Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 1180/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1180/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 11-12-2015 în dosarul nr. 1180/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE C. A. ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1180/2015
Ședința publică de la 11 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. G.
JUDECĂTOR: C. D. A.
Grefier: L. R.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta reclamantă U. A. T. T. – DIRECȚIA DE ÎNTREȚINERE ȘI ADMINISTRARE PATRIMONIU, PRIN PRIMAR cu sediul procesual ales la Av.T. G. în T., ..54, jud.T., împotriva sentinței civile nr.2418/03.08.2015 pronunțată de Judecătoria T., în contradictoriu cu intimata pârâtă C. M. cu domiciliul în T., ..43, jud.T. și în T., .-14, jud.T., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
La apelul nominal făcut în ședință se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, precum și că, în cauză nu s-a depus întâmpinare și s-a solicitat judecata chiar și în lipsă, după care:
Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecată și reține cauza pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 06.08.2014, sub nr._, reclamanta U. A. T. T. – DIRECȚIA DE ÎNTREȚINERE ȘI ADMINISTRARE PATRIMONIU, PRIN PRIMAR i-a chemat in judecata pe parata C. M., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna obligarea pârâtei la plata sumei totale de 12.516 lei reprezentand prejudiciul produs prin neexecutarea contractului de contractului de închiriere nr. 58/27.08.1999, precum și la plata majorărilor de 2%/lună de întârziere calculate pentru acest debit de la data introducerii cererii și până la data plății efective, solicitând totodată și rezilierea contractului și evacuarea chiriașului.
Pârâta nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat la dezbateri.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.2418 din 03 august 2015 instanța a admis excepția autorității de lucru judecat a Sentinței civile nr.1195/29.03.2010 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, în privința capătului de cerere prin care se solicită rezilierea contractului de închiriere nr.58/27.08.1999 și evacuarea pârâtei, și respinge acest capăt de cerere pentru existența autorității de lucru judecat.
Totodată, a admis excepția lipsei de interes pentru suma de 8.663 lei reprezentând debit restant la data de 30.09.2011 și, pe cale de consecință, a respins cererea formulată de reclamanta U. A. T. T. – Direcția de Întreținere și Administrare Patrimoniu, Prin Primar în contradictoriu cu pârâta C. M. pentru suma de 8.663 lei reprezentând debit restant până la data de 30.09.2011, ca fiind lipsită de interes.
De asemenea, a admis în parte cererea formulată de reclamantă și a obligat pârâta la plata sumei de 4.253 lei reprezentând debit și majorări de întârziere începând cu data de 01.10.2011 până la data de 04.11.2014, precum și la plata majorărilor de 2%/lună de întârziere calculate pentru acest debit de la data de 05.11.2014 și până la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în ceea ce priveste legea aplicabilă contractului de închiriere nr. 58/27.08.1999, ca acesta a fost încheiat în anul 1999, iar în materie contractuală, art. 102 alin. 1 LPA a Codului civil dispune că „Contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea sa.”
Cum contractul de închiriere nr. 58/27.08.1999 este anterior intrării în vigoare a noului cod civil, atunci codul civil 1864 este legea aplicabila inclusiv în materia executării si încetării contractului.
Prin contractul de închiriere nr. 58/27.08.1999, parata C. M. a închiriat imobilul situat în municipiul T., ..43, județul T., compus din 2 camere în suprafață de 22,85 mp, și dependințe în suprafață de 8,73 mp, pentru o perioadă de 5 ani, începând de la data de mai 1999 până în luna mai 2004 pentru o chirie de 165.000 lei ROL/lună, iar după expirarea termenului, locatarul rămânând în folosința lucrului închiriat în condițiile în care locatorul nu s-a opus, contractul a fost reînnoit prin tacita relocațiune.
Deliberând cu prioritate asupra excepției autorității de lucru judecat a Sentinței civile nr.1195/29.03.2010 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, în privința capătului de cerere prin care se solicită rezilierea contractului de închiriere nr.58/27.08.1999 și evacuarea pârâtei, s-a constatat că prin hotărârea menționată, rămasă irevocabilă, s-a dispus rezilierea contractului și evacuarea pârâtei din imobilul situat în municipiul T., ..43, județul T..
S-a reținut faptul că instanța de fond nu a putut lua act de cererea apărătorului reclamantei din ședința publică din data de 08.07.2015 prin care a învederat că renunță la judecată cu privire la acest capăt de cerere, având în vedere că avocatul ales al reclamantei nu are mandat special în cauză pentru acte de dispoziție.
În ceea ce priveste excepția lipsei de interes pentru suma de 8.663 lei reprezentând debit restant la data de 30.09.2011, potrivit precizării atașate la fila 131 din dosar, instanța de fond a reținut că exceptia lipsei de interes a cererii are natura unei exceptii de fond, peremptorii, deoarece priveste exercitiul dreptului la actiune, iar admiterea ei atrage respingerea cererii. Deci, instanta are obligatia de a se pronunta mai întâi asupra acestei exceptii.
Interesul reprezinta folosul practic urmarit prin introducerea unei actiuni în justitie si este o conditie de exercitiu a acesteia.
Conform art. 112, alin. 2 din O.G. nr. 92 din 2003 privind Codul fiscal, republicata, colectarea creantelor fiscale se face în baza unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu, după caz.
Reclamanta a apreciat ca până la data de 30.09.2011, sumele datorate de către pârâta sunt creanțe fiscale, motiv pentru care a constituit dosarul de executare silita nr. 2007-_, emițând titluri executorii si somații conform OG nr. 92/ 2003 (filele 71ș i urm.).
În cauza, reclamanta detine deja titluri executorii împotriva pârâtului pentru sumele anterioare datei de 01.10.2011, iar formularea prezentei actiuni în justitie pentru obtinerea unui alt titlu executoriu (hotarâre judecatoreasca), cu privire la aceeasi suma de bani, nu îi poate aduce nici un folos practic, deoarece executarea silita a pârâtului se poate face în temeiul titlului executoriu existent deja în posesia reclamantei. Prin urmare, prezenta actiune este lipsita de interes pentru suma de 954 lei reprezentând debit restant până la data de 30.09.2011.
O acțiune în pretenții având același obiect este inadmisibilă întrucât s-ar crea posibilitatea ca împotriva aceluiași debitor, pentru aceeași sumă, creditorul să dețină două titluri executorii diferite, fapt ce nu poate acceptat.
Instanța de fond nu a putut trece peste interpretarea data de către reclamanta creanțelor sale anterior datei de 01.10.2011, deoarece pârâta are deschisă calea contestației la executare în care poate critica inclusiv daca pretențiile au sau nu natura fiscala, critici care ar putea duce la anularea actelor de executare.
Atât timp cât titlurile executorii pe care le are creditoarea nu au fost anulate, acestea își produc efectele, inclusiv în ceea ce priveste posibilitatea reclamantei de a le realiza prin executare.
Instanța de fond nu a putut reține decât că, la acest moment, reclamanta deține mai multe titluri executorii în cadrul dosarului de executare silită, titluri pe care le poate pune în executare conform dispozițiilor OG nr. 92/2003.
Având în vedere probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a admis în parte cererea formulată de reclamanta, respectiv pentru suma de 4.253 lei reprezentând debit și majorări de întârziere (calculate potrivit art. II alin.6 din contractul de închiriere, respectiv 0,5 % din suma datorată) începând cu data de 01.10.2011 până la data de 04.11.2014, creanța rezultând din contract, respectiv din neplata prețului chiriei timp de mai mult de 3 luni consecutiv, așa cum rezultă din fisa de rol depusa, pârâta nefăcând dovada plății. Totodată, a fost obligată pârâta și la plata majorărilor de 2%/lună de întârziere calculate pentru acest debit de la data de 05.11.2014 și până la data plății efective, potrivit prevederilor HCL nr. 36 din 27.02.2014, atașată la dosarul cauzei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel reclamanta U. A. T. T. – DIRECȚIA DE ÎNTREȚINERE ȘI ADMINISTRARE PATRIMONIU, PRIN PRIMAR.
Susține reclamanta, în motivarea apelului, în ceea ce privește excepția lipsei de interes, că în mod nelegal instanța de judecată a admis această excepție și a constatat faptul că, existând somații și titluri executorii pentru debitele calculate până în anul 2011, reclamantul nu mai are interes a solicita aceste sume.
Arată, în continuare, apelanta că nu mai poate pune în executare, sub nicio formă în anul 2015, titlurile executorii emise până în anul 2011.
Precizează apelanta că titlurile executorii și somațiile emise în cadrul procedurii fiscale pentru aceste sume nu mai produc efecte juridice.
Prin modificările aduse codului de procedură fiscală începând cu data de 01.09.2011, organele de executare silită fiscală nu mai pot face niciun act de executare pentru aceste creanțe, astfel încât ele să fie recuperate.
În acest context, sumele individualizate până la data de 01.09.2011 prin emiterea actelor de executare silită fiscale, în anul 2015, ar rămâne imposibil de recuperat din lipsa mijloacelor concrete de recuperare a acestor sume pe care executorii fiscali ai Serviciului de Impozite și Taxe Locale nu mai au abilitatea prevăzută de lege.
În aceste condiții, solicită apelanta admiterea acestui motiv de apel și, pe cale de consecință, obligarea pârâtei la plata sumei de 8.663 lei reprezentând debit restant până la data de 30.09.2011.
Intimata pârâtă C. M. nu a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 471 alin. 5 Noul Cod procedură civilă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Examinând hotărârea atacată, sub aspectul motivelor de apel invocate, se reține că apelul este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Excepția lipsei de interes a acțiunii reclamantei, pentru pretențiile anterioare datei de 30.09.2011 ridică problema existenței în speță, a unui titlu executoriu care să o îndreptățească pe aceasta să pășească la executarea silită.
Art. 372 Cod procedură civilă (act normativ în vigoare la data mai sus arătată) definește titlul executoriu ca fiind o hotărâre judecătorească, precum și orice înscris care, potrivit legii, poate fi pus în executare.
În cauză, între părți a intervenit contractul de închiriere nr. 58/27.08.1999, având ca obiect locuința situată în municipiul T., .. 43, contract cu privire la care prin sentința civilă nr. 1195/29.03.2010 Judecătoria T. a dispus rezilierea.
Ca preț al închirierii, pârâta-intimată și-a asumat obligația achitării unei chirii lunare în sumă de 16,5 lei, cuantum ce a fost majorat la 69 lei lunar, începând cu data de 1.03.2007.
S-a stipulat în contract că întârzierile la plata chiriei atrag o penalizare de 0,05% asupra sumei datorate, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi care urmează celei în care suma a devenit exigibilă, fără ca majorarea să poată depăși totalul chiriei restante.
Tribunalul reține că pentru recuperarea sumelor de bani datorate de către pârâtul-intimat cu titlu de chirie, convenția părților nu are nici funcția de titlu executoriu în sensul art. 372 din Vechiul Cod de procedură civilă, și nici aceea de titlu de creanță fiscală definit de art. 110 alin. 3 din Codul de procedură fiscală ca fiind actul juridic unilateral prin care, potrivit legii, se stabilește și se individualizează creanța fiscală.
În aceste condiții, în mod greșit a concluzionat judecătorul fondului că apelanta-reclamată deține deja un titlu executoriu pentru sumele anterioare datei de 30.09.2011
Cum convenția părților nu este un titlu de creanță care în conformitate cu dispozițiile art. 141 alin. 2 Cod procedură fiscală să devină titlu executoriu prin expirare termenului de plată a chiriei, executarea silită pentru recuperarea sumelor de bani datorate de către intimatul-pârât cu acest titlu s-a declanșat cu încălcarea prevederilor art. 372 din vechiul Cod de procedură civilă care arată că executare silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Tribunalul apreciază că titlul executoriu emis de către organul de executare este doar un act de executare și nu un titlu executoriu care să asigure legalitatea declanșării sau continuării procedurii executării silite reglementate de Codul de procedură fiscală.
Împrejurarea că până la acest moment actele de executare nu au fost anulate în cadrul unei contestații la executare, nu echivalează cu o lipsă de interes a acțiunii apelantei-reclamante de a i se recunoaște dreptul de creanță printr-o hotărâre judecătorească în temeiul căreia să se pornească executarea silită, în eventualitatea în care debitorul nu și-ar îndeplini obligația de plată de bunăvoie cu atât mai mult cu cât calea contestației la executare nu-i este accesibilă apelantei-reclamante, întrucât aceasta nu are calitatea de persoană interesată în sensul art. 172 din codul de procedură fiscală.
O opinie contrară ar nesocoti nu doar dispozițiile art. 33 din codul de procedură civilă cu privire la interes ca și cerință de exercitare a acțiunii civile, ci și a art. 6 C.E.D.O., interzicând apelantei-reclamante dreptul la un proces asupra fondului.
Pentru argumentele mai sus expuse, va fi admis apelul și anulată sentința contestată doar în ceea ce privește soluționarea excepției lipsei de interes, excepție ce va fi respinsă ca nefondată
Tribunalul constată că în raport de dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 67/1958 și de data sesizării instanței de fond, respectiv 6.08.2014, pentru pretențiile anterioare datei de 6.08.2011 a intervenit prescripția dreptului material la acțiune. În aceste condiții, va fi admisă excepția invocată din oficiu de către instanță și, pe cale de consecință, pentru debitul datorat de pârâtă până la data de 6.08.2014, cererea reclamantei va fi respinsă ca prescrisă.
Constatând că pârâta intimată nu și-a îndeplinit obligația de plată a chiriei asumată prin contract pentru perioada august-septembrie 2011, Tribunalul urmează a admite cererea apelantei-reclamante pentru această perioadă.
În consecință, va fi obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 138 lei
Vor fi păstrate celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta reclamantă U. A. T. T. – DIRECȚIA DE ÎNTREȚINERE ȘI ADMINISTRARE PATRIMONIU, PRIN PRIMAR cu sediul procesual ales la Av.T. G. în T., ..54, jud.T., împotriva sentinței civile nr.2418/03.08.2015 pronunțată de Judecătoria T., în contradictoriu cu intimata pârâtă C. M. cu domiciliul în T., ..43, jud.T. și în T., .-14, jud.T., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
Anulează în parte sentința civilă nr. 2418/03.08.2015 a Judecătoriei T. numai în ceea ce privește soluționarea excepției lipsei de interes și, judecând procesul sub acest aspect
Respinge excepția lipsei de interes cu privire la debitul restant la data de 30.09.2011 ca nefondată.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la debitul datorat până la data de 5.08.2011.
Constată prescris dreptul la acțiune cu privire la debitul datorat până la data de 5.08.2011.
Obligă pârâta la plata sumei de 138 lei reprezentând chiria aferentă perioadei 06.08._11.
Păstrează celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 decembrie 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,Grefier,
S. G. C. D. A. L. R.
Jud. fond L.M.G.
Red .jud. S.G./11.01.2016
Tehnored. gref. L.R./12.01.2016
5 ex./.>
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1190/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 4/2015. Tribunalul TULCEA → |
|---|
