Plângere contravenţională. Decizia nr. 227/2016. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 227/2016 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 22-02-2016 în dosarul nr. 227/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBVAS:2016:005._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 227/A
Ședința publică de la 22 Februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. C.
Judecător V. B.
Grefier A.-R. V.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul-intimat I. T. DE MUNCĂ V. în contradictoriu cu intimata-petentă ., împotriva sentinței civile nr. 627 pronunțată la data de 19.10.2015 de Judecătoria Huși, în cauza având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 15.02.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 22.02.2016, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 627 din 18.10.2015 Judecătoria Huși a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta .., cu sediul in ., județul V..
A dispus înlocuirea sancțiunii amenzii de 10.000 lei aplicată petentei prin procesul-verbal ., nr._, încheiat la data de 18.03.2015 de I. T. de munca V. cu sediul în mun. V., .. 274, jud. V., cu sancțiunea „avertisment”.
A menținut celelalte dispoziții ale procesului-verbal.
A atras atenția petentei ca, pe viitor, să nu mai săvârșească astfel de fapte.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin procesul-verbal ., nr._, încheiat la data de 18.03.2015 de I. T. de Munca V., petenta .., a fost sancționată cu 10.000 lei amendă, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 16, al. 1, litera c din HG nr. 500/2011.
În fapt s-a reținut că în urma controlului efectuat la data de 17.03.2015 orele 10.05 la punctul de lucru al .- atelier tamplarie metal din localitatea Stănilești, . munca din cadrul Inspectoratului T. de Munca V. au constatat că angajatorul a primit la muncă o persoană, C. M. fără a-ii încheia contract individual de muncă în formă scrisă, încălcându-se prevederile art. 16, al. 1 din Codul muncii.
Pe fond instanța a constatat că apărările petentei sunt neîntemeiate. În conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. 2/2001 „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii plătite, precum și asupra măsurii confiscării”.
Potrivit dispozițiilor art.16 alin.1 din Lg.53/2003:
,, Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
(2)Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.
(3)Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.
(4)Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă".
Cu ocazia controlului Cosug M. a completat fisa de identificare pe proprie răspundere cu privire la situația de fapt și a declarat pe propria răspundere ca lucrează ca muncitor necalificat începând cu data de 16.03.2015, in cadrul ., cate 8 ore/zi si nu a semnat contract de munca - proba.
Din baza de date a Inspecției Muncii privind registrul general de evidenta a salariaților ., respectiv extrasele REVISAL din data de 16.03.2015 orele 08:56, din data de 17.03.2015 orele 13:10, depuse la dosarul cauzei, reiese ca numitul Cosug M. nu figura ca având contract individual de munca încheiat in forma scrisa asa cum prevede art.16 alin.1 din Legea nr.53/2003.
În ceea ce privește analiza sancțiunii stabilite în procesul-verbal, art. 5 alin. 5 din O.G.2/2001 prevede că aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite” iar art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede că sancțiunea se aplică „în limitele prevăzute de lege și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenție”.
În legătură cu modul de aplicare al sancțiunii contravenționale, art. 7 alin. 2 din O.G. 2/2001 prevede că „în cazul în care fapta este de o gravitate redusă” se aplică sancțiunea avertismentului, sancțiune ce poate fi aplicată „și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”, așa cum arată art. 7 alin. 3 din același act normativ.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din OG nr. 2/2001:
,,(1)Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.
(2) Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
(3) Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”.
Din probele administrate în cauză rezultă că situația de fapt reținută de agentul constatator corespunde realității. Analizând gradul de pericol social concret al faptei săvârșite în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, instanța a considerat că amenda aplicată este prea aspră, nefiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Asa cum rezulta din actele depuse la dosar, persoana controlată presta muncă doar de o zi, prin fapta comisă petenta a adus o atingere minima valorilor sociale protejate de lege, iar sancțiunea aplicata este una disproporționata în raport cu fapta comisa. Amenda aplicată este mare și are ca efect destabilizarea activității societății petente.
Având în vedere aceste aspecte instanța a apreciat că pericolul social al faptei săvârșite de petentă este minim și că se impune înlocuirea sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului, această sancțiune răspunzând cerințelor de proporționalitate prevăzute de art. 5 alin.5 si art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001.
În consecință instanța a admis în parte plângerea petentei și a modificat procesul-verbal de contravenție atacat în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii în cuantum de_ lei aplicată prin actul atacat, cu sancțiunea avertismentului, menținând celelalte dispoziții ale procesului-verbal. De asemenea, a atras atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și i-a recomandat să respecte dispozițiile legale.
Analizând cererea de apel formulată de către apelanta I. T. de Muncă al Județului V., instanța constată următoarele:
Tribunalul V. este competent din punct de vedere material și teritorial pentru a soluționa prezenta cerere de apel în conformitate cu dispozițiile art. 95 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă raportat la art. 34 alin. 2 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
De asemenea, nu au fost invocate la cererea părților sau din oficiu excepții relative sau de ordine publică cu privire la condițiile de formă ale procesului verbal de contravenție contestat de natură să-i atragă nulitatea conform dispozițiilor art. 16-17 din OG 2/2001.
Prin cererea de apel înregistrată pe rolul Tribunalului V. la data de 04.12.2015 s-a solicitat desființarea sentinței civile nr. 627/19.10.2015 a Judecătoriei Huși prin care a fost admisă în parte plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/18.03.2015 întocmit de I. T. de Muncă al Județului V..
Apelanta a menționat că instanța de fond a reținut în mod eronat gradul redus de pericol social al abaterii pentru care a fost sancționată petenta . și atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală și a considerat că aplicarea unui avertisment în locul amenzii de 10.000 lei este suficientă. A fost respectată proporționalitatea dintre faptele comise de către petenta intimată și sancțiunea contravențională aplicată în condițiile în care primirea la muncă a unor persoane fără întocmirea formelor legale prezintă un grad ridicat de pericol social. Faptul că societatea petentă ar fi încheiat ulterior contract de muncă în formă scrisă pentru persoana depistată cu ocazia controlului nu este de natură a înlătura sau diminua răspunderea juridică contravențională.
La data de 28.12.2015 intimata . a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a apelului formulat deoarece instanța de fond a reținut în mod corect gradul de pericol social al contravenției și toate împrejurările care au determinat primirea la muncă a numitului C. M., astfel încât sancțiunea avertismentului corespunde abaterii săvârșite, nefiind necesară aplicarea unei amenzi de 10.000 de lei. În plus, societatea petentă a reintrat în legalitate a doua zi prin încheierea unui contract de muncă în formă scrisă cu numitul C. M. și nu se poate vorbi de producerea sau menținerea unor consecințe grave față de interesele statului sau ale angajatului în condițiile în care pericolul social fost înlăturat în termen scurt.
La data de 14.01.2016 apelanta I. T. de Muncă al Județului V. a depus răspuns la întâmpinare prin care a menționat că fapta de a primi la muncă persoane fără întocmirea anterioară a unui contract de muncă prezintă un grad ridicat de pericol social abstract și concret materializat prin limitele speciale de amendă prevăzute de actul sancționator, iar reintrarea societății petente în legalitate este consecința controlului efectuat și nicidecum a manifestării proprii de voință.
Analizând motivele de apel expuse de către intimata apelantă, Tribunalul constată că instanța de fond a examinat în mod corect situația de fapt, gradul de pericol social al abaterii și sancțiunea amenzii aplicate societății petente pentru primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract de muncă în formă scrisă.
Astfel, circumstanțele personale ale societății petente îndreptățesc convingerea instanței asupra bunei credințe manifestate în îndeplinirea obligațiilor fiscale către stat, plata tuturor taxelor și impozitelor datorate, lipsa oricăror mențiuni din certificatul de cazier judiciar, existența unui număr de șapte angajați cu forme legale înregistrați în registrul general de evidență al salariaților.
Din declarațiile martorilor audiați în cursul cercetării judecătorești la Judecătoria Huși a rezultat că încălcarea normelor referitoare la obligațiile de muncă a fost de scurtă durată, nu a produs efecte semnificative față de valorile sociale ocrotite de lege și de modul de stabilire și plată a contribuțiilor datorate de societatea petentă către bugetul de stat, al asigurărilor sociale și de sănătate.
Instanța apreciază că înlocuirea sancțiunii principale a amenzii de 10.000 lei aplicate societății petente cu cea a avertismentului este necesară și suficientă pentru a preveni comiterea unor noi abateri și de a asigura respectarea pe viitor a legislației muncii și protejarea drepturilor angajaților.
Fără a nega caracterul grav al contravenției care constă în primirea la muncă a unor persoane în lipsa unui contract de muncă în formă scrisă înregistrat în evidențele prevăzute de lege, Tribunalul constată că împrejurările comiterii abaterii, urmările produse, atitudinea societății petente față de contravenție și încercarea de a înlătura efectele produse sunt date care justifica soluția dispusă de către instanța de fond prin înlocuirea sancțiunii principale a amenzii cu cea a avertismentului și reținerea în continuare a legalității și temeiniciei constatărilor agenților ITM cu privire la vinovăția acesteia.
De asemenea, intimata apelantă nu a dovedit existența unor abateri anterioare ale societății petente cu privire la respectarea normelor Codului Muncii care să poată justifica obligativitatea menținerii sancțiunii principale a amenzii aplicate prin actul de constatare.
În concluzie, Tribunalul V. va respinge ca nefondat apelul formulat de către I. teritorial de muncă V. și va menține drept legală și temeinică sentința civilă nr. 627/18.10.2015 a Judecătoriei Huși precum și procesul verbal de contravenție . nr._/18.03.2015 astfel cum a fost modificat prin hotărârea judecătorească menționată cu privire la sancțiunea contravențională principală aplicată societății petente.
Instanța va lua act de faptul că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de I. T. de Munca V. cu sediul în mun. V., .. 274, jud. V. în contradictoriu cu petenta .., cu sediul in ., județul V., prin reprezentant legal T. D. și menține sentința civilă nr. 627/18.10.2015 a Judecătoriei Huși.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.02.2016.
Președinte, O. C. | Judecător, V. B. | |
Grefier, A.-R. V. |
A.V. 29 Februarie 2016
Red./tehnored. V.B.
2 ex./03.03.2016
Comunicat 2 ex./03.03.2016
Judecătoria Huși– judecător D. C.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 258/2016. Tribunalul... | Uzucapiune. Decizia nr. 139/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
