Plângere contravenţională. Decizia nr. 472/2016. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 472/2016 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 13-05-2016 în dosarul nr. 472/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBTUL:2016:002._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 472/2016
Ședința publică de la 13 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. D. A.
JUDECĂTOR: S. G.
Grefier: L. R.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA SA cu sediul în București, str...401A, sector 6, împotriva sentinței civile nr.3927/21.12.2015 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimatul petent P. NICUȘOR A. cu domiciliul în ., jud.Tulcea, având ca obiect plângere contravențională.
Încheierea din 06 mai 2016 face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra apelului civil analizat:
La data de 12.03.2015 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, sub nr._, plângerea contravențională formulată de petentul P. NICUȘOR A. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 17.10.2011 întocmit de C. Națională de A. și D. Naționale din România – S.A. prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, solicitând anularea acestuia.
Intimata C. Națională de A. și D. Naționale din România – S.A. prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN a formulat în termen procedural întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca nefondată.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.3927 din 21 decembrie 2015 instanța a admis plângerea contravențională formulată de petentul P. NICUȘOR A. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA – S.A. prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN.
Pe cale de consecință, a anulat procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 17.10.2011 încheiat de intimată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal . nr._ din 17.10.2011, petentul a fost sancționat contravențional, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, reținându-se în sarcina sa că, în data de 21.04.2011, pe DN 22 Km 226+730 m, pe raza localității Baia, județul Tulcea, vehiculul cu numărul de înmatriculare_ ce-i aparține a circulat fără a deține rovinieta valabilă.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Instanța de fond a reținut că potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.
Conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Potrivit prevederilor art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisurile în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
D. examinarea dispozițiilor Legii nr. 455/2001, rezultă că un înscris în formă electronică purtând o semnătură electronică extinsă este asimilat, în sistem electronic, unui înscris sub semnătură privată, însă acesta este destinat folosirii strict în sistemul electronic.
Prin urmare, semnătura electronică este specifică înscrisurilor generate și utilizate în sistem electronic, fapt enunțat încă din cuprinsul art. 1 din Legea nr. 455/2001, potrivit căruia "prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice".
Cât privește contravențiile prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, privind fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă, ce pot fi constatate și prin mijloace tehnice omologate, acestora le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, act normativ care obligă la semnarea procesului-verbal de contravenție, sub sancțiunea nulității absolute.
Procesul-verbal de contravenție, emis în temeiul O.G. nr. 15/2002, deși este generat și semnat electronic, a fost transmis petentului nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport de hârtie, prin intermediul serviciilor poștale.
Față de această situație, instanța de fond a reținut faptul că, odată ce informațiile sunt create și certificate prin semnătură electronică în mediul electronic, acestea sunt destinate utilizării lor exclusiv în mediul electronic, astfel că este nelegală transpunerea lor pe hârtie pentru a fi transmise către persoana sancționată contravențional fără a purta semnătura agentului constatator.
O.G. nr. 2/2001 este anterioară Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, astfel că este de la sine înțeles că prevederile primului act normativ nu se referă la semnarea electronică a proceselor-verbale contravenționale de către agentul constatator.
Potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 455/2001, înscrisurile electronice cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele, înscrisurilor sub semnătură privată.
Pe de altă parte, actul autentic este acel act care s-a făcut cu solemnitățile prevăzute de lege de către notar sau funcționarul public competent. În schimb, actul sub semnătură privată este actul întocmit de persoane în raporturile civile dintre acestea, iar nu de un funcționar abilitat de lege cu încheierea unor acte de constatare și de sancționare a contravențiilor. Procesul-verbal are natura juridică a unui act administrativ, deci de drept public, și totodată este un act autentic, astfel că nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455/2001 referitoare la semnătura electronică, aceasta fiind aplicabilă doar înscrisurilor sub semnătură privată, așa cum mai sus s-a arătat.
Nici o dispoziție a Legii nr. 455/2001 și niciun alt act normativ nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții sau unui alt act autentic. O atare dispoziție expresă ar fi necesar să existe, pentru legala întocmire a procesului-verbal de contravenție sub semnătură electronică, câtă vreme semnătura electronică se poate aplica doar înscrisurilor sub semnătură privată, ca regulă de la care nu se prevede nicio excepție.
De altfel, prin Decizia nr. 6/2015 pronunțată de Î.C.C.J. s-a admis recursul în interesul legii și, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, a stabilit că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a), alin. 2 și alin. 3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Așadar, pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator din cuprinsul procesului-verbal contestat, instanța de fond a reținut că nu s-a făcut constatarea contravenției în condiții de legalitate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel Intimata C. Națională de A. și D. Naționale din România – S.A. prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN.
Se susține în motivarea apelului că instanța de fond, analizând probele administrate, interpretează eronat faptul că actului sancționator îi lipsește semnătura agentului constatator.
Astfel, arată apelanta că aplicarea efectelor Deciziei nr.6/2015 nu încalcă principiul validității actului juridic, nefiind de natură să condiționeze validitatea procesului-verbal de îndeplinirea unei condiții care nu era prevăzută de lege la momentul întocmirii actului juridic, din moment ce rolul deciziilor în interesul legii este tocmai acela de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele, astfel cum prevede art.517 Cod proc.civ.
Arată, în continuare, apelanta că orice act juridic, inclusiv deciziile ICCJ, se aplică destinatarilor numai pentru viitor nu și pentru trecut, efectul ex nunc al deciziilor ICCJ constituind o aplicare a principiului neretroactivității, garanție fundamentală a drepturilor constituționale de natură a asigura securitatea juridică și încrederea cetățenilor însistemul de drept.
Decizia 6/2015 nu este un act normativ în înțelesul dat acestei noțiuni de Legea 24/2000 republicată, cu modificările și completările ulterioare, care în art.11 face o enumerare limitativă a emitenților unor asemenea acte, printre care nu se regăsește ICCJ.
Pe de altă parte, menționează apelanta că hotărârile ICCJ nu pot fi considerate acte normative cu putere de lege în înțelesul dispozițiilor OG 2/2001 sau a Legii 455.
Învederează apelanta că la data întocmirii procesului-verbal 17.10.2011, Decizia 6/2015 a ICCJ nu era pronunțată, astfel că agentul constatator nu avea obligația, stipulată explicit de legislație, de a semna olograf procesele-verbale de constatare a contravenției.
Concluzionează apelanta că din interpretarea OG 2/2001 procesul-verbal a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse la data constatării contravenției, pentru autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ neexistând rovinieta valabilă.
Pentru toate argumentele menționate, solicită apelanta admiterea apelului,modificarea în tot a sentinței civile nr.3927/21.12.2015 în sensul respingerii acțiunii și menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției ca temeinic și legal întocmit.
Intimatul petent P. Nicușor A. a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 471 alin. 5 Noul Cod procedură civilă, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței nr.3927/2015 așa cum a fost formulată.
Examinând apelul, prin prisma criticilor aduse, Tribunalul constată că acesta nu este întemeiat.
Astfel, potrivit art.517 alin.2-4 Cod proc civ., decizia se pronunță numai în interesul legii și nu are efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese; decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunțare și se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, Partea I; dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Rezultă din textul de lege incident că decizia adoptată în soluționarea recursului în interesul legii nu produce nici un efect asupra hotărârilor judecătorești deja pronunțate, însă se aplică litigiilor aflate în curs de soluționare la data de la care această decizie devine obligatorie, nefiind prevăzută nicio excepție de la regula instituită.
D. urmare, chiar dacă procesul-verbal de contravenție a fost întocmit anterior datei de la care decizia a devenit obligatorie, aceasta se aplică litigiilor aflate pe rol, nesoluționate definitiv, implicit situațiilor juridice născute anterior.
Argument în susținerea aspectelor învederate îl constituie faptul că scopul instituirii acestei proceduri este acela de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, urmare a soluționării diferite a unor probleme de drept.
Relativ la încălcarea principiului separației puterilor în stat, se constată că dispozițiile art.517 Cod proc.civ. nu au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, singura competentă să se pronunțe asupra concordanței cu Constituția a acestor prevederi, așa încât susținerile în acest sens ale apelantei nu pot fi valorificate în consecință.
Având în vedere că în cauză nu se verifică criticile prezentate de către apelantă, Tribunalul va respinge apelul promovat ca nefondat, păstrând ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA SA cu sediul în București, str...401A, sector 6, împotriva sentinței civile nr.3927/21.12.2015 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimatul petent P. NICUȘOR A. cu domiciliul în ., jud.Tulcea, având ca obiect plângere contravențională, ca nefondat.
Păstrează sent.civ.nr.3927/21-12-2015 a Judecătoriei Tulcea ca legală și temeinică.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Mai 2016.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,Grefier,
C. D. A. S. G. L. R.
Jud.fond IS
Red./tehnored.jud.CDA/26-05-2016
Gref.șed.LR/4 ex./.>
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 517/2016. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1139/2015. Tribunalul... → |
|---|
