcin.
Pe cale de consecință l-a exonerat pe petent de plata amenzii și a înlăturat sancțiunea complementară a suspendării permisului de conducere.
Pentru a se pronunța astfel, prima intanță a reținut că, din procesul-verbal de contravenție rezultă că, pe 24.09.2014, orele 10:25, la ieșirea din ., pe sensul dintre centrul comunei spre orașul Măcin, autoturismul marca L. cu număr de înmatriculare_, condus de petent, a fost surprins în timp ce efectua o manevră de depășire a autoutilitare marca Mercedez Benz cu nr. de înmatriculare_, în zona de acțiune a indicatorului depășire interzisă, încălcând marcajul continuu, ce desparte cele două sensuri de mers, faptă ce constituie contravenție prev. de art. 120 alin.1 lit. H din RA OUG 195/2002, și pentru care în baza art. 100 alin.3 lit. e din OUG 195/2002, a fost sancționat cu amendă de 360 lei și ridicarea permisului de conducere în vederea suspendării pe o perioadă de 30 de zile.
Din declarația martorului B. F. M., rezultă că acesta era în mașina condusă de petent în ziua respectivă, deplasându-se pe ruta G. Hârșova.
La ieșirea din . spre Măcin, la un moment dat, o autoutilitară a semnalizat inițial dreapta dând impresia că intenționează să se oprească pe dreapta și întrucât linia era discontinuă, petentul s-a angajat în depășire. Șoferul autoutilitarei, probabil că s-a răzgândit, nu a mai tras pe dreapta, continuându-și drumul situație în care, depășirea s-a prelungit, datorită acestei manevre a șoferului de pe autoutilitară, manevră care s-a finalizat când deja era linia continuă.După aceea, au fost opriți de lucrătorii de poliție care l-au sancționat.
A mai reținut prima instanță că, în ceea ce privește cauza de nulitate a procesului-verbal invocată de petent aceasta este nesusținută atâta timp cât din procesul-verbal, rezultă clar locul săvârșirii faptei, respectiv la ieșirea din localitatea Jijila, spre sensul de mers spre Măcin, lucru de altfel, confirmat și de martorul audiat la cererea petentului.
Cu privire însă la fapta în sine, din analiza declarației martorului, rezultă că manevra de depășire a început într-o zonă în care indicatorul de depășire interzisă nu exista și când linia discontinuă exista, și că manevra de depășire ar fi fost finalizată dacă nu ar fi exista acea ezitare a șoferului autoutilitarei.
Or, în condițiile clar explicitate de martor rezultă că șoferul autoutilitarei depășite inițial a semnalizat dreapta cu intenția de a opri după care s-a răzgândit, s-a reîncadrat pe sens, și și-a continuat drumul.
În această situație, petentul a fost forțat să finalizeze manevra de depășire pentru că altfel, într-adevăr, ar fi putut pune în pericol siguranța circulației.
Declarația martorului nu poate fi înlăturată și trebuie luată în considerare, fiind singura probă concludentă, administrată.
Din raportul lucrătorului de poliție ce a constatat contravenția, rezultă că pe autoturismul Dacia L. MCV cu nr. MAI 34 632, era montat aparatul radar Autovision ROM 478, și avea în calitate de operator radar pe agentul care a încheiat actul sancționator.
Astfel, a concluzionat prima instanță că, în aceste condiții, toată manevra de depășire, putea fi surprinsă de aparatul radar lucru ce nu s-a întâmplat. I.P.J. Tulcea, neinvocând și nedepunând probe în acest sens, deși dispuneau de toate instrumentele tehnice pentru a înregistra manevra de depășire efectuată de petent.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat apel intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
Astfel, a arătat apelantul că, motivarea instanței nu poate fi primită întrucât declarația martorului audiat în cauză conține elemente care pun la îndoială veridicitatea susținerilor sale. Instanța de fond nu a avut în vedere situația de fapt reală, care pune la îndoială relatările martorului, sinceritatea acestuia raportată atât la împrejurările în care a luat cunoștință de fapta care face obiectul cauzei, modul în care a perceput starea de fapt ce face obiectul probațiunii, cât și la persoana sa, respectiv relațiile cu părțile din dosar și posibilitatea de a fi influențat sau de a fi subiectiv. Declarația martorului audiat în cauză conține elemente care pun la îndoială veridicitatea susținerilor sale, în condițiile în care susținerile agentului constatator evidențiază o cu totul altă stare de fapt.
Instanța de fond a admis plângerea contravențională pe baza declarației petentului, fără să solicite de la administratorul drumului date concrete, pe baza cărora să se poată stabili în mod concret, dacă Ia locul exact al săvârșirii abaterii contravenționale loc precizat de agentul constatator în cuprinsul procesului- verbal de contravenție, exista marcaj cu linie continuă sau discontinuă.
De asemenea, a mai arătat apelantul că, în ceea ce privește susținerea instanței de fond că, deși la momentul constatării abaterii contravenționale, agentul constatator s-ar fi aflat în autospeciala de poliție, pe care era montat aparatul radar, iar agentul constatator deținea calitatea de operator radar, fapt pentru care fapta putea fi surprinsă de aparatul radar, aceasta trebuie respinsă ca nefondată. Art. 109 al. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, stabilește că, "constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră”. A.. 2 al aceluiași articol prevede că ” constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul - verbal de constatare a contravenției”. Astfel, din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că, constatarea contravențiilor la regimul rutier, se face direct de către polițiștii rutieri, iar în situația contravențiilor pentru a căror constatare există mijloace tehnice certificate sau omologate, acestea vor fi constatate cu ajutorul acestora.
Fapta săvârșită de către petent nu este de natură a fi constatată în mod obligatoriu cu mijloace tehnice certificata sau omologate și verificate metrologic. Având în vedere aceste considerente, o înregistrare efectuată în cauză ar fi constituit o probă suplimentară, în susținerea celor reținute în procesul-verbal.
Mai mult, procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, act administrativ oficial cu caracter jurisdicțional, se bucură de o prezumție relativă de autenticitate și veridicitate, până la proba contrară. Astfel, sarcina probei nu revine intimatei, ci petentului, care trebuie să răstoarne prezumția de care se bucură procesul-verbal și să facă dovada contrară a celor reținute în sarcina sa.
În concluzie, apelantul a solicitat admiterea apelului și modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale.
În drept s-au invocat art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă.
Intimatul T. N. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând în esență că, hotărârea atacată este legală și temeinică.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței civile apelate prin prisma motivelor invocate, Tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică potrivit următoarelor considerente:
Astfel, prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 24 septembrie 2014, încheiat de I.P.J. Tulcea – Poliția Rutieră Măcin s-a reținut că la data de 24.09.2014, orele 10,25, la ieșirea din ., pe sensul dintre centrul comunei spre orașul Măcin, autoturismul marca L. cu nr. de înmatriculare_, condus de către petentul intimat, acesta a fost surprins în timp ce efectua o manevră de depășire a utilitarei cu număr de înmatriculare_, în ZONA de acțiune a indicatorului depășire interzisă, încălcând marcajul continuu ce desparte cele două sensuri de mers, faptă ce constituie contravenția prev. de art. 120 alin. 1 lit. h) din R.A. O.U.G. nr. 195/2002, și pentru care în temeiul art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G nr. 195/2002 a fost sancționat cu amendă în cuantum de 360 lei și ridicarea permisului de conducere în vederea suspendării pe o perioadă de 30 de zile.
Singura critică adusă sentinței atacate, se referă la faptul că nu este o obligație pentru agentul constatator să efectueze înregistrări video pentru toate contravențiile săvârșite la circulația rutieră.
.. 109 din O.U.G. Nr. 195/2002, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct, de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră. A..2 al aceluiași articol prevede că constarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravențiilor.
Deci,din interpretarea acestor dispoziții legale, rezultă că, constatarea contravențiilor la regimul rutier se face direct de către polițiștii rutieri, iar în situația contravențiilor pentru a căror constatare există mijloace tehnice certificate sau omologate, acestea vor fi constatate cu ajutorul acestora.
De altfel, a se solicita agentului constatator să facă dovada tuturor contravențiilor legate de siguranța traficului rutier prin înregistrări video ar reprezenta o sarcină excesivă.
Dar, prima instanță în principal, a reținut declarația martorului, care se afla în mașină cu petentul și, în subsidiar, a reținut aspectul cu privire la faptul că agentul constatator nu a înregistrat video abaterea constând în încălcarea liniei continue și nerespectarea regulilor de circulație.
De aceea, și instanța de control judiciar reține că din declarația martorului rezultă că manevra de depășire a început într-o zonă în care indicatorul de depășire interzisă nu există, și că manevra de depășire a fost finalizată în zona indicatorului depășire interzisă.
Tot din declarația martorului rezultă că șoferul autoutilitarei depășite inițial a semnalizat dreapta cu intenția de a opri, după care s-a răzgândit, s-a reîncadrat pe sens și și-a continuat drumul, situație în care petentul a fost forțat să finalizeze manevra de depășire pentru că, astfel ar fi putut pune în pericol siguranța circulației.
Și în opinia instanței de apel, petentul nu a săvârșit fapta reținută în procesul-verbal de contravenție.
Față de toate aceste considerente și în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța urmează a respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de către apelantul-intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA, cu sediul în mun. Tulcea, ., jud. Tulcea, împotriva sentinței civile nr.111 din 11 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul nr._, având ca obiect ”plângere contravențională”, în contradictoriu cu intimatul-petent T. N. V., cu domiciliul în mun. G., ., ., jud. G..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2015
Președinte, R. A. V. | Judecător, S. R. | |
Grefier, D. B. |
Red.sent.civ.jud.D.A.
Red./dec.civ.jud.R.S./29.06.2015
Tehnored.gref.DB/gref. D.S./29.06.2015/4ex.
..apelant/1 ex. intimat.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 600/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 751/2015. Tribunalul... → |
|---|
