Pensie întreţinere. Decizia nr. 1138/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1138/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 24-09-2013 în dosarul nr. 3611/189/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1138/R/2013
Ședința publică de la 24 Septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. R. I.
Judecător A. A.
Judecător D. E. S.
Grefier R. A.
S-a luat în examinare soluționarea cererii de recurs declarată de către recurentul – pârât B. M. cu domiciliu procesual ales la C.. Avocat B. I., din mun. Bârlad, ., .. E, ., în contradictoriu cu intimata – reclamantă N. D. - I., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr. 946/04.04.2013, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect majorare pensie de întreținere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul prin av. B. I., ce depune împuternicire avocațială la dosar și intimata N. D. – I., personal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele: cauza se află la al doilea termen de judecată; procedura de citare este legal îndeplinită; nu se solicită judecarea cauzei în lipsă;
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care,
Av. B. I. depune la dosar, în dovedirea motivelor de recurs, un înscris în limba spaniolă și traducerea în limba română a acestuia, duplicatul acestora fiind comunicat în ședință publică intimatei.
Totodată, depune la dosar, în dovedirea cheltuielilor de judecată, fotocopia chitanței nr. 593/11.08.2013 reprezentând contravaloare onorariu avocat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, probe de solicitat sau acte de depus la dosar, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs invocate cât și în apărare.
Având cuvântul, recurentul prin av. B. I., solicită admiterea cererii de recurs și modificarea hotărârii instanței de fond, pe care o consideră netemeinică și nelegală.
Consideră că soluția primei instanțe este în contradicție cu probatoriul administrat, având în vedere că din proba cu înscrisurile depuse la dosar cât și din conținutul referatului de anchetă psiho – socială efectuat la domiciliul pârâtului din Spania, rezultă o altă situație decât cea reținută de instanța de fond.
Susține că din analiza probatoriului, rezultă că în perioada iulie - decembrie 2012, recurentul nu a avut loc de muncă și nu a realizat venituri. Ulterior, acesta s-a angajat temporar, începând cu luna decembrie 2012 și până în luna mai 2013, obținând un venit de 800 euro lunar.
Având în vedere aceste date, apreciază că în mod greșit instanța a calculat o pensie de întreținere de 200 euro, începând de la data de introducerii acțiunii, 12 iulie 2012 și până la momentul pronunțării hotărârii. În consecință, în mod greșit a admis prima instanță în întregime cererea principală și a respins cererea reconvențională prin care s-a solicitat micșorarea pensiei de întreținere.
Susține că pentru perioada iulie – decembrie 2012, când recurentul nu a obținut venituri, instanța trebuia să calculeze pensia de întreținere raportat la cuantumul venitului minim pe economia națională, pentru perioada decembrie 2012 – 15 mai 2013, cuantumul pensiei trebuia raportat la cuantumul de 800 de euro obținut în respectiva perioadă, iar după această perioadă, când recurentul a încetat să mai obțină venituri, astfel cum rezultă și din înscrisul depus la dosar la acest termen, instanța trebuia să se raporteze la venitul minim pe economie.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În apărare, intimata N. D., solicită respingerea cererii de recurs. Învederează că pe parcursul desfășurării procesului, pârâtul a depus la dosar mai multe adeverințe de salariu, toate diferite. Astfel, inițial a depus o adeverință din care rezulta că obținea un venit lunar de 439 de euro. Ulterior, a depus o adeverință cu privire la veniturile obținute pe ultimele șase luni, din care reieșea că obține un venit lunar de 939 euro, pentru ca într-un final să depună un înscris din care rezulta că în perioada decembrie 2012 – mai 2013 a obținut un venit de 800 euro lunar. În consecință, nu se poate cunoaște care este cu adevărat venitul pe care îl obține recurentul, pentru că toate aceste înscrisuri depuse de recurent nu sunt conforme cu realitatea. Solicită să fie menținută hotărârea primei instanțe. Fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 150 Cod proc.civ., instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 256 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 946 din 04.04.2013 a Judecătoriei Bârlad, a fost admisă acțiunea pentru majorare pensie de întreținere minor, formulată de reclamanta-pârâtă N. D.-I., în calitate de reprezentant legal al minorei B. L.-L., împotriva pârâtului-reclamant B. M., cu domiciliul procesual ales în .. Bacău.
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant B. M. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă N. D.-I..
S-a dispus majorarea pensiei de întreținere datorată de pârâtul-reclamant reclamantei-pârâte pentru minora B. L.-L., născută la data de 16.12.2003 de la 115 Euro lunar, sumă la care pârâtul a fost obligat prin Sentința civilă nr. 177/24.01.2012, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, la 200 Euro lunar, începând cu data introducerii acțiunii – 12.07.2012 și până la majoratul minorei.
A fost obligat pârâtul-reclamant să plătească reclamantei-pârâte cheltuieli de judecată în cuantum de 300 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Sentința Civilă nr. 177 din 24.01.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea precizată a reclamantei – pârâte N. D. I. în contradictoriu cu pârâtul - reclamant B. M. pentru exercitare autoritate părintească și obligație de întreținere și s-a stabilit ca autoritatea părintească față de minora B. L. L., născută la data de 16.12.2003, să fie exercitată exclusiv de către reclamanta-pârâtă N. D. I., s-a stabilit locuința minorei B. L. L. la domiciliul reclamantei-pârâte, din ..
Totodată s-a dispus obligarea pârâtului-reclamant B. M. să contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a minorei B. L. L. prin plata, în favoarea acesteia, a unei pensii de întreținere în cuantum de 115 euro, de la data introducerii cererii – 19.07.2011 – și până la majoratul copilului sau până la intervenirea altei cauze legale de modificare sau stingere a acestei obligații.
De asemenea, a fost admisă în parte cererea reconvențională a pârâtului - reclamant B. M. privind legături personale cu minora B. L. L. și s-a stabilit pentru pârâtul-reclamant program de vizitare, după cum urmează: o săptămână în vacanța de vară a minorei și o săptămână în vacanța de iarnă, prin luarea minorei de la domiciliul său și aducerea înapoi, la sfârșitul perioadei de vizitare; prin vizitarea minorei la domiciliul său, cu ocazia aniversării acesteia, de la ora 14,00 la ora 18,00.
Pentru a pronunța această soluție cu privire la pensia de întreținere s-a reținut că pârâtul contribuie sporadic la întreținerea minorei, având în vedere și acordul pârâtului de a plăti o pensie de întreținere pentru minoră, instanța a stabilit pentru pârât obligația de a contribui la întreținerea fiicei sale, prin plata unei pensii de întreținere în raport de veniturile obținute în mod constant conform înscrisurilor depuse la dosar.
Din referatul de anchetă psihosocială depus la dosarul cauzei de Autoritatea tutelară a . că de la data despărțirii părinților minora B. L. este crescută de mama ei, N. D. I., care manifestă dragoste și atașament față de copil. N. D. I. nu deținea teren agricol în proprietate și era în concediul de creștere a copilului până la vârsta de 2 ani, având o indemnizație de 600 lei, lunar.
Din conținutul Anchetei sociale realizată prin comisie rogatorie de Judecătoria de primă instanță și instrucție unică din La Roda – Albacete, Spania, pârâtul- reclamant era de 9 ani în Spania. După despărțirea de reclamantă au hotărât de comun acord să trimită lunar câte 100 euro pentru cheltuieli de întreținere, iar din anul 2012 în baza unei sentințe juridice pensia alimentară a minorei a crescut la 115 euro lunar . Pârâtul reclamant a declarat autorităților că în anul 2012 când nu a avut de lucru nu a putut plăti pensia alimentară, dar părțile au căzut de acord ca suma totală datorată să o dea atunci când începea să lucreze. Cu privire la situația actuală socio economică, s-a arătat că pârâtul-reclamant lucra ca muncitor agricol și activități gospodărești la o fermă din La Zunquera (Lezuza), cu contract de muncă pe o perioadă cuprinsă între 11.12.2012 și 15.05.2013, și pârâtul a menționat că primește un salariu de 800 euro lunar. S-a aratat că pârâtul a lucrat la aceeași fermă de mai bine de 7 ani, după cum a expus și el și angajatorul, însă în ultimii ani, datorită situației economice ce traversa această țară, contractele de muncă erau cu caracter temporal, condiționate de volumul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art. 402 pct.1 și 2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), fiecare părinte trebuia să contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, dispozițiile privind obligația de întreținere prevăzute de Titlul V din Codul civil (Legea nr. 287/2009), fiind aplicabile.”
Potrivit art. 524 Cod Civil:” Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale” iar potrivit art.529 (1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
(2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
(3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.”
Față de dispoziții legale citate mai sus, costurile ridicate ale vieții și faptul că, necesitățile minorei sunt mari, reclamanta avea venituri mici și mai avea un copil în întreținere, instanța a apreciat întemeiată cererea formulată și o a admis-o dispunând majorarea pensiei de întreținere datorată de pârât reclamantei pentru minora B. L.-L., născută la data de 16.12.2003 de la 115 Euro lunar, sumă la care pârâtul a fost obligat prin Sentința civilă nr. 177 pronunțată de Judecătoria Bârlad la data de 24.01.2012 în dosarul nr._, la 200 Euro lunar, începând cu data introducerii acțiunii – 12.07.2012 în temeiul art. 532 din codul civil (Legea nr. 287/2009) și până la majoratul minorei.
A respins cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant de reducere a pensiei de întreținere, ca fiind neîntemeiată.
Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 300 lei reprezentând cheltuieli de traducere acte necesare pentru efectuarea anchetei psihosociale prin comisie rogatorie, așa cum a rezultat din chitanța nr._/20.03.2013.
În temeiul art. 274 c. proc. civ. a dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul B. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
În mod greșit instanța de fond a admis cererea formulata de către reclamanta N. D. I., dispunând majorarea pensiei de intretinere, si a respins cererea reconventionala pe care a formulat-o.
Arată că prin sentința recurata, instanța de fond a dispus obligarea sa la plata sumei de 200 euro/luna, cu titlu de pensie de intretinere, incepand cu data de 12.07.2012 si pana la majoratul minorei B. L.-Licia.
Consideră că soluția instanței de fond este in contradicție cu probele administrate in cauza. Din actele depuse la dosarul cauzei, dar si din conținutul referatului de ancheta psiho-socială a rezultat că în perioada iulie-decembrie 2012 nu a avut loc de munca, nici in tara si nici in străinătate, si nu a realizat nicun venit.
Mai arată că din conținutul acestui referat, a rezultat faptul ca a fost angajat pe o perioada determinata si anume doar in perioada decembrie 2012 -15 mai 2013, cu un salariu de 800 euro/luna.
În consecință, apreciază că soluția instanței de a admite in totalitate cererea reclamantei si de a respinge in totalitate cerere reconventională pe care a formulat-o, este greșita.
Susține că instanța de fond trebuia să pronunțe următoarea soluție: astfel, pentru perioada iulie - decembrie 2012, cand nu a realizat venituri, cuantumul pensiei de intretinere trebuia calculat in funcție de venitul minim pe economia naționala, pentru perioada decembrie 2012 - mai 2013, cuantumul pensie de intretinere trebuia calculat in funcție de veniturile pe care le-a realizat în aceasta perioada, iar pentru perioada mai - majoratul minorei, cuantumul pensiei de intretinere trebuia calculat in funcție de venitul minim pe economia naționala, pentru ca i-a încetat contractul de munca, care a fost încheiat pe perioada determinata - 6 luni, si nu a mai realizat venituri.
Intimata legal citată, nu a formulat întâmpinare.
În recurs, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrarile dosarului, hotararea recurata, prin prisma motivelor de recurs si a dispozitiilor legale aplicabile, tribunalul retine urmatoarele:
Criticile aduse de recurent hotărârii instanței de fond sunt întemeiate.
Deși din ancheta socială efectuată în cauză de către Primăria din Lezuza, Spania rezultă că în perioada 21.07.2012-decembrie 2012 nu a avut loc de muncă, s-a stabilit o pensie de întreținere în sarcina recurentului în sumă de 200 euro lunar, în raport de veniturile realizate de acesta ulterior acestei perioade.
Pe de altă parte, instanța de fond nu a avut în vedere faptul că recurentul se afla în derularea unui contract de muncă pe perioadă determinată, respectiv până la data de 15.05.2013.
Potrivit disp. art.499 al.1 și 3 din NCCiv.,părinții sunt obligați în solidar să dea întreținere copilului lor, la fel și descendentului devenit major aflat în continuarea studiilor,până la finalizarea acestora ,fără a depăși vârsta de 26 ani. Această obligație decurge nemijlocit din relația de filiație.
Starea de nevoie a celui care pretinde întreținere este o condiție esențială a dreptului la întreținere(art.524 NCC),care se dovedește cu orice mijloc de probă.
Există și o derogare de la această regulă reglementată de art.525 al.1 NCC potrivit căruia ,, minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa,chiar dacă ar avea bunuri,,.
Legea prezumă starea de nevoie a copilului,iar în caz de neînțelegere între debitori, nu trebuie să facă dovada neputinței de a munci.
Obligația de întreținere a părinților are un caracter complex,fiind ținuți să asigure copilului, alături de cele necesare satisfacerii nevoilor de natură materială și mijloacele pe care le implică formarea și dezvoltarea, educația, învățătura și pregătirea sa profesională (art.499 al.1NCC).
Potrivit disp. art.531 NCC,dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește,instanța de tutelă poate mări sau micșora pensia de întreținere.
În cauza de față, rezultă din actele depuse la dosar că, într-adevăr, nevoile minorei au crescut,iar pe de altă parte, și posibilitățile materiale ale tatălui. Chiar dacă au intervenit modificări în mijloacele celui care prestează întreținerea,în condițiile în care costurile întreținerii minorelor au crescut, iar tatăl nu locuiește cu ea,instanța apreciază că este necesar să fie stabilită o contribuție lunară de întreținere pentru fiica sa.
Având în vedere că pârâtul desfășoară activități remunerate, mijloacele acestuia prev. de art.529 NCC în funcție de care se va stabili cuantumul pensiei de întreținere sunt reprezentate de salariul net primit în cuantum de 800 euro. Ținând cont de vârsta minorei și văzând și disp. art.529 al.2 NCC potrivit căruia,,când întreținerea se datorează de părinte,ea se stabilește până la o ¼ din venitul lunar net pentru un copil,1/3 pentru doi copii și ½ pentru trei sau mai mulți copii,, instanța va majora pensia de întreținere în folosul minorei ce urmează să fie achitată de către pârâtul-recurent, începând cu data când acesta a realizat venituri majorate, decembrie 2012, și până la data încetării contractului de muncă, 15.05.2013.
Instanța consideră că pensia majorată se impune a fi plătită în moneda natională, respectiv în lei, chiar dacă recurentul a realizat venituri în euro.
Se apreciază că cuantumul stabilit de 200 euro este prea mare în raport de necesitățile materiale și spirituale ale minorei raportate la condițiile de trai din țara noastră, dar și de resursele materiale ale pârâtului care, locuind într-o altă țară, este nevoit să suporte cheltuieli mai mari legate de traiul său.
Pensia de întreținere ce urmează să fie achitată de către pârât va trebui să fie calculată în funcție de situația familială a fiecărui părinte, printr-o apreciere in concreto raportată la disponibilul efectiv al celui obligat la întreținere, după deducerea cheltuielilor curente.
Față de cele arătate, instanța apreciază că recursul formulat este întemeiat, urmând să fie admis.
În baza art.312 al.2 Cd.pr.civ. Tribunalul va modifica sent. civ. nr.946/2013 a Judecătoriei Bârlad în sensul că va majora pensia de întreținere pentru minora L. L. stabilită prin sent. civ. nr.177/2012 a Judecătoriei Bârlad de la 115 euro lunar la suma de 550 lei începând cu luna decembrie 2012 și până la 15.05.2013.
Având în vedere că pârâtul,după data de 15.05.2013, nu desfășoară activități remunerate,mijloacele acestuia prev. de art.529 NCC în funcție de care se va stabili cuantumul pensiei de întreținere după această dată este reprezentat de salariul minim net pe țară, stabilit la 700 lei lunar.
Așa fiind, instanța va admite cererea reconvențională formulată de B. M. și va micșora cuantumul pensiei de întreținere stabilit prin prezenta decizie de la 550 lei la 160 lei începând cu data de 15.05.2013 și până la majorat.
Tribunalul va menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
În baza art.274 Cd.pr.civ. instanța va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de B. M. împotriva sentinței civile nr. 946/04.04.2013 a Judecătoriei Bârlad, pe care o modifică după cum urmează:
Admite acțiunea civilă formulată de N. D. I., în calitate de reprezentant legal al minorei B. L. L., împotriva pârâtului B. M..
Majorează pensia de întreținere datorată de pârât reclamantei pentru minora B. L. L. stabilită prin sentința civilă nr. 177/24.01.2012 a Judecătoriei Bârlad de la 115 euro lunar la suma de 550 lei lunar, începând cu decembrie 2012 și până la data de 15.05.2013.
Admite cererea reconvențională formulată de B. M. în contradictoriu cu reclamanta N. D. I..
Micșorează cuantumul pensiei de întreținere stabilite prin prezenta decizie de la 550 lei la 160 lei, începând cu 15.05.2013 și până la majorat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței ce nu sunt contrare prezentei decizii.
Obligă intimata să achite recurentului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 24 septembrie 2013.
Președinte, E. R. I. | Judecător, A. A. | Judecător, D. E. S. |
Grefier, R. A. |
Red: A.A./09.10.2013
Tehnored: R.A./10.10.2013
2 ex./10.10.2013.
Judecătoria Bârlad: judecător E. G..
| ← Situaţie juridică minor. Sentința nr. 175/2013. Tribunalul VASLUI | Situaţie juridică minor. Sentința nr. 730/2013. Tribunalul VASLUI → |
|---|
