Plângere contravenţională. Decizia nr. 8/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 13-01-2014 în dosarul nr. 2391/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 8/A
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTEL.-M. B.
Judecător A. C.
GrefierA.-R. V.
Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelantul petent O. F. C. în contradictoriu cu intimatul pârât INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V., împotriva sentinței civile nr. 1705 pronunțată la data de 22.08.2013 de Judecătoria Bârlad în dosarul civil nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat că lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, în cauză este acordat primul termen de judecată, apelul este declarat în termen, motivat în scris și timbrat, se solicită judecarea în lipsă; s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Constatând că nu mai sunt cereri noi de formulat și că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul, conform art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, când;
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1705 pronunțată la data de 22.08.2013 a Judecătoriei Bârlad, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 1705 din 22.08.2013 Judecătoria Bârlad a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul O. F. C. împotriva procesului-verbal de constatarea contravenției . nr._ din 15.04.2013, încheiat de Inspectoratul de Poliție al Județului V..
A menținut procesul-verbal de contravenție sus enunțat, amenda de 675 lei (9 puncte amendă) și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, aplicate petentului.
A obligat petentul să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 40 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele;
Prin procesul-verbal de constatarea contravenției . nr._ din 15.04.2013, încheiat de Inspectoratul de Poliție al Județului V., petentul O. F. C. a fost sancționat cu amenda de 675 lei (9 puncte-amendă), pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 102 alin.3 lit.e din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție s-a reținut că, la data de 15.04.2013, ora 16,26, petentul a condus pe DE 581, km 81, autoturismul Skoda_, cu viteza de 96 km/h, în zona de acțiune a indicatorului rutier de restricție a vitezei la maximum 40 km/h. Abaterea a fost filmată pe hardul montat pe autovehiculul MAI-_.
Prin același proces-verbal de contravenție s-a aplicat petentului sancțiunea suspendării dreptului de a conduce timp de 90 de zile.
Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de către petent cu obiecțiunea că el nu se afla în raza de acțiune a indicatorului de restricție a vitezei.
Din cele 4 fotografii efectuate după înregistrarea video a aparatului radar, comunicate instanței de către organul constatator (aflate la filele 14-15 ale dosarului cauzei), rezultă că la data de 15.04.2013, ora 16,27, autoturismul înmatriculat cu nr._ a fost condus cu viteza de 96 km/h, în raza de acțiune a indicatorului rutier de restricție a vitezei la maximum 40 km/h.
Aparatul radar cu care a fost constatată abaterea este montat pe autoturismul Dacia L. nr. MAI_.
Din buletinul de verificare metrologică nr._/11.04.2013, emis de Laboratorul de metrologie al BBSC Communications Systems SRL, rezultă că cinemometrului de control rutier tip Autovision, montat pe autoturismul Dacia L. nr. MAI_, a fost verificat metrologic, rezultatul verificării fiind „Admis”, iar durata de valabilitate a verificării este de un an. Mai rezultă că cinemometrul măsoară atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare.
Privitor la motivele de nelegalitate ale procesului-verbal de contravenție, invocate de petent, articolul 17 din O.G. nr. 2/2001 enumeră motivele de nulitate ale procesului-verbal de contravenție astfel: „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.
În procesul-verbal de contravenție întocmit în cauză au fost consemnate toate elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Totodată, modalitatea în care agentul constatator a completat, prin scriere, rubricile procesului-verbal de contravenție, este inteligibilă și lizibilă, mai ales pentru petent, căruia i-a fost adusă la cunoștință fapta consemnată în procesul-verbal, în chiar momentul întocmirii procesului-verbal.
În condițiile de mai sus, instanța a apreciat că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în condiții de legalitate.
Privitor la temeinicia procesului-verbal de contravenție, s-a reținut că cerința efectuării măsurătorilor numai de către operatori calificați (așa cum pretinde petentul prin plângerea sa) nu mai este prevăzută de normele legislative în vigoare; concret, dispozițiile pct. 4.2 și 4.4 din Norma de Metrologie legală nr. 021-05, ce conțineau o astfel de cerință, au fost abrogate prin Ordinul nr. 187/2009 al Biroului de Metrologie Legală.
Petentul a susținut că zona în care a fost constatată abaterea nu se afla în raza de acțiune a indicatorului rutier de restricție a vitezei. Această susținere a petentului nu este întemeiată, deoarece din fotografiile aflate la dosar, efectuate după înregistrarea video a aparatului radar, se observă că petentul se afla, în momentul constatării contravenției, în raza de acțiune a indicatorului rutier de restricție a vitezei la maximum 40 km/h, indicator montat chiar pe partea sensului de mers pe care se deplasa petentul.
Privitor la indicatoarele rutiere, sunt de menționat prevederile art. 65 alin.1 din H.G. nr. 1391/2006, conform cărora „Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condițiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spațiu interzis circulației vehiculelor, deasupra părții carosabile sau de cealaltă parte a intersecției, în loc vizibil pentru toți participanții la trafic”.
Art. 66 alin. (1) din același act normativ prevede că semnificația unui indicator este valabilă pe întreaga lățime a părții carosabile deschise circulației conducătorilor cărora li se adresează.
Alineatul (6) al aceluiași articol prevede că semnificația indicatoarelor de interzicere sau de restricție începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunțe sfârșitul interdicției sau al restricției, semnificația acestor indicatoare încetează în intersecția cea mai apropiată.
Potrivit art. 102 alin.3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (9-20 puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Articolul 49 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 prevede că:
„(1) Limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
(2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităților, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A și B, și limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliției rutiere.
(3) Pe anumite sectoare de drum, ținând seama de împrejurări și de intensitatea circulației, administratorul drumului, cu avizul poliției rutiere, poate stabili și limite de viteză inferioare, dar nu mai puțin de 10 km/h pentru tramvaie și de 30 km/h pentru toate autovehiculele.
(4) Limitele maxime de viteză în afara localităților sunt:
a) pe autostrăzi - 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele naționale europene (E) - 100 km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h”.
Din fotografiile aflate la dosar, rezultă că petentul a depășit limita maximă de viteză pentru sectorul de drum pe care circula, astfel că, prin probele administrate, organul constatator a dovedit săvârșirea de către petent a contravenției prev. de art. 102 alin.3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, republicată. Ca urmare, în mod întemeiat a fost întocmit procesul-verbal de contravenție.
Pentru considerentele arătate și potrivit art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, plângerea formulată de petent este neîntemeiată, fiind respinsă.
În consecință, s-au menținut procesul-verbal de contravenție, amenda de 675 lei (9 puncte amendă) și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, aplicate petentului.
Împotriva acestei sentințe civile, în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 468 Cod procedură civilă, a declarat apel petentul O. F. C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Apreciază petentul că în mod greșit instanța de fond a făcut aprecierea probelor administrate în cauză și încadrarea în textele legale.
În data de 15.04.2013, ora 1630 apelantul se deplasa cu autoturismul Skoda având nr. de înmatriculare_, dinspre V. spre Bârlad, pe DE 581.
În dreptul pensiunii M., aflată la aproximativ 9 km de Bârlad, a fost oprit de un echipaj de poliție, care i-a adus la cunoștință că a circulat cu viteza de 96 km/oră într-o zonă în care maximul vitezei de circulație era de 40 km/oră.
Dovada agentului constatator este reprezentată de un set de 4 fotografii, care, toate, evidențiază un indicator ce se adresează conducătorilor auto ce se deplasează dinspre Bârlad spre V.. Consideră apelantul că acel indicator nu i se adresa nici lui și nici celorlalți participanți la trafic care se deplasau dinspre V. spre Bârlad, întrucât singurul text de lege care prevede amplasarea indicatoarelor este art. 65 al(l) din HG nr. 1391/2006, iar amplasarea din speță nu se încadrează în textul de lege menționat.
Este evident că acel indicator nu i se adresa deoarece era amplasat cu spatele către apelant și cu fața către conducătorii auto ce se deplasau dinspre Bârlad spre V..
Organul constatator indică cu săgeata spre acel indicator ca fiind dovada supremă iar instanța de fond și-a motivat soluția de respingere a plângerii în felul următor: "petentul a susținut că zona în care a fost constatată abaterea nu se afla în raza de acțiune a indicatorului rutier de restricție a vitezei. Această susținere a petentului nu este întemeiată, deoarece din fotografiile aflate la dosar, efectuate dupa înregistrarea video a aparatului radar se observă că petentul se afla, în momentul constatării contravenției, în raza de acțiune a indicatorului rutier de restricție a vitezei la maxim 40 km/oră, indicator montat chiar pe partea sensului de mers pe care se află petentul”.
Consideră apelantul că instanța de fond nu a observat că indicatorul era cu spatele la apelant și ca atare nu i se putea adresa.
Mai mult instanța de fond spune că apelantul ar fi fost în raza de acțiune a indicatorului ori, raza de acțiune a indicatorului era pentru banda de mers a participanților la trafic cărora li se adresează.
În afara celor 4 poze, care arată că la ora 1630 apelantul era în spatele indicatorului iar la ora 1627 și 4 secunde depășise indicatorul, toate cele 4 poze arată un indicator, care nu i se adresează, apelantul circulând dinspre V. spre Bârlad nu dinspre Bârlad spre V., poliția nu a depus alte documente justificative în baza cărora să fi aplicat o sancțiune legală și temeinică.
Raportat la toate aspectele precizate a solicitat apelantul ca instanța de control judiciar să facă o nouă judecată a fondului atât în fapt cât și în drept în baza probelor administrate în primă instanță, să admită apelul și să dispună anularea procesului verbal de contravenție ca fiind netemeinic și nelegal.
În drept, apelantul a invocat prevederile art. 466 și 476 Noul cod de procedură penală.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimatul pârât Inspectoratul de Poliție al Județului V. a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Examinând actele și lucrările dosarului cauzei în raport de motivele de apel invocate precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul constată că apelul este nefondat, sentința apelată fiind atît legală, dar si temeinică.
Astfel, în mod corect, a reținut instanța de fond că, la data de 15.04.2013, apelantul a săvârșit contravenția prev. de art. 102 al.3 lit.e) din OUG nr. 195/2002, constând în aceea că, la data mai sus arătată, în timp ce se deplasa pe DE, km81, din direcția V. spre Bârlad, a condus autoturismul înmatriculat sub nr._, cu viteza de 96 km/h, în zona de acțiunea indicatorului rutier de restricție a vitezei la maxim 40 km/h.
Potrivit prevederilor art. 102 al.3 lit.e din Oug nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda din clasa a IV a de sancțiuni si cu aplicarea contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, depășirea limitei legale de viteză pe sectorul de drum respectiv cu mai mult de 50 km/h.
Din mențiunile procesului verbal de sancționare contravențională confirmate de către fotografiile atașate, reiese că, realmente, la data de 15.04.2013, apelantul în timp ce se deplasa pe DE, km81, din direcția V. spre Bârlad, a condus autoturismul înmatriculat sub nr._, cu viteza de 96 km/h, în zona de acțiunea indicatorului rutier de restricție a vitezei la maxim 40 km/h.
Susținerile recurentului potrivit cărora nu s-ar fi înregistrat viteza de 96 km/h în raza de acțiune a indicatorului care restricționa viteza de deplasare la 40 k/h deoarece un asemenea indicator era instalat pe sensul de mers Bârlad-V., iar el se deplasa pe sensul V.-Bârlad, nu pot fi primite deoarece din fotografiile depuse de către agentul constatator rezultă că apelantul se afla în raza de acțiune a indicatorului de restricție a vitezei, iar asemenea indicatoarea erau montate pe ambele sensuri de mers, atât pe sensul V.-Bârlad, cât și pe sensul Bârlad-V..
Pentru aceste considerente, instanța de apelstata că sentința atacata este legală si temeinică, instanța de fond făcând o corectă aplicare a legii raportat la starea de fapt reținută în cauză, astfel că, în temeiul prevederilor art. 480 Ncpc, se va respinge apel, ca nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de O. F. C. împotriva sentinței civile nr. 1705 din 22.08.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 Ianuarie 2014.
Președinte, L.-M. B. | Judecător, A. C. | |
Grefier, A.-R. V. |
Red. L.M.B.
Tehnored. A.V.
2 ex./27.01.2014
Judecătoria Bârlad – judecător I. T.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 1191/2014. Tribunalul... | Succesiune. Decizia nr. 286/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
