Plângere contravenţională. Decizia nr. 4/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 4/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.4
Ședința publică din data de 16 septembrie 2015
Completul compus din:
Președinte: E. B.
Judecător: D. N. G.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare cererea de revizuire a deciziei civile nr.118/11.02.2015 pronuntata de Tribunalul T. in dosarul nr._, formulata de revizuientul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN T. cu sediul in T., ., jud. T., in contradictoriu cu intimatul T. C. domiciliat in B., ., ., jud. Braila.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Potrivit art.394 C.pr.civ. instanta, constatand ca nu sunt motive de amanare, apreciaza dosarul in stare de judecata si ramane in pronuntare, luand act ca s-a solicitat judecarea cauzei si in lipsa, conform art.223 pct.3 C.pr.civ.
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul T. la data de 1 aprilie 2015 sub nr._ revizuientul-intimat Inspectoratul de Poliție Județean T. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 118 din data de 11.02.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ în contradictoriu cu apelantul Tâmplarul C., solicitând schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul eliminării dispoziției ca intimatul să restituie apelantului amenda în cuantum de 405 lei și instituirea acestei obligații în sarcina Unități Administrativ Teritoriale Babadag, la bugetul căreia s-a făcut venit această sumă.
În motivare, revizuientul-intimat arată că își întemeiază cererea de revizuire pe dispozițiile art. 509 pct. 5 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că I.P.J. T. este în posesia unui înscris doveditor care demonstrează că suma de 405 lei s-a făcut venit la bugetul local al U.A.T. Babadag, înscris care, deși exista la data pronunțării hotărârii nu a fost invocat în fața instanței care a pronunțat hotărârea deoarece apelantul-petent nu a solicitat restituirea amenzii de la I.P.J. T., astfel că acestuia nu-i revenea obligația să facă dovada virării acestei sume către bugetul beneficiar.
Învederează revizuientul-intimat că potrivit art. 8 alin. 4 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, „Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice în conformitate cu legislația în vigoare se fac venit integral la bugetele locale”.
Precizează revizuientul-intimat că deși instanța de apel a reținut aceste dispoziții legale, a dispus obligarea intimatei la restituirea către apelant a cuantumului amenzii, motivat de faptul că aceasta nu a făcut dovada virării sumei către bugetul local, și așa cum a mai arătat, apelantul-petent nu a solicitat în mod expres restituirea amenzii de la I.P.J T. pentru că acesta să facă dovada virării sumei în cauză la bugetul local beneficiar, iar instanța cunoscând destinația dată de lege sumelor provenite din amenzi, trebuia să se pronunțe în consecință sau în virtutea rolului său activ în aflarea adevărului și în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale trebuia să solicite intimatei să facă dovada depunerii acestei sume conform prevederilor legale în materie.
Arată revizuientul că instanța nu a pus în vedere intimatei să facă această dovadă, pentru a se pronunța astfel, iar intimata se află în situația de a nu-și putea îndeplini obligația de plată stabilită printr-o hotărâre definitivă, deoarece nu deține suma de bani respectivă, aceasta nefiind încasată pentru sine, ci a fost încasată de agentul constatator cu chitanța . nr._/23.07.2014 și depusă la bugetul local, respectiv Serviciul Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Babadag, pe data de 31.07.2014, conform chitanței anexată la dosar.
Pentru aceste considerente, susține revizuientul că cererea sa este întemeiată și îndeplinește condițiile de admisibilitate, respectiv revizuientul este în posesia unui înscris doveditor nou, acesta este opozabil părții adverse, înscrisul are forță probantă prin el însuși, exista la data pronunțării hotărârii supuse revizuirii, nu a fost invocat în fața instanței care a pronunțat hotărârea atacată din motivele arătate mai sus și înscrisul este determinant, adică dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării apelului, soluția ar fi fost alta decât cea pronunțată.
Față de toate aceste motive, revizuientul solicită admiterea cererii sale și să se dispună schimbarea în parte a deciziei civile nr. 118 pronunțată la data de 11.02.2015 în dosarul nr._ în sensul eliminării dispoziției ca intimatul să restituie apelantului amenda în cuantum de 405 lei și instituirea acestei obligații în sarcina Unității Administrativ Teritoriale Babadag, la bugetul căruia s-a făcut venit această sumă.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr. 621/179/31.07.2014 al Judecătoriei T..
În apărare, intimatul apelant T. C. a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de revizuire, ca nefondată și obligarea revizuientului la plata cheltuielilor de judecata constând în onorariul avocațial.
Examinând cererea de revizuire prin prisma motivelor invocate, tribunalul o va respinge ca nefondată, pentru următoarele considerente:
În esență, înscrisul nou pe care se întemeiază cererea de revizuire (constând în chitanța nr. 3125/31.07.2014 remisă Poliției orașului Babadag, în calitate de contribuabil, de către Serviciul de Impozite și Taxe al orașului Babadag, în calitate de creditor) nu deține caracter determinant, nefiind susceptibil a conduce la schimbarea deciziei definitive pronunțate de Tribunalul T., care va fi menținută ca legală și temeinică.
În concret, intimatul T. C. a solicitat prin chiar petitul plângerii sale contravenționale înregistrate la prima instanță și restituirea amenzii încasate de agentul constatator prin chitanța . nr._/23.07.2014 (fila 2 dosarul_ al Judecătoriei Babadag), deci nu se poate susține cu temei că tribunalul ar fi depășit, prin decizia civilă nr. 118/11.02.2015, limitele actului de sesizare (tantum devolutum quantum iudicatum), atunci când s-a pronunțat asupra restituirii amenzii ca urmare a admiterii, în cadrul apelului, a plângerii contravenționale promovate de intimatul reclamant.
Raportat la datele situației de fapt din speță, nu există vreun dubiu rezonabil că amenda nu a fost achitată de către contravenient în patrimoniul Serviciului de Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Babadag, ci al revizuentei I.P.J. T., care a încasat de la intimat suma de 405 lei prin chitanța mai sus nominalizată, eliberată chiar de agentul constatator.
Problema care se ridică este a se stabili dacă obligația de restituire a respectivei amenzi, ca urmare a anulării procesului verbal de contravenție în baza căruia a fost percepută, revine persoanei juridice care a încasat amenda în mod efectiv (revizuenta I.P.J. T.) sau, din contră, unui alt subiect de drept (orașul Babadag – Serviciul de Impozite și Taxe), care a primit de la revizuentă plata unei sume egale cu amenda achitată de intimat.
Răspunsul pornește de la calificarea corectă a naturii juridice a obligației de restituire a amenzii, care a devenit executorie prin decizia atacată, pronunțată de Tribunalul T., ca fiind corelativă dreptului de creanță opozabil persoanei față de care intimatul solvens T. C. a efectuat plata nedatorată: revizuenta accipiens IPJ T..
În alte cuvinte, este greșit a se reține că obligația de restituire a amenzii achitate în baza procesului verbal de contravenție lovit de nulitate absolută ar fi corelativă existenței vreunui drept real al persoanei care a efectuat plata nedatorată, care i-ar conferi, în mod ipotetic, un atribut de urmărire a sumei achitate în mâinile ultimei persoane beneficiare (în speță orașul Babadag – Serviciul Impozite și Taxe).
În realitate, apare cu evidență că între intimatul T. C. și orașul Babadag – Serviciul Impozite și Taxe nu s-a creat, în mod legal, vreun raport juridic în planul dreptului substanțial, în lipsa actului juridic generator de drepturi și obligații fiscale, respectiv procesul verbal de contravenție . nr._/24.07.2014, care nu produce efecte juridice, fiind lovit de nulitate absolută pentru nelegala întocmire, conform deciziei definitive nr. 118/2015 pronunțată de Tribunalul T..
Ca atare, nu se poate dispune restituirea amenzii de către orașul Babadag – Serviciul Impozite și Taxe, întrucât între acest subiect de drept și intimat nu s-au întocmit acte juridice civile de plată și nici nu există vreun raport juridic valid în planul dreptului material fiscal.
De altfel, izvorul restituirii este reprezentat de actul juridic civil care a consfințit plata a cărei desființare a fost solicitată în fața primei instanțe, materializat prin chitanța . nr._/23.07.2014 (fila 2 dosarul_ al Judecătoriei Babadag), acte care s-a încheiat între intimat și revizuentă, fără vreo participare a orașului Babadag – Serviciul de Impozite și Taxe. În aceeași ordine de idei, acest din urmă subiect de drept nu poate fi obligat la restituirea vreunei sume de bani către intimat, întrucât nu există niciun act juridic care să dovedească că ar fi primit vreo plată de la acesta.
Mai mult decât atât, revizuenta I.P.J. T. nu a formulat vreodată, în plan procesual, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, în apel, vreo cerere de obligare a orașului Babadag – Serviciul de Impozite și Taxe la plata respectivei sume, în calitate de persoană chemată în garanție.
În cadrul revizurii, această solicitare implicită de chemare în garanție a Serviciului de Impozite și Taxe Babadag are natura juridică a unei cereri noi, care nu poate fi primită și cu atât mai puțin admisă, în raport de calificarea extraordinară a căii de control judiciar (cererile noi neputând fi promovate nici chiar în cadrul apelului, potrivit art. 478 alin. 1 și 3 Codul de procedură civilă, cu atât mai mult cu cât pentru depunerea de către pârâtă a cererii de chemare în garanție a unei alte persoane ar fi fost prevăzut, ca termen limită, cel pentru formularea întâmpinării, conform art. 73 alin. 3 Codul de procedură civilă, cu mult depășit în prezenta cauză, în care s-a pronunțat deja o hotărâre judecătorească definitivă asupra fondului).
Pentru considerentele expuse, înscrisul nou nu poate fi susceptibil a conduce, în mod legal, la schimbarea soluției atacate, astfel încât cererea de revizuire va fi respinsă ca nefondată.
În baza art. 453 Codul de procedură civilă, va fi obligată revizuenta la plata sumei de 400 lei către intimat, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocațial L. C.).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire a deciziei civile nr.118/11.02.2015 pronuntata de Tribunalul T. in dosarul nr._, formulata de revizuientul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN T. cu sediul in T., ., jud. T., in contradictoriu cu intimatul T. C. domiciliat in B., ., ., ., jud. Braila, ca nefondată.
Obliga revizuientul la plata cheltuielilor de judecată suportate de intimat, in suma de 400 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2015.
Președinte, Judecător,
E. B. D. N. G.
Grefier,
P. L.
Redactat jud. D.N.G./20.10.2015
Tehnoredactat gref. P.L./G.R./21.10.2015/4ex.
.>
| ← Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 1180/2015.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 845/2015. Tribunalul... → |
|---|
