Plângere contravenţională. Decizia nr. 753/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 753/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 753/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 753/A/2014
Ședința publică de la 22 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E.-G. A.
Judecător V. M.
Grefier A. D.
Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelant C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA.SA, cu sediul in Bucuresti, .. 401A, sector 6, in contradictoriu cu intimat M. M. B., cu domiciliul in V., .. 30, jud. V., impotriva sentintei civile nr. 346 din 7.02.2014 pronuntata de Judecatoria V., având ca obiect plângere contraventionala.
S-au verificat și citit actele și lucrările dosarului, constatându-se că părțile nu au depus acte sau cereri, după care:
Se mai constată că, dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 15.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când s-au reținut următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil declarat împotriva sentinței civile nr. 346 din 7.02.2014 pronuntata de Judecatoria V., constată următoarele:
Prin sentinta civilă nr. 346 din 7.02.2014 Judecatoria V. a admis plângerea formulată de petentul M. M.-B., domiciliat în V., .. 30, județul V., împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._ din 13.08.2013 încheiat de CNADNR – CESTRIN.
A dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicată petentului M. M.-B. prin procesul-verbal ., nr._/2013, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8/1 – OG 15/2002, cu sancțiunea avertismentului.
A atras atenția petentului asupra dispozițiilor art. 7 din OG 2/2001 referitoare la respectarea prevederilor legale.
Pentru a hotărî astfel, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele:
Prin procesul-verbal ., nr._ întocmit de intimata CNADNR – CESTRIN la data de 13.08.2013, petentul M. M.-B. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 RON, pentru săvârșirea faptei prevăzute și sancționate de art. 8/1 din OG nr. 15/2002 modif., reținându-se că la data de 3.08.2013 a condus auto_ pe DN2 – Km 375+700 m M. fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, și a prevederilor legii 2/2013 (art.III/2) procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Examinând cu precădere legalitatea, se constată ca au fost respectate dispozițiile art.15-20 din același act normativ, cu privire la modalitatea de întocmire și mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incident niciunul din motivele de nulitate ce ar putea fi invocate și din oficiu, conform art.17 din O.G. nr. 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia, procesul-verbal a reținut în mod corect și complet situația de fapt, respectiv că la data efectuării controlului vehiculul având număr de înmatriculare_, a circulat fără rovinietă valabilă, fiind întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului instrumentator.
Privitor la susținerile petentului conform cărora autoturismul a fost înstrăinat către N. V. prin contractul de vânzare-cumpărare datat 16.06.2010, instanța reține:
Conform art. 7 din OG 15/2002 „Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”. În sensul art. 1, lit. b, din același act normativ, utilizatori sunt „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal, vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate, sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori stăini”.
În aceste condiții, subiectul activ al contravenției de a circula fără rovinietă poate fi așadar proprietarul menționat în certificatul de înmatriculare sau cel care utilizează autovehiculul în baza unui drept legal. Cu privire la acesta din urmă, instanța apreciază că utilizarea autovehiculului trebuie să fie justificată de existența unui raport juridic care să confere dreptul de utilizare.
Cu privire la calitatea de proprietar a numitului N. V., instanța apreciază că, dat fiind regimul special al înstrăinării de autovehicule, inclusiv cerința înmatriculării pe numele noului proprietar pentru ca astfel să fie asigurată opozabilitatea actului juridic, încheierea consensuală a contractului de vânzare-cumpărare – în baza înscrisului sub semnătură privată – nu îndeplinește rigorile legii pentru a atrage răspunderea juridică a noului proprietar pentru contravenția prevăzută de art. 8, alin. 1 din OG 15/2002. Acest aspect reiese cu evidență din faptul că procesul-verbal a fost întocmit pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor, potrivit cărora proprietar al autoturismului în cauză este petentul.
Deși obligația înmatriculării pe numele cumpărătorului revine acestuia, vânzătorul are la dispoziție o acțiune în constatarea dreptului de proprietate în patrimoniul cumpărătorului, astfel încât nu se poate prevala de pasivitatea acestuia pentru a justifica exonerarea de răspundere.
Mai mult de atât, petentul își invocă propria culpă, ca fapt exonerator de răspundere, întrucât în sarcina sa incumba obligația radierii autoturismului, pentru ca din punct de vedere juridic acesta să nu îi mai aparțină, și în consecință a nu mai răspunde contravențional pentru faptele în legătură cu acesta.
În ceea ce privește existența unui drept legal de utilizare al autovehiculului, așa cum instanța a precizat anterior, acesta poate deriva dintr-un raport juridic (de ex. Contract de leasing, închiriere), iar nu din simpla posesie, sens în care cumpărătorul menționat nu poate avea calitatea de subiect activ al contravenției sub niciun aspect.
Este necesar ca petentul să înțeleagă că sunt necesare diligențe din partea sa în vederea radierii și înmatriculării autovehiculului dacă vrea să evite alte sancțiuni în sarcina sa, deoarece cel puțin la acest moment mașina apare ca înmatriculată pe numele său.
Ca atare, motivat de circumstanțele în care a fost săvârșită contravenția, având în vedere gravitatea faptei comisă, modul și mijloacele de comitere, scopul urmărit și urmarea produsă, văzând dispozițiile art. 7 din O.G. 2/2001 – text ce face vorbire de sancțiunea „avertismentului”, instanța va admite plângerea și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.
Va atrage atenția petentului asupra dispozițiilor art. 7 din O.G. 2/2001 referitoare la respectarea prevederilor legale.
Este de reținut totodată, și în ideea justificării sancțiunii avertismentului, că sancțiunea contravențională are aptitudine funcțională numai în măsura în care ea e adecvată cazului individual concret. Orice faptă care întrunește elementele constitutive prevăzute de o anumită normă contravențională constituie contravenția prevăzută în acea normă. Fapta însă, ca realitate concretă, realizează într-o măsură și într-un mod distinct trăsăturile esențiale ale contravenției și tocmai de aceea trebuie apreciată distinct de la o persoană la alta și de la o împrejurare la alta.
Este de reținut că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională nu reprezintă un scop, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel CNADNR SA, prin care solicită să admita apelul, să caseze sentința iar pe fond să respingă plângerea contravențională și să mențină procesul verbal de constatare a contravenției si sancțiunile aplicate prin acesta, pentru urmatoarele motive:
ÎN FAPT: instanța de fond a admis plângerea contravențională a petentului M. MARIUL B. și pe cale de consecință a dispus inlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment si exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale aferenta procesului verbal . nr._/13.08.2013.
Solicită ca instanța să observe ca instanța de fond in mod greșit a interpretat greșit actul dedus judecații. În măsura in care, se procedează la inlocuirea amenzii cu avertismentul -in condițiile in care petenta nu deținea rovinieta la data săvârșirii faptei, elementul coercitiv si conștientizare a utilizatorilor cu privire la obligațiile ce le revin conform prevederilor legale, tinde sa devină caduc.
Este necesar ca circulația rutiera sa se desfășoare in condiții legale, respectiv cu rovinieta valabila asa cum a fost legiferata. Tariful de utilizare se aplica si in România, ca de altfel si in celelalte state membre UE, cu respectarea Directivei 62/1996 CEE, directiva care reglementează aplicarea acestor tarife, si care are la baza un principiu fundamental, menționat in majoritatea normativelor europene si romanești, respectiv principiul nediscriminarii intre utilizatori, astfel nu putem accepta egalitatea intre un utilizator care respecta legea si unul care nu respecta legea, lege menita (OG 15) sa asigure premisele unei bune administrări a rețelei de drumurilor naționale, ale cărui fonduri pentru intretinere si reabilitare si dezvoltare au fost si sunt insuficiente.
Precizează faptul ca CNADNR in calitate de administrator al rețelei de drumuri naționale nu dorește decât achitarea la timp, asa cum prevede legea, a tarifului de utilizare, obiectivul nefiind sancționarea, ci conștientizarea utilizatorului pentru un comportament legal demn de societatea zilelor noastre, societate care se bazează pe respectarea obligațiilor legale.
Astfel, este evident ca petentul/a, in calitate de persoana inscrisa in certificatul de inmatriculare si in cartea de identitate a vehiculului, este subiect activ al contravenției săvârșite, dar acesta se poate regresa impotriva cumpărătorului autoturismului, pentru recuperarea sumei reprezentând cuantumul sancțiunii aplicate care nu si-a indeplinit obligația legala de a se prezenta la organele competente sa efectueze transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, de pe numele petentului pe numele sau.
In situația in care petentul nu este sancționat, pentru ca acesta sa solicite pe cale legala actualului proprietar sa isi respecte obligațiile de plata in ceea ce privește autovehiculul, astfel actualului proprietar i se acorda prin instanța, indirect, dreptul de exceptare de la plata rovinietei, cumpărătorul neputand fi tras la răspundere in nici un fel. In aceasta situație, va devenii obișnuința ca actualii proprietari de autovehicule sa nu isi respecte obligațiile de plata, iar datorita faptului ca actele de înstrăinare nu ne sunt opozabile, foștii proprietari vor fi in continuare sancționați.
Astfel, fata de urmările produse si care s-ar putea produce, trebuie văzut ca acestea nu sunt lipsite de de gravitate, aducând atingere ordinii si valorilor sociale ocrotite.
Instanța de fond in mod corect a reținut că procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/26.02.2013. a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de O.G. 2 /2001, reținând că nu exista vreo cauza de nulitate absoluta prevăzuta de OG. 2/2001.
In ceea ce privește aprecierea instanței aceea ca sancțiunea aplicata nu corespunde gradului de pericol social al contravenției, solicită sa retina faptul ca fata de urmările produse si care s-ar putea produce, acestea nu sunt lipsite de gravitate ,aducand atingere ordinii si valorilor sociale ocrotite.
Pentru mașina sancționată, la data contravenției nu a existat rovinieta valabila fapt pentru care a fost aplicata amenda minima prevăzuta de lege pentru contravenția săvârșita.
In ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, in conformitate cu dispozițiile art.21, alin.3, din OG.nr. 2/2011, sancțiunea a fost corect individualizata fiind aplicata in limitele prevăzute de lege la minumul din grila .
Potrivit dispozițiilor art.l, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
În conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 fapta de a circula fără rovignietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și CNADNR S.A.
Solicită ca instanța sa ia in considerare faptul ca anularea proceselor verbale sau inlocuirea acestora cu avertisment, in condițiile in care petentul/a nu a avut valabila rovinieta la data sancționării, in condițiile in care legea prevede sancționarea contravenientului pentru neplata rovinietei dupa flecare 30 de zile de la data aplicării ultimei sancțiuni, nu va face decât sa incurajeze cetățenii sa nu mai respecte obligațiile legale de plata.
Având în vedere cele menționate mai sus, solicită admiterea apelului, anularea sentinței și pe fond respingerea plangerii contravențional și menținerea procesului verbal de constatare a contravenției ca temeinic si legal.
In drept, invocădispozițiile art. 466 si următoarele din N Cod proc. Civ., O.G. 2/2001, O.G.15/2002, Legea 455/2001.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, în raport de criticile formulate, cât si din oficiu, în temeiul art. 304.1 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată ca apelul este neîntemeiat.
In mod corect, instanța de fond a dispus inlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate intimatului M. M.-B. prin procesul-verbal ., nr._ întocmit de intimata CNADNR – CESTRIN la data de 13.08.2013, cu sancțiunea avertisment. Imprejurarea că susnumitul a instrăinat autoturismul pentru care exista obligația plății rovinietei către o altă persoană este de natură să imprime faptei contravenționale o gravitate redusă. Deși această imprejurare nu inlătură caracterul contravențional al faptei, obligația de plată a rovinietei revenind conform art.1 al.1 lit.b și art.7 din O.G. nr.15/2002 persoanei înscrise in certificatul de inmatriculare, totuși ea va fi avută in vedere la individualizarea sancțiunii aplicabile contravenientului.
Art.5 al.5 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, republicată, prevede că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, iar art.7 al.2 din aceeași lege prevede că avertismentul se aplică in cazul in care fapta este de gravitate redusă.
Instanța apreciază ca neintemeiată critica apelantei privind crearea unei discriminări intre utilizatorii care respectă legea și cei care nu o respectă, intrucât prin sentința apelată s-a constatat comiterea contravenției prevăzute de art.8 al.1 din O.G. nr.15/2002 de către intimat, insă instanța a aplicat o sancțiune proporțională cu gradul de pericol social al contravenției și anume avertismentul, sancțiune prevăzută expres de lege. In plus, nu se poate vorbi de o discriminare intre utilizatori și de o egalitate intre cei care plătesc rovinieta și cei care nu o plătesc, câtă vreme instanțele de judecată sunt indrituite prin lege să examineze legalitatea și temeinicia actelor de constatare și sancționare a contravențiilor, inclusiv in ceea ce privește sancțiunile aplicate de către agenții constatatori. Cu ocazia acestui examen, instanța va avea in vedere toate circumstanțele cauzei, luând in considerare atât aspectele de nelegalitate a procesului-verbal de contravenție, cât și cele de netemeinicie.
Faptul că fondurile pentru intreținerea și reabilitarea drumurilor publice sunt insuficiente nu poate justifica de plano aplicarea sancțiunii contravenționale a amenzii, cât timp din circumstanțele faptei rezultă că această sancțiune este disproporționată in raport de gravitatea faptei.
Apelanta afirmă că o scutire a intimatului de la plata amenzii contravenționale ar fi de natură să incurajeze cetățenii să nu mai respecte obligația de plată a rovinietei. Totuși, instanța reține că contravenientul este la prima abatere de acest gen, astfel că neefectuarea de către acesta a demersurilor de înmatriculare a autovehiculului vândut către noul proprietar, cu consecința neplății in continuare a rovinietei nu va mai putea fi invocată de intimat in apărarea sa și nu s-ar mai justifica sancționarea sa doar cu avertisment, o nouă faptă de acest gen prezentând o gravitate sporită.
În consecință, fata de considerentele mai sus expuse, Tribunalul constată ca fiind legală și temeinică sentința civilă nr. 346 din 7.02.2014 pronuntata de Judecatoria V., motiv pentru care, în temeiul art. 312 Cod de procedură civilă urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de CNADNR SA CESTRIN împotriva acestei sentinte, pe care o va mentine.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge ca nefondat apelul declarat de CNADNR SA CESTRIN impotriva sentintei civile nr. 346 din 7.02.2014 pronuntata de Judecatoria V., pe care o mentine.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Septembrie 2014.
Președinte, E.-G. A. | Judecător, V. M. | |
Grefier, A. D. |
Red. M.V./8.10.2014
Tehnored. A.D. 25 Septembrie 2014
Fond – Judecatoria V.- M. G.
..2014
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 357/2014. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 747/2014. Tribunalul... → |
|---|
