Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 203/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 203/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 05-03-2014 în dosarul nr. 203/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 203/A/2014
Ședința publică de la 05 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. I. Z.
Judecător D. M. M.
Grefier E. G.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul - creditor C. V., domiciliat în mun. Huși, str. ..8, ., ., jud. V., citat și prin B. G. A., cu sediul în mun. Huși, ., ., în contradictoriu cu intimatul - debitor I. G. AL POLIȚIEI DE F. prin I. TERITORIAL AL POLIȚIEI DE F. IAȘI, cu sediul în mun. Iași, ..3+5, jud. Iași, împotriva încheierii din 19.11.2013 pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul nr._, având ca obiect încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul C. V. și reprezentantul intimatului, consilier juridic L. L. – N..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la primul termen de judecată; apelul este tardiv declarat, este motivat și timbrat; în data de 27.02.2014, intimatul I.T.P.F. Iași a depus note de concluzii scrise și împuternicirea de reprezentare nr._/13.01.2014; se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
S-au verificat actele dosarului, când Tribunalul, având în vedere că dosarul se află la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, în baza dispozițiilor art. 238 al.1 raportate la prevederile art. 482 din Noul Cod de procedură civilă estimează durata procesului la 1 termen de judecată. Verificând din oficiu data introducerii cererii de apel, tribunalul constată că aceasta se situează după împlinirea termenului legal 5 zile de declarare a apelului prevăzut de art. 665 al.6 teza a doua N.C.pr.civ. și invocă excepția tardivității formulării cererii, excepție pe care o pune în discuție.
Pentru a-i da posibilitatea apelantului de verifica data comunicării încheierii atacate și a înregistrării cererii de apel, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul C. V. și reprezentantul intimatului, consilier juridic L. L. – N..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la primul termen de judecată; apelul este tardiv declarat, este motivat și timbrat; în data de 27.02.2014, intimatul I.T.P.F. Iași a depus note de concluzii scrise și împuternicirea de reprezentare nr._/13.01.2014; se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța pune în discuție excepția tardivității formulării cererii de apel.
Apelantul C. V. arată că primit încheierea judecătoriei la data de 27.11.2017 și a formulat cererea de apel, pe care i-a dat–o executorului judecătoresc pentru a o depune la instanță. Lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
Consilier juridic L. L. N., având cuvântul, precizează că încheierea Judecătoriei Huși a fost comunicată apelantului la data de 27.11.2013, iar cererea de apel a fost depusă la data de 05.12.2013, peste termenul legal de 5 zile de la comunicare.
Solicită admiterea excepției invocare și respingerea cererii de apel.
Instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare, pe excepția invocată. Ulterior, conform prevederilor art. 395 Cod procedură civilă, a trecut la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului declarat constată următoarele:
P. încheierea din 19.11.2013 Judecătoria Huși a respins cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.4493 din 04.07.2012 a Curții de Apel București, formulată de B. G. A. pentru creditorul C. V..
Împotriva acestei încheieri a formulat apel creditorul C. V..
In fapt, prin sentința civila nr.4493 din 04.07.2012 a Curții de Apel București a fost admisa acțiunea sa in contradictoriu cu paratul I. G. al Politiei de Frontiera, in sensul obligării paratului să-l reincadreze in funcția deținuta anterior si sa-i plătească despăgubiri reprezentând echivalentul diferenței de drepturi salariale de care am fost lipsit ca urmare a aplicării sancțiunii, pana la momentul reîncadrării efective.
Întrucât de la data pronunțării hotărârii judecătorești si pana in prezent paratul nu a dat curs prevederilor sentinței a fost nevoit sa formuleze o cerere de executare silita impotriva paratului, prin I. Teritorial al Politiei de Frontiera Iasi, pentru plata sumelor reprezentând diferența de drepturi salariale, adresandu-ma in acest sens B.E.J. G. A. din H. pentru executare silita.
Acesta a solicitat instanței compente - Judecătoria H. - cererea de incuviintare a executării silite insa instanța a respins respectiva cerere motivat de faptul ca sentința nu este legalizata, ca in titlul executoriu nu este indicat cuantumul despăgubirilor datorate de parat si ca impotriva sentinței civile nr.4493 din 04.07.2012 a Curții de Apel București a fost formulat recurs de către I. G. al Politiei de Frontiera.
Consideră ca soluția data de Judecătoria H. este nelegala întrucât in Cartea - V -din Codul de Procedura Civila, referitoare la executarea silita, in Capitolul II, art.632 se prevede ca: „A.. 1 - Executarea silita se poate efectua numai in temeiul unui titlul executoriu A..2 - Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum si orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare.”
Sentința civila nr.4493/04.07.2012 a Curții de Apel București are mențiunea ca este definitiva iar faptul ca impotriva sentinței mai sus arătate a fost formulat recurs de către parat nu impiedica punerea sa in executare având in vedere si prevederile art.633 din Codul de Procedura Civila, alin.2 care arata ca "Sunt hotărâri executorii hotărârile date in prima instanța, fara drept de apel, ori cele in legătura cu care părțile au convenit sa exercite direct recursul". Sentința nu este supusa apelului, putând fi atacata doar cu recurs.
Daca textul de lege si instanța care a pronunțat o hotărâre ii da acesteia caracterul definitiv si executoriu, consideră ca in mod eronat instanța de executare a respins cererea de incuviintare a executării.
In privința faptului ca prin titlul executoriu nu s-a precizat cuantumul despăgubirilor, acest cuantum poate fi determinat in faza de executare silita prin acordul pârtilor sau prin alte mijloace legale (acte doveditoare si eventual expertiza judiciara) dar aceasta doar dupa ce executarea a fost încuviințata.
Conform motivației instanței de executare ar insemna ca multitudinea sentințelor prin care se prevede plata unor despăgubiri fara a se arata cuntumul acestora nu ar mai putea fi puse in executare niciodată, iar in cazul de fata, instanța de fond nici nu avea cum sa determine acest cuantum deoarece se predeve plata unor sume pana la data reincadrarii sale pe funcția avuta anterior, data ce nu putea fi cunoscuta la momentul pronunțării sentinței.
In drept, a invocat art.665, alin.6 din Codul de Procedura Civila.
Intimatul I. Teritorial al Poliției de F. Iași, cu a formulat întâmpinarea se observa că solicitarea de încuviințare a executării silite în prezenta cauză privește sentință civilă nr.4493. pronunțată de către instanța Curții de Apel București, în ședința publică din data de 4 iulie 2012, în dosarul nr._/2/2010.
A invocata următoarele excepții:
1.excepția de necompetentă teritorială a Judecătoriei Huși în soluționarea cererii de încuviințare a executării silite și excepția nulității actelor de procedură executate cu încălcarea normelor privitoare la competența teritorială a executorului judecătoresc.
Conform art.650 alin.l din C.pr.civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia, se află birolul executorului judecătoresc care face executarea, iar conform art.65"1 alin. 1 lit.c, hotărârile judecătorești se execută de către executoriii judecătoresc din circumscripția curții de apel unde urmează să se facă executarea!
2.Excepția lipsei calității procesuale pasive a I.T.P.F. Iași care nu poate avea calitate de parte, respectiv de debitor al executării silite, întrucât nu este ținut împotriva sentinței civile nr.4493/04.07.2012 să execute obligațiile stabilite prin aceasta.
În ceea ce privește fondul cauzei, solicitarea de încuviințare a executării silite este neîntemeiată.
Conform art.632 alin.l din C.pr.civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar sentința civilă nr.4493/04.07.2012 nu constituie un astfel de titlu.
Deși alin.2 al aceluiași articol prevede că hotărârile executorii și cele definitive constituie titluri executorii, sentința civilă nr.4493/04.07.2012 nu este nici executorie și nici definitivă în raport cu prevederile noului cod de procedură civilă, aplicabile în cauză, respectiv art.633 și art.634.
Astfel, prin exercitarea recursului de către I.G.P.F. executarea acestei hotărâri a fost suspendată, conform ari.20 alin.l din legea specială, respectiv legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ. De asemenea, sentința în cauză este definitivă doar în raport cu legea în vigoare la momentul pronunțării ei, respectiv vechiul cod de procedură civilă, fiind, conform art.377 alin.l pct.l, dată în primă instanță fără drept de apel și rămânând supusă căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
P. urmare, nefiind nici executorie și nici definitivă, pentru a putea fi pusă în executare hotărârea ar trebui, potrivit legii să constituie titlu executoriu conform dispozițiilor art.22 din legea contenciosului administrativ, în forma în vigoare la data pronunțării ei.
La termenul de judecată din data de 5 martie 2014, s-a invocat din oficiu excepția tardivității cererii de apel, părțile exprimându-și poziția procesuală cu privire la aceasta.
Analizând cu prioritate excepția invocată, conform art. 248 N.C.P.C., instanța de control judiciar constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 665 al.6 N.C.P.C. „ Încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.”.
În speță, încheierea din 19.11.2013 pronunțată de Judecătoria Huși a fost comunicată creditorului C. V. la data de 27.11.2013, termenul de declarare a apelului împlinindu-se la data de 03.12.2013. Apelul a fost înregistrat la Judecătoria Bârlad la data de 05.12.2013, peste termenul prevăzut de lege.
În cauză nu s-a formulat, în acest sens, o cerere de repunere în termen, pentru a aprecia în ce măsură aceasta poate fi admisă în raport de condițiile prevăzute de lege.
În baza art. 185 al.1 N.C.P.C. la expirarea termenului de apel, creditorul C. V. a fost decăzut din dreptul de a mai exercita această cale de atac, motiv pentru care tribunalul va admite excepția invocată și respinge apelul ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția tardivității apelului, invocată din oficiu.
Respinge ca tardiv apelul formulat de apelantul-creditor C. V. împotriva Încheierii din 19.11.2013, pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul nr._, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.03.2014.
Președinte, A. I. Z. | Judecător, D. M. M. | |
Grefier, E. G. |
Red. A.I.Z./12.03.2014
Tehnored. E.G.
5 ex./13.03.2014
Judec. Fond A. I. C.
..2014
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 201/2014. Tribunalul VASLUI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 199/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
