Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 1040/2015. Tribunalul TULCEA

Decizia nr. 1040/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 18-11-2015 în dosarul nr. 1040/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL T.

SECȚIA CIVILĂ DE C. A. ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 1040/2015

Ședința publică de la 18 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L. D. P.

Judecător: L. N.

Grefier: B. F. V.

Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelanta - pârâtă T. E., cu domiciliul în T., . C, jud. T., împotriva sentinței civile nr. 1748/05.06.2015, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – reclamantă U. A. T. T. - DIRECȚIA DE ÎNTREȚINERE ȘI ADMINISTRARE PATRIMONIU, PRIN PRIMAR, cu sediul cu sediul ales în T., .. 54, jud. T., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.

Încheierea de ședință din data de 28 octombrie 2015 face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 11 noiembrie 2015 și la această dată.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 9.01.2014 sub nr._ reclamanta U. A. T. - Direcția Întreținere și Administrare Patrimoniu, prin Primar, a formulat acțiune în contradictoriu cu pârâta T. E., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 3.926 lei reprezentând prejudiciul adus prin neexecutarea obligațiilor contractuale, încetarea contractului, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că între părți s-a încheiat contractul de închiriere nr. G5421/29.10.2007 și contractul de concesiune nr. G/6212/1.11.2007, prin care pârâta s-a angajat să plătească prețul chiriei, dar nu și-au executat această obligație, acumulând un debit în cuantumul precizat în cererea de chemare în judecată.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a precizat că recunoaște existența debitului, arătând că a încetat efectuarea plăților în cursul anului 2010 datorită unor dificultăți financiare cauzate de existența unor datorii la bănci, dar și a faptului că soțul său a decedat în luna februarie 2010.

Soluționând cauza, Judecătoria T. prin sentința civilă nr. 1748 din data de 05 iunie 2015 a admis acțiunea având ca obiect acțiune în răspundere contractuală, formulată de reclamanta U. A. T. T. - DIRECȚIA DE ÎNTREȚINERE ȘI ADMINISTRARE PATRIMONIU, PRIN PRIMAR, în contradictoriu cu pârâta T. E. și a obligat pârâta la plata sumei de 3.382 lei către reclamantă, reprezentând debit datorat în baza contractului de închiriere nr. G5421/29.10.2007.

A respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata debitului datorat în baza contractului de concesiune nr. G/6212/1.11.2007, ca fiind rămasă fără obiect, a dispus încetarea contractului de închiriere nr. G5421/29.10.2007 și a contractului de concesiune nr. G/6212/1.11.2007 încheiate între Direcția Întreținere și Administrare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local T. și pârâtă și a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 600 lei.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin contractul de închiriere nr. G5421/29.10.2007 încheiat cu Direcția Întreținere și Administrare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local T., pârâta T. E. a preluat în chirie o suprafață de 813,78 mp teren din domeniul privat al localității, situat în T. – zona Dalco, cu destinația de teren aferent locuinței proprietate. Contratul a fost încheiat pe o perioadă de 8 luni, cu posibilitatea de reînnoire prin acordul părților, iar prețul chiriei a fost stabilit la suma de 887,55 lei anual.

Totodată, prin contractul de concesiune nr. G/6212/1.11.2007 încheiat cu aceeași autoritate locală, pârâta a preluat în concesiune suprafața de 398,39 mp teren situat aceeași zonă, cu destinația de locuință, contratul fiind încheiat pe o perioadă de 49 de ani, cu un preț al concesiunii de 326 lei anual.

Din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă a rezultat că pârâta a acumulat întârzieri la plata ratelor lunare ale celor două contracte, reprezentând debit principal și penalități de întârziere.

Prin raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză de expert D. R. I. s-a stabilit că a rezultat că pârâta datorează suma de 3.382 lei în baza contractului de închiriere nr. G5421/29.10.2007, din care 2291 lei reprezentând debit principal și 1091 lei penalități de întârziere.

În privința contractului de concesiune nr. G/6212/1.11.2007 s-a arătat că până la data de 19.03.2015 pârâta a achitat integral sumele datorate și nu mai figurează cu debite restante.

Prin neexecutarea obligațiilor de plată a prețului chiriei, în condițiile în care reclamanta a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor sale corelative, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale a pârâtei.

Instanța a avut în vedere și poziția procesuală a pârâtei, care atât prin întâmpinarea depusă la dosar cât și prin răspunsurile la interogatoriu a recunoscut neîndeplinirea obligațiilor contractuale.

În aceste condiții, instanța a admis acțiunea, urmând a dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 3.382 lei către reclamantă, reprezentând debit datorat în baza contractului de închiriere nr. G5421/29.10.2007.

Având în vedere concluziile raportului de expertiză contabilă, instanța a respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata debitului datorat în baza contractului de concesiune nr. G/6212/1.11.2007, ca fiind rămasă fără obiect.

Instanța a constatat îndeplinite și condițiile pentru a dispune încetarea contractelor, având în vedere dispozițiile art. 16.3 din contractul de concesiune și ale art. VII.b din contractul de închiriere, ce permit încetarea prin retragere în cazul nerespectării obligațiilor asumate de către beneficiar.

În condițiile în care reclamanta a făcut dovada faptului că pârâta T. E. nu și-a îndeplinit obligațiile de plată a ratelor lunare, instanța a dispus încetarea contractului de închiriere nr. G5421/29.10.2007 și a contractului de concesiune nr. G/6212/1.11.2007 încheiate între Direcția Întreținere și Administrare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local T. și pârâtă.

Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a formulat apel pârâta T. E., criticând-o ca netemeinică și nelegală.

A arătat apelanta că, instanța de fond în stabilirea debitului pretins de DIAP nu a avut în vedere dispozițiile HCL nr. 55/24.02.2011 prin care s-a stabilit diminuarea cu 50 % a plății redevenței datorată de concesionarii afectați de proiectul “ Reabilitare și modernizare zona industrială Est din municipiul T.” pentru anul 2011.

În concluzie, apelanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii în parte a acțiunii în răspundere contractuală având ca obiect debitul datorat în baza contractului de închiriere nr. G 5421/29.10.2007.

Intimata U. A. T. T. – Direcția de Întreținere și Administrare Patrimoniu, prin primar nu a formulat întâmpinare, în termen procedural legal.

Analizând cauza în raport de criticile susținute în apel, precum și sentința civilă atacată, tribunalul constată că apelul este nefondat potrivit celor ce succed:

Așa cum a reținut și prima instanță, apelanta pârâtă T. E. a încheiat cu serviciul DIAP din cadrul Consiliului Local T. contractul de închiriere nr. G5421/29.10.2007 cu privire la suprafața de 813,78 mp teren din domeniul privat al localității situat în T. – zona Dalco, contractul fiind încheiat inițial pe o perioadă de 8 luni, iar prețul chiriei fiind stabilit la suma de 887, 5 lei anual.

Apelanta pârâtă a acumulat întârzieri și restanțe la plata ratelor lunare către intimata reclamantă, adoptând o poziție procesuală de recunoaștere a neîndeplinirii obligațiilor contractuale.

În ceea ce privește aplicarea prevederilor HCL T. nr. 55/24.02.2011, solicitată de apelantă, instanța apreciază că acest lucru nu se impune întrucât actul normativ menționat se referă la aprobarea plății redevenței și nu a contravalorii chiriei stabilită în sarcina pârâtei, aprobând „diminuarea cu 50 % a plății redevenței datorată de concesionarii afectați de proiectul “ Reabilitare și modernizare zona industrială est din municipiul T. pentru anul 2011 ”.

Prin urmare, reducerea fiind neoperantă în privința contractelor de închiriere nu se aplică și sumei de 3 382 lei datorată de reclamantă cu titlu de debite provenind din chirii și majorări de întârziere.

Aceleași concluzii se desprind și din adresa nr._/G8252/12.05.2015 emisă de Consiliul Local T. în care se indică faptul că prin reabilitarea străzii Orizontului din municipiu, nu a fost îngrădit accesul persoanelor fizice la locuințele sau grădinile acestora și deci nu a fost necesară scutirea acestora de plata redevenței în anul 2011.

Pe cale de consecință, în mod corect prima instanță a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 3382 lei către reclamantă cu titlu de debit datorat în baza contractului de închiriere, sumă rezultată din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză de expert D. R. I., nefiind necesar a se reface raportul de expertiză pe considerentul invocat de apelantă.

În temeiul art. 480 alin. 1 NCPC apelul va fi respins ca nefondat și va fi păstrată sentința atacată ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul civil formulat de apelanta - pârâtă T. E., cu domiciliul în T., . C, jud. T., împotriva sentinței civile nr. 1748/05.06.2015, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – reclamantă U. A. T. T. - DIRECȚIA DE ÎNTREȚINERE ȘI ADMINISTRARE PATRIMONIU, PRIN PRIMAR, cu sediul cu sediul ales în T., .. 54, jud. T., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală, ca nefondat.

Păstrează sentința atacată ca legală și temeinică.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 noiembrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

L. D. P. L. N. B. F. V.

Red.sent.civ.jud.G.N.

Red/Tehnored.dec.civ.jud. PLD/15.12.2015

Tehnored.gref.B.F.V./15.12.2015/4 ex.

.. apelant/1 ex. intimat

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 1040/2015. Tribunalul TULCEA