Plângere contravenţională. Decizia nr. 756/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 756/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 756/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 756/A/2014
Ședința publică de la 22 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E.-G. A.
Judecător V. M.
Grefier A. D.
Pe rol se află judecarea apelului Civil declarat de apelant I. T. DE M. V., cu sediul in V., .. 274, jud. V., in contradictoriu cu intimat . sediul în ., jud. V., impotriva sentintei civile nr. 802/21.03.2014 pronuntată de Judecătoria V., având ca obiect plângere contraventională.
S-au verificat și citit actele și lucrările dosarului, constatându-se că părțile nu au depus acte sau cereri, după care:
Se mai constată că, dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 15 sept. 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când s-au reținut următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil declarat împotriva sentinței civile nr. 802/2014 pronunțată de Judecătoria V., constată următoarele:
Prin sentinta civilă nr. 802/2014 Judecătoria V. a admis în parte plângerea formulată de petentul ., cu sediul în localitatea Munteni de Jos Jud. V. în contradictoriu cu intimatul I. T. DE M. AL JUDEȚULUI V. cu sediul în V., .;
A dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 8000 lei aplicată petentei prin procesul-verbal . nr._ din data de 29.11.2013., pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 13 lit. J și 24-25 din Legea 319/2006, cu sancțiunea „avertismentului”;
A menținut celelalte dispoziții ale procesului-verbal contestat.
A atras atenția petentei asupra prevederilor art. 7 din O.G. 2/2001, referitoare la respectarea dispozițiilor legale.
Pentru a hotărâ astfel, instanta de fond a avut in vedere următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 29.11.2013emis de către intimatul I. T. de M. V., petenta .L. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 8000 lei în temeiul 13 lit. J și 24-25 din Legea 319/2006, pentru faptul că angajatorul nu a asigurat efectuarea examenelor medicale pentru lucrătorii săi conform 13 lit. J și 24-25 din Legea 319/2006.
Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat . nr._ din data de 29.11.2013, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.
Mențiunile privind situația de fapt se bucură de prezumția de veridicitate, întrucât reprezintă constatări directe ale agenților constatatori ai intimatului I. T. de M. V..
Instanța a reținut faptul că, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (paragraful 60).
Așadar, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În drept, instanța a reținut că potrivit 13 lit. J și 24-25 din Legea 319/2006 și art. 39 (4) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) și b), art. 13 lit. a), d) - f), h) - m) și o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) și ale art. 32 alin. (2), iar art.13 lit. J prevede în sarcina angajatorului obligația „să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical și, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute și să asigure controlul medical periodic și, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării”
Din actele dosarului, dar și din atitudinea petentei de recunoaștere a faptei, săvârșirea faptei contravenționale așa cum a fost reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție este dovedită.
De asemenea nu poată fi reținută afirmația petentei că nu putea fi sancționată în acest interval deoarece prin procesul de control i s-a dat termen până pe 15.12.2013 pentru a remedia neregularitățile identificate, deoarece nici o dispoziție legală nu interzice sancționarea societății contraveniente în acest interval.
Având în vedere considerentele expuse, instanța constată că .. răspunde contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de 13 lit. J și 24-25 din Legea 319/2006.
Analizând, în temeiul art. 34 coroborat cu art. 38 din O.G. nr. 2/2001, modul în care intimatul a individualizat sancțiunea contravențională aplicată petentei, instanța de fond a apreciat că se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate societății.
Opinia instanței are la bază dispozițiile art. 20 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, conform cărora, la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanța a constatat că . a fost sancționată în mod legal cu amendă în cuantum de 8000 lei, în baza art. 39 alin. 4 din Legea 319/2006, pentru săvârșirea primei contravenții.
La individualizarea sancțiunii instanța a avut în vedere atitudinea reprezentantului societății cu privire la fapta săvârșită care a remediat deficiențele identificate, comunicând și intimatei faptul că a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa, faptul că societatea are doar 5 angajați, o amendă într-un asemenea cuantum punând în pericol chiar existența societății.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel I.T.M. V., pentru următoarele motive:
In fapt, instanța de fond a avut spre soluționare plângerea contravenționala formulata de petenta . formulata impotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._ din 29.11.2013 incheiat de I. T. de munca V..
Instanța de fond a dispus inlocuirea sancțiunea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, acordând clementa unui angajator care a incălcat prevederile legale privind securitatea si sănătatea in muncă asa cum sunt reglementate de prev.L.319/2006 si anume neefectuarea examenelor medicale pentru lucrătorii sai.
Cu privire la fapta reținuta in sarcina petentei, insăsi instanța de judecată are convingerea ferma că situația de fapt reținuta de agentul constatator corespunde realității.
Astfel legiuitorul prevede in sarcina angajatorului obligația cf.art.13 lit.j coroborat cu prev.art.24 si 25 din L.319/2006 „sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmează sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz controlul psihologic, ulterior angajării" iar nerespectarea acestor prevederi legale constituie contraventie si se sancționează cu amenda cf.art.39 alin.4 din L.319/2006.
I. T. de Munca V. a făcut dovada săvârșirii contravenției reținute in sarcina angajatorului ..
F. de toate motivele si documentele prezentate si administrate in dosarul civil nr._, . se face vinovata de săvârșirea contravenției reținuta in sarcina sa prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor.
In aceste condiții, având in vedere prevederile art.480 din L. 134/2010 privind codul de procedură civilă solicită rejudecarea in fond a cauzei prin luarea in considerare a prevederilor legale prevăzute in art.13 lit.j, art.24, 25 din L.nr.319/_ coroborat cu prev.art.39 alin.4 din L.319/2006, iar ca instanța de prim control judiciar solicitând să schimbe in parte sentința civila nr.802/2014 pronunțată de Judecătoria V. in dosarul civil nr._ in sensul menținerii sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul verbal de contravenție si sa respingă plângerea contravențională ca fiind nefondată si netemeinică.
In drept, invocă L.53/2003, L. 134/2010, OG nr.2/2001.
Intimata petentă a formulat întâmpinare, având in vedere următoarele motive:
Asa cum a prezentat si in plângerea depusa la instanța de fond, in perioada 26-27 noiembrie 2013, societatea a fost verificată de inspectorii din cadrul ITM V. cu privire la respectarea prevederilor legale privind relațiile de munca, securitatea si sănătatea in munca . Urmare acestui control, inspectorii de munca au constatat ca "concluziile investigațiilor medicale nu sunt finalizate prin completarea fiselor de aptitudine de către un medic de medicina muncii" pentru doi din cei cinci salariați ai societății.
Astfel ca domnii inspectori din cadrul ITM V., la data de 27 noiembrie 2013, au întocmit un plan de masuri, prin care i s-a pus in vedere respectarea termenului legal pentru transmiterea electronica a elementelor contractului individual de munca prevăzut de art. 4 alin.l lit.a aplicându-se sancțiunea AVERTISMENT VERBAL (art.5 din Anexa 1), iar pentru finalizarea concluziilor medicale prin completarea fiselor de aptitudini de către un medic specialist de medicina muncii ( prev. de art.13 lit.j, art.24 si 25 din Lg.319/2006), le-a fost acordat termen pana la data de 15.12.2013 .
Ulterior prin corespondenta le-a fost transmis procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor ., nr._/ 29.11.2013 prin care le-a fost aplicata amenda in cuantum de 8.000 lei pentru nerespectarea art. 13 lit.j si 24-25 din Lg.319/2006 pentru care le-a fost acordat un termen de realizare pana la data de 15.12.2013 .
După cum rezultă din planul de masuri ( Anexa 2) ultimul alin. " nerespectarea sau îndeplinirea partial de către entitatea controlata a măsurilor dispuse de inspectorii de munca, la termenele stabilite de acesta constituie contravenție conform art. 23 alin.l lit.b din Lg.108/1999 pentru înființarea si org. Inspecției muncii, rep. si se sancționează cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei", ei fiind sancționați anterior expirării termenului menționat in planul de masuri, ceea ce consideră ca este nelegal.
F. de situația de fapt, consideră ca instanța de fond in mod corect a admis plângerea si a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertisment tinând cont si de faptul ca numărul mic de angajați ce nu aveau la momentul efectuării controlului examenul medical efectuat nu isi desfășurau activitatea in domenii care sa creeze un grav pericol ordinii publice, precum domeniul alimentar, de sănătate . Angajații in cauza efectuând activități de contabilitate, construcții.
Având in vedere motivele expuse anterior solicită să se dispună respingerea apelului declarat si să fie menținută sentința pronunțata de instanța de fond.
In drept, invocă disp. art. 466 c.pr.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, sentința primei instanțe, tribunalul retine următoarele:
Instanța de fond a apreciat, în mod corect, asupra legalității și temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, considerând că nu sunt incidente cauze de nulitate prevăzute de art. 15-19 din O.G. nr. 2/2001.
Probele administrate dovedesc indubitabil că, la momentul controlului – 29.11.2013, petenta . a fost sancționată cu amendă în cuantum de 8000 lei în temeiul 13 lit. J și 24-25 din Legea 319/2006, pentru faptul că nu a asigurat efectuarea examenelor medicale pentru lucrătorii săi conform 13 lit. J și 24-25 din Legea 319/2006.
Apelantul, I. T. de M. V. critică sentința instanței de fond sub aspectul individualizării sancțiunii contravenționale.
Sub acest aspect, Tribunalul apreciază că instanța de fond a apreciat corect asupra acestui aspect.
Având în vedere criteriile enumerate de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2011 raportat la circumstanțele reale ale cauzei și la circumstanțele personale ale contravenientei, se impunea înlocuirea amenzii de 8000 lei, astfel cum, în mod corect, a apreciat și instanța de fond.
Potrivit prevederilor art. 5 alin. 5 din O.G nr.2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Conform prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază, în fiecare caz în parte, de către instanța de judecată, ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, de modul și mijloace de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmarea produsă.
Totodată, din actele dosarului, nu reiese că intimata ar mai fi fost sancționată contravențional pentru comiterea acestui gen de fapte.
Corect s-a avut în vedre la individualizarea sancțiunii, de către instanța de fond a atitudinii reprezentantului societății cu privire la fapta săvârșită care a remediat deficiențele identificate, comunicând și intimatei faptul că a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa, faptul că societatea are doar 5 angajați, o amendă într-un asemenea cuantum punând în pericol chiar existența societății.
Este de subliniat și faptul că la controlul respectiv nu au fost identificate și alte nereguli care să impună sancționarea intimatei pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de reglementările în domeniul supus controlului.
Aplicarea amenzii ca și sancțiune contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor juridice, de inducere a unui simț al responsabilității, iar instanța de fond a considerat, în mod corect, că scopul preventiv și educativ al sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.
Scopul sancțiunii contravenționale este în primul rând, de formare a unui spirit de responsabilitate și de reglare a relațiilor sociale încălcate
Aceasta nu înseamnă în mod necesar încurajarea acestui gen de fapte atâta vreme cât sistemul nostru de drept nu recunoaște ca izvor de drept precedentul judiciar și cât aprecierea proporționalității dintre pericolul social și sancțiune se raportează la datele concrete ale fiecărei spețe.
Față de considerentele anterior expuse, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de I. T. de M. V. împotriva sentinței civile nr.802/21.03.2014 a Judecătoriei V., pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de I. T. de M. V., impotriva sentinței civile nr. 802 din 21.03.,2014 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Septembrie 2014.
Președinte, E.-G. A. | Judecător, V. M. | |
Grefier, A. D. |
Red. AEG/25.09.2014
Tehnored. A.D. /25 Septembrie 2014/4 ex.
.-09-25 fond Judecătoria V. – BASOVEAN M.
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 714/2014. Tribunalul VASLUI | Fond funciar. Decizia nr. 721/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
