Plângere contravenţională. Decizia nr. 1281/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1281/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 1281/2015
Acesta este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1281/A/2015
Ședința publică de la 19 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător O. C.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil formulat de apelant C. O. V. în contradictoriu cu intimat Inspectoratul de Poliție Al Județului V., împotriva sentinței civile nr. 817/ 30.03.2015, pronunțată de Judecătoria V..
Obiectul cauzei-plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința de judecată din data de 06 octombrie 2015, ce s-au consemnat în încheierea de ședință publică din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, însă din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19 octombrie 2015, când, deliberând;
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 817/ 30.03.2015, Judecătoria V. a respins plângerea contravențională formulată de petentul C. O. V., cu domiciliul în T., .. 21, .. 9, județul G., în contradictoriu cu agentul constatator Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în V., .. 1, județul V., ca fiind neîntemeiată.
A menținut procesul-verbal de contravenție ., nr._/24.01.2015.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ., nr._ întocmit la data de 24.01.2015 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., petentul C. O. V. a fost sancționat contravențional cu amendă și suspendarea dreptului de a conduce pentru 90 de zile pentru săvârșirea faptei prevăzută și sancționată de art. 102, alin. 3, lit. e din OUG 195/2002, reținându-se că a condus în localitatea Satu Nou cu viteza de 112 km/h.
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, iar faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică.
Petentul nu a suferit vreo vătămare prin neconsemnarea obiecțiunilor acesta având posibilitatea să formuleze plângere contravențională pentru a arăta punctul său de vedere.
În privința temeiniciei actului de sancționare, instanța apreciat faptul că situația de fapt reținută de organul constatator a fost confirmată de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, a rezultat din analiza planșelor foto depuse la pag. 15-17 dosar împrejurarea că petentul a circulat în localitate cu viteza de 112 km/h.
Conform prevederilor art. 49, alin. 1 din OUG 195/2002 „limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h”.
Potrivit buletinului de verificare metrologică nr._/2014 depus la pag. 18 dosar aparatul de măsurare a vitezei era verificat metrologic și omologat (aprobare de model nr. 012/2009).
Chiar dacă în procesul-verbal nu se menționează marca și tipul aparatului cu care a fost efectuată măsurătoarea atât în procesul-verbal cât și în buletinul de verificare metrologică se menționează numărul autoturismului MAI pe care s-a aflat aparatul și anume_.
Mai arată instanța de fond că punctul 4 din Ordinul 301/2005 a fost abrogat astfel că în prezent nu exista o normă legală care să prevadă obligativitatea atestării operatorilor radar. De asemenea, nu există o normă legală care să instituie în sarcina agentului constatator obligativitatea de a prezenta contravenientului buletinul de verificare metrologică, certificatul de omologare și atestatul polițistului.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel C. O. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
In opinia sa nu a fost un proces corect deoarece instanța de judecata a respins proba cu martor cerută la primul termen .
Deși a cerut sa se atașeze la dosarul cauzei certificatul de omologare a aparatului radar IPJ V. nu l-a depus și au depus doar buletinul de verificare metrologica.
Nu s-au respectat normele Biroului Național de Metrologie legala care prevăd faptul ca in fotografia făcuta de aparatul radar trebuie sa se vadă clar numărul de înmatriculare a autoturismului filmat ( conform punctului din normele de metrologie legala 3.5.1 înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
-data și ora la care a fost efectuată măsurarea;
-valoarea vitezei măsurate;
-sensul de deplasare a autovehiculului;
-faptul că a fost efectuată autotestarea (conform. 3.2.6);
-imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.)
De asemenea nu sa respectat norma de folosire a aparatului radar in sensul ca la măsurarea vitezei trebuie focalizat un singur autovehicul si nu trei sau patru așa cum sunt in fotografiile l,2,3,4clepuse de IPJ V.( conform art. 3.3.3 Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu un discriminator de direcție, care să permită selectarea sensului de deplasare a autovehiculelor a căror viteză este măsurată. Trecerea de la un sens de deplasare la altul poate fi efectuată manual și/sau automat.
Discriminatorul de direcție împreună cu alte mijloace suplimentare (cu care este dotat, prin construcție, cinemometrul) trebuie să asigure identificarea sigură a autovehiculului a cărui viteză este măsurată și în cazul în care acesta nu se află singur în raza de măsurare a cinemometrului. Dacă acest lucru nu este posibil, cinemometrul trebuie să anuleze rezultatul măsurării în cazul în care două sau mai multe autovehicule cu viteze diferite traversează simultan fasciculul de radiație.)Precizez si faptul ca la nici unul dintre autovehiculele care se presupune ca au circulat regulamentar nu li se distinge numărul de înmatriculare, contrar prevederilor legale.
S-a încălcat art. 16 din ordonanța de urgenta 2/2001 paragraful 7 unde se specifica ca in momentul încheierii procesului verbal agentul constatator este obligat sa aducă la cunoștința la contravenientului dreptul de a face obiecțiuni, Obiecțiunile sunt constatate distinct in procesul verbal la rubrica alte mențiuni sub sancțiunea anularii procesului verbal iar apelantul arată că nu a fost lăsat sa completeze aceasta rubrica si nici nu a semnat aceasta rubrică, motiv pentru care in opinia sa daca nu sunt respectate condițiile legale arătate mai sus procesul verbal devine nul.
Se solicită ca instanța de judecata sa solicite printr-o adresa Biroului Național de Metrologie Legala daca au fost respectate normele legale privind fotografiile depuse la dosar.
Intimatul Inspectoratul de Poliție Al Județului V. nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea nr. 817/ 30.03.2015, pronunțată de Judecătoria V. prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Motivul de apel invocat de către petent cu privire la faptul că nu a fost lăsat să completeze rubrica „obiecțiuni”, cu consecința nelegalității întocmirii procesului-verbal, nu poate fi primit. În primul rând actul constatator se completează de către agentul-constatator și nu de către contravenient, iar apoi, acesta a avut posibilitatea de a-și prezenta toate apărările în cadrul plângerii formulate, neaducându-i-se acestuia nici o vătămare prin faptul că s-a consemnat că nu sunt obiecțiuni.
Cu privire la critica adusă modului de administrare a probatoriului, potrivit art. 254 c.proc.civ., „probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel.”
Petentul nu a înțeles să formuleze o cerere de probatorii prin plângerea cu care a investit instanța, astfel că în mod corect a fost decăzut din dreptul de a solicita administrarea probei testimoniale.
Mai mult, potrivit art. 6 pct. 20, art. 109 din OUG nr.195/2002 republicată, nerespectarea regimului de viteză stabilit se constată de către Serviciul Poliției Rutiere prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Astfel, în materia depășirii limitelor de viteză, contravenientul se află în imposibilitatea absolută și obiectivă de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal de contravenție, în această situație sarcina probei revenind organului constatator care trebuie să dovedească prin mijloacele tehnice din dotarea sa săvârșirea contravenției.
Ca urmare, ori de câte ori organul constatator, în acest gen de contravenții, nu face dovada săvârșirii faptei prin mijloace tehnice certificate, respectiv nu prezintă fotografie radar, înregistrare video sau orice alt mijloc tehnic omologat și verificat metrologic și nu conservă probele ridicate și toate actele încheiate în legătură cu fapta reținută, proba nu există.
Rezultă că, respectând principiul egalității armelor, nici petentul nu ar avea posibilitatea să dovedească care era viteza cu care circula, prin administrarea probei testimoniale.
Or, în speță, intimata a depus planșele foto efectuate după filmarea video făcută cu aparatură de supraveghere a traficului și de măsurare a vitezei de deplasare. Din conținutul planșelor rezultă că petentul a circulat cu viteza de 112 km/h, așa cum s-a reținut în procesul-verbal de contravenție contestat ( filele 15-17 dosar fond). Prin urmare, intimata a probat cu mijloace tehnice săvârșirea contravenției.
La fila 18 dosar fond se află buletinul de verificare metrologică nr._ din 03.04.2014 a aparatului radar montat pe auto tip Dacia MCV cu nr. de înmatriculare MAI_ din care rezultă că acesta funcționează în parametri normali și are aprobarea de model nr. 012/2009.
Contrar susținerilor petentului, Tribunalul constată că aparatul radar poate focaliza mai multe autoturisme, întrucât modul de operare „F” (fastest=cel mai rapid) îi permite măsurarea vitezei autovehiculului care circulă cel mai rapid dintre cele avute în obiectiv.
În speța de față, în mod evident autoturismul condus de către petent se deplasează cu viteza cea mai mare, întrucât acesta realizează o depășire. Ar fi ilogic ca autoturismul care realizează depășirea să aibă viteză mai mică decât autoturismul depășit.
În aceste condiții, Tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a reținut că prezumția de temeinicie instituită de lege în favoarea actului de constatare și sancționarea contravențiilor nu a fost răsturnată, petentul nereușind așadar să facă dovada lipsei sale de vinovăție .
În considerarea celor expuse, potrivit art 480 alin. (1) c.proc.civ., Tribunalul va respinge apelul declarat de apelantul C. O. V., împotriva sentinței civile nr. 817/ 30.03.2015, pronunțată de Judecătoria V., pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul C. O. V., împotriva sentinței civile nr. 817/ 30.03.2015, pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 Octombrie 2015.
Președinte, C. M. | Judecător, O. C. | |
Grefier, C. A. |
Red. C.O./19.11.2015
Tehnored./4 EX./C.A. 20.11. 2015
Judecător fond:C. B.
.>
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 672/2015. Tribunalul VASLUI | Pretenţii. Decizia nr. 140/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
