Situaţie juridică minor. Sentința nr. 1366/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1366/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 08-10-2015 în dosarul nr. 1366/2015
Acesta este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 1366/2015
Ședința publică de la 08 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. C.
Grefier O. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror R. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile minori și familie privind pe reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V., cu sediul în Moara Grecilor, Șoseaua Națională V. -Iași, nr. l, reprezentată legal de director general I. A. Ș., în contradictoriu cu pârâții T. A., cu domiciliul legal în mun. Hunedoara, ., ., . și T. F., cu domiciliul în ., având ca obiect situație juridică minor.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantei, consilier juridic B. M., lipsă fiind pârâții.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat faptul că: este primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Verificând din oficiu competența instanței de a soluționa prezenta cerere, în temeiul dispozițiile art. 133alin. 1 din Legea nr. 272/2004, tribunalul constată că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Instanța acordă cuvântul pe probe.
Reclamanta prin consilier juridic, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv a celor care au fost atașate deja cererii de chemare în judecată și declară că nu mai are alte probe de propus sau alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că este de acord cu înscrisurile depuse de către reclamantă la dosarul cauzei.
În baza art. 258 C.pr.civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile aflate în dosarul cauzei ca fiind concludentă, pertinentă și utilă pentru justa soluționare a cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară cercetarea judecătorească finalizată, și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic B. M. solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și înlocuirea măsurii de protecție specială, respectiv plasamentul în regim de urgență al copilului T. Râul F. cu plasamentul la bunica paternă T. S., acordarea alocației de plasament, delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești, directorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V., obligarea părinților să presteze acțiuni sau lucrări de interes local între 20 și 40 de ore lunar în conformitate cu prevederile art.67 alin. 2 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată.
Reprezentantul Ministerului Publică solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Instanța a declarat dezbaterile închise și a lăsat cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 394 alin.1 C.pr.civ., dându-se sentința de față.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.08.2015, sub nr._, reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V. a chemat în judecată pe pârâții T. A., cu domiciliul legal în mun. Hunedoara, ., ., . și T. F., cu domiciliul în .. C., jud. V., pentru a se pronunța asupra situației juridice a copilului T. RÂUL F. - născut la data de 17.03.2012, în mun. Bârlad, jud. V., CNP_, fiul lui T. F. și T. A. .
În motivarea cererii, se arată că Copilul T. Râul F. provine din relația de tip uniune liberă dintre T. A. si T. F.. In luna septembrie 2012, T. A., mama copilului, părăsește domiciliul conjugal, lăsând copilul la numitul S. G. pentru câteva ore din aceeași localitate, Crâng Nou, sub pretextul că merge în satul vecin, fără să mai revină la copil. Domnul S. a dus copilul la bunica paternă a copilului, T. S..
Din anul 2012 și până în prezent, mama copilului nu a mai manifestat interes față de evoluția băiatului si nu a contribuit material si financiar la creșterea si educarea sa. Doamna T. S. a declarat că ar fi plecat la muncă în străinătate, fară a cunoaște un domiciliu. B. a declarat că nici tatăl nu contribuie cu nimic la creșterea și educarea copilului, are relații cu mai multe femei și nu are un domiciliu stabil.
Doamna T. S. este văduvă, locuiește într-o casă proprietate personală formată din 4 camere și o bucătărie modest mobilate și curat întreținute. Copilul T. Râul F. este atașat de bunică dar si de ceilalți membri ai familiei extinse. Venitul familiei constă din ajutorul social și alocația copilului în cauză.
Prin cererea înregistrată cu nr.4543/13.02.2015, doamna T. S. a solicitat instituirea unei măsuri de protecție specială a plasamentului familial pentru nepotul său. Aceasta prezintă garanții morale și materiale pentru creșterea și îngrijirea copilului.
Pentru aceste motive s-a instituit plasamentul în regim de urgență conform dispoziției emisă de directorul general al DGASPC V. înregistrată cu nr.2100/29.06.2015, la doamna T. S., în calitate de bunică paternă, care dorește să se ocupe de creșterea, educarea și îngrijirea copilului T. R. F..
În drept, au fost invocate dispozițiile art.62 alin.l lit.a, art.66 alin.3, art.67 alin.2, art.70 alin.3, art.128 și art.139 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
A fost atașată documentația necesară soluționării cauzei.
Analizând cererea reclamantei, în raport de actele dosarului și a dispozițiilor legale cuprinse în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, instanța constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:
În fapt, minorul T. R. F., născut la data de 17.03.2012, este fiul lui T. A. și T. F.. Acesta beneficiază în prezent de măsura de protecție specială a plasamentului în regim de urgențăla bunica paternă, doamna T. S., conform dispoziției cu nr. 2100/_ emisă de directorul general al DGASPC V. ( fila 9 dosar).
În drept, potrivit art. 70 din Legea 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului,
„ (1) În situația plasamentului în regim de urgență dispus de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, aceasta este obligată să sesizeze instanța judecătorească în termen de 5 zile de la data la care a dispus această măsură.
(2) În situația în care nu se mai mențin împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgență, directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului poate dispune, în termenul prevăzut la alin. (1), revocarea măsurii de plasament în regim de urgență.
(3) Instanța judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului și va dispune încetarea plasamentului în regim de urgență și, după caz, reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu tutela sau cu măsura plasamentului. Instanța se va pronunța, totodată, cu privire la exercitarea drepturilor părintești.”
Articolul 62 din lege definește măsura plasamentului ca fiind
(1) „… o măsură de protecție specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, în condițiile prezentei legi, după caz, la:
a) o persoană sau familie;
b) un asistent maternal;
c) un serviciu de tip rezidențial, prevăzut la art. 123 alin. (2) și licențiat în condițiile legii.
(2) Persoana sau familia care primește un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România și să fie evaluată de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului cu privire la garanțiile morale și condițiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în plasament”
Pentru a decide cu privire la înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu măsura plasamentului, instanța trebuie să verifice dacă subzistă motivele care au determinat luarea măsurii de protecție specială.
Or, din raportul de anchetă psiho-socială realizat de către reclamantă, rezultă că minorul se află în situație de risc, aflându-se permanent într-un mediu insecurizant, pe fondul imposibilității părinților de a răspunde pozitiv, nonviolent nevoilor esențiale ale copilului de asigurare a hranei, a îmbrăcămintei, a igienei, nevoilor de educație, de sănătate fizică și psihică, cât și nevoilor emoționale, nefiind interesați de creșterea, întreținerea și dezvoltarea acestuia.( filele 7-8 dosar).
Rezultă așadar că minorul se află în continuare în dificultate, fiind lipsit de ocrotire părintească, așa încât se impune ca acesta să beneficieze în continuare de măsura plasamentului.
Legea 272/2004, ca de altfel orice reglementări în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, se subordonează principiului interesului superior al copilului, iar acest interes reclamă ca minorul să beneficieze în continuare de protecție.
Potrivit referatului de anchetă socială emis de Primăria comunei C., Jud. V., reiese că bunica paternă prezintă garanții și condiții materiale necesare pentru a se ocupa de copil. Precizează că tatăl copilului nu contribuie la întreținerea acestuia, iar mama a lăsat copilul în grija sa și nu a mai revenit la domiciliu ( fila 17 dosar).
Astfel, instanța va dispune înlocuirea măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență pentru Torontilă R. F., cu plasamentul la bunica paternă, Torontilă S., urmând ca drepturile și obligațiile părintești să fie exercitate, respectiv îndeplinite de directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului B., potrivit art. 66 alin. (3) din Legea 272/2004
În temeiul art. 128 din aceeași lege, urmează a acorda alocația de plasament minorului.
Potrivit art. 67 alin. (2 ) din același act normativ, instanța va obliga pârâții să presteze, pentru întreținerea minorului câte 20 ore lunar fiecare în acțiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecție specială, pe raza administrativ teritorială a localității de domiciliu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă, formulată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V., cu sediul în V., Șoseaua Națională Iași – V., nr.1, jud. V., în contradictoriu cu pe pârâții T. A., cu domiciliul legal în mun. Hunedoara, ., ., . și T. F., cu domiciliul în .. C., jud. V.,
Dispune înlocuirea măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență pentru copilul minorul T. R. F., născut la data de 17.03.2012 CNP_, cu plasamentul la bunica paternă
Dispune ca drepturile și obligațiile părintești să fie exercitate, respectiv îndeplinite de directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V..
Dispune acordarea alocației de plasament prevăzută de art. 128 din Legea nr. 272/2004.
Obligă pârâții să presteze fiecare, pentru întreținerea minorului, câte 20 ore lunar, în acțiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecție specială, pe raza administrativ teritorială de domiciliu.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac a apelului se depune la Tribunalul V..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.10. 2015
Președinte, O. C. | ||
Grefier, O. P. |
Red. O.C.16.10.2015
Tehnored. O.P.
6EX/4COM.
| ← Situaţie juridică minor. Sentința nr. 1033/2015. Tribunalul... | Situaţie juridică minor. Sentința nr. 1368/2015. Tribunalul... → |
|---|
