Legea 10/2001. Sentința nr. 403/2013. Tribunalul VRANCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 403/2013 pronunțată de Tribunalul VRANCEA la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 6748/91/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECTIA I CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 403
Ședința publică de la 06 Iunie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - D. J.
Grefier - M. J.
La ordine pe rol fiind pronunțarea cauzei civile privind pe reclamanții A. N. O. și P. L., cesionari de drepturi litigioase Mărășteanu G. L. și Mărășteanu V., ambii cu domiciliul în mun. Focșani . județul V., cumpărători de drepturi litigioase, în contradictoriu cu pârâții U. A. - Teritorială a mun. Focșani și P. mun. Focșani, potrivit Legii nr. 10/2001.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 30 mai 2013, consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când, în vederea deliberării pronunțarea a fost amânată pentru astăzi,06 iunie 2013, când ;
TRIBUNALUL
Deliberând asupra pricinii civile de față constată următoarele:
1. pozițiile procesuale adoptate de părțile litigante și aspecte procedurale relevante
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului V. în data de 16.11.2012 sub nr._, reclamanții A. N. O. și P. L. (în continuare reclamanții sau reclamanții inițiali) prin mandatar M. C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria M. Focșani - P. Municipiul Focșani (Municipiul Focșani sau U. A. Teritorială Focșani în condițiile Legii nr. 215/2001, denumită în continuare pârâta), să:
- se emită dispoziție privind calitatea de persoane îndreptățite;
- se restituie terenul în suprafață de 314,64 mp deținut în Focșani .. 3 în orice altă locație din intravilanul municipiului Focșani iar, dacă nu este disponibil, acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilul teren;
- fie acordate despăgubiri bănești pentru imobilul casă de locuit.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au arătat, în esență, că părinții reclamanților, A. N. și F., au deținut un imobil în Foșani, .. 3, compus din casă și terenul aferent în suprafață de 314,64 mp iar în baza decretului de expropriere nr. 397/29.12.1981 imobilul a trecut în proprietatea statului, primindu-se despăgubiri în sumă de 57.600,17 lei, construcția fiind demolată iar pe teren construindu-se un ansamblu de locuințe. Au formulat notificare în termenul legal.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1, 4, 7 și 11 din Legea nr. 10/2001, pct. 25 și 26 din Normele metodologice de Aplicare a Legii nr. 10/2001.
În probațiune, reclamanții au depus alăturat cererii introductive înscrisuri (filele 4-21).
Cererea este scutită de plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar în lumina art. 50 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 și art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995.
1.1¹. Prin cerere scrisă (fila 61) reclamantul cesionar a solicitat restituirea în compensarea suprafeței de 314,64 mp terenul din Focșani, ..
1.2. Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare (fila 32) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare, a indicat, în esență, conținutul art. 1 din Legea nr. 10/2001, istoricul faptelor. A precizat că vechiul amplasament nu este disponibil, nu dispune de terenuri sau servicii care să poată fi acordate în compensare. A depus înscrisuri (filele 34-49).
1.3. La termenul din data de 10.01.2013 instanța a luat act de cesiunea de drepturi litigioase intervenită în speță (înscrisuri filele 54-55), dispunând, față de solicitarea avocatului reclamanților, introducerea în cauză în calitate de reclamanți a cesionarilor de drepturi litigioase, respectiv a numiților Mărășteanu G.-L. și Mărășteanu V. (în continuare cesionarii sau reclamanții cesionari).
1.4. La termenul din data de 31.01.2013 a fost încuviințată pentru reclamanți proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică.
Analizând probatoriul administrat în cauză, Tribunalul reține următoarele:
2. situația faptică reținută de instanță
2.1. cu privire la dreptul de proprietate în cauză
Văzând conținutul înscrisurilor administrate în cauză (filele 13, 14), Tribunalul reține că a fost dobândit de către autorii reclamanților, A. N. și A. F., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 2363/07.09.1971 a notariatului Județului V. un imobil compus din suprafața de 314,64 mp teren și o casă de locuit construită pe acest teren, din zid, acoperită cu tablă și având trei camere, antreu, bucătărie, verandă, camară, beci, imobil situat în Focșani, .. 3, județul V..
Notabil este și că nu a rezultat pierderea dreptului de proprietate, totală sau parțială, de către reclamanții inițiali sau autorii acestora după această dată, mai precis până la momentul la care s-a dispus exproprierea bunurilor imobile, nefiind făcută nicio probă de către partea pârâtă în acest sens și neexistând elemente de ordin faptic care să conveargă la o atare concluzie.
Cu toate acestea, prin decretul de expropriere nr. 397/29.12.1981 (adeverința nr. 3533/06.05.2003 emisă de . 15) autorii reclamanților inițiali rezultă că au fost expropriați de imobilul teren în suprafață de 314,64 mp și construcție situate în Focșani, .. 3, proprietate până la acea dată a lui A. N. și F., imobilul fiind demolat iar evaluarea despăgubirilor s-a realizat în conformitate cu prevederile legale de la acea dată, proprietarul primind suma de 57.600,17 lei,din care pentru teren suma de 707,94 lei.
Sintetizând cele expuse mai sus, Tribunalul constată că în concret autorii reclamanților inițiali apar a fi fost în situația de persoane ce au pierdut un drept de proprietate la nivelul anului 1981, primind însă anumite remunerații pentru construcțiile expropriate cât și pentru suprafețe de teren ce apar a fi fost considerate la acea dată ca fiind în patrimoniul lor.
2.2. cu privire la calitatea de persoane îndreptățite a reclamanților inițiali
2.2.1. cererea de reconstituire formulată
Tribunalul constată că pentru imobilul în cauză a fost formulată o cerere (notificare), de către cei doi reclamanți inițiali, respectiv notificarea înregistrată la nr. 103/15.02.2002 la B. T. I. C. (fila 36) prin care reclamanții inițiali au solicitat să fie despăgubiți pentru casa din Focșani, . ce avea 101,80 mp, demolată, cât și pentru valoarea terenului de 314,64 mp sau să le fie atribuit teren în intravilanul orașului Focșani o suprafață echivalentă „ultracentral”.
2.2.2. calitatea de succesori - persoane îndreptățite a reclamanților inițiali
În analiza solicitării propriu-zise a părții reclamante, Tribunalul, fără a se îndepărta de la limitele în care a fost învestit, subliniază, în planul ascendenței reclamanților inițiali, că aceștia sunt fiul și fiica defuncților A. N. și F..
Această concluzie este ancorată în conținutul înscrisurilor administrate în cauză, respectiv:
- copii acte de identitate (filele 8 și 9) din care rezultă prenumele părinților reclamantului;
- certificat de moștenitor nr. 134/29.04.1996 (fila 16) din care rezultă că A. N. a decedat la 12.02.1995 și a lăsat, ca moștenitori legali, pe A. F. - soție - și pe P. L. și A. O. - fiică și fiu;
- certificat de moștenitor nr. 388/28.09.1998 (fila 18) din care rezultă că A. F. a decedat la 31.05.1998 și a lăsat, ca moștenitori legali, pe P. L. și A. O. - fiică și fiu;
- Certificat de deces din 13.02.1995 care atestă decesul lui A. N. (fila 20);
- Certificat de deces din 01.06.1998 care atestă decesul lui A. F. (fila 21);
- Certificate de naștere și de căsătorie (filele 46 și 47) pentru reclamantă și de naștere pentru reclamant din care rezultă ascendența acestora.
Sintetizând conținutul acestor înscrisuri rezultă decesul lui A. N. și F. precum și calitatea de unici moștenitori legali pentru reclamanții inițiali.
Indicarea în actul de naștere și de identitate ale reclamantului inițial ca prenume al tatălui N. în loc de N. apare din coroborarea probatoriului administrat ca fiind o simplă eroare materială și nu poate conduce la concluzia că reclamantul inițial ar fi avut o altă ascendență decât reclamanta inițială.
2.2.3. Concluzia instanței
Văzând elementele de ordin faptic expuse în paragrafele anterioare și realizând o analiză coroborată a mijloacelor de probă administrate, Tribunalul reține următoarele concluzii în plan faptic, de la care se va realiza analiza în drept a cererii de chemare în judecată:
În primul rând, văzând probatoriul administrat mai sus rezultă că reclamanții inițiali sunt singurii succesori legali ai autorilor lor, ascendenți de gradul I.
În al doilea rând, autorii reclamanților apar a fi fost proprietarii imobilului în cauză, compus din casă și teren, imobil ce nu rezultă a fi fost înstrăinat de proprietari decât la nivelul anului 1981 când dreptul de proprietate a fost pierdut ca urmare a exproprierii acestora.
În al treilea rând, Tribunalul reține că nu a rezultat derularea unei alte proceduri administrativ-jurisdicționale sau judiciare cu privire la imobilul în cauză și nici emiterea unui act (dispoziție ori hotărâre judecătorească) prin care să le fie oferit reclamanților inițiali un răspuns la notificarea formulată în această pricină.
În al patrulea rând, Tribunalul reține că dacă privitor la întinderea imobilului teren nu au existat elemente divergență, aceasta fiind conform tuturor mijloacelor de probă administrate de 314,64 mp, în privința imobilului construcție Tribunalul constată că aceasta apare a fi indicată în mod diferit de diversele înscrisuri existente la dosar. În concret, reclamanții au inițial s-au referit prin notificare la o suprafață de 101,80mp de construcție, în contractul de vânzare din 1971 apare indicația „64,5 mp loc de casă”, conform schiței anexă la contract (fila 40) suprafața clădită este de 101,80 mp iar conform fișei imobilului (fila 57) și a schiței anexă (fila 58) suprafața construită apare ca fiind de 108,62 mp.
Având în vedere aceste elemente de ordin faptic și având ca principale repere principiul disponibilității ce guvernează procesul civil precum și imperativul pentru instanță de a nu se pronunța plus sau ultra petita, Tribunalul va reține că suprafața construcției este de 101,80 mp, aceasta fiind de altfel suprafața solicitată de reclamanții inițiali și confirmată de schița la convenția de vânzare prin care autorii reclamanților inițiali au devenit proprietarii imobilului.
2.3. Analiza faptelor ca efect al cesiunii de drepturi litigioase
Conform contractului de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase autentificat de BNP A N. și P. prin încheierea nr. 4046/07.12.2012 rezultă că reclamanții inițiali au vândut dreptul litigios ce formează obiectul prezentului dosar reclamanților cesionari.
Având în vedere legitimarea procesuală a cesionarilor, Tribunalul constată că solicitarea univocă a cesionarului a constat în restituirea în compensarea suprafeței de 314,64 mp terenul din Focșani, ..
În atari condiții, anticipând și elementele de argumentare ce vor fi oferite de instanță în paragrafele subsecvente, văzând că de principiu reclamanții inițiali sunt persoane îndreptățite la reparație iar cu privire la imobilul în cauză au avut un drept de proprietate recunoscut și proteguit de Legea nr. 10/2001, Tribunalul are a stabili dacă se poate dispune dezdăunarea în natură sau prin echivalent, iar pentru cea de-a doua ipoteză, ce modalitate este permisă de lege pentru speța dedusă judecății.
În concret, Tribunalul reține că este neîndoielnic faptul demolării construcției în cauză precum și a ocupării în prezent a terenului cu alte construcții, respectiv blocuri (filele 91, 93, 62). Rezultă că restituirea în natură nu poate fi dispusă.
În atari condiții, rămâne de verificat ce măsuri reparatorii prin echivalent pot fi dispuse.
Pornind de la solicitarea univocă formulată de cesionarul de drepturi litigioase, Tribunalul constată că această cerere, astfel cum a fost formulată, nu poate fi primită favorabil în considerarea următoarelor categorii de argumente de ordin faptic cât și de drept.
În primul rând, analizând conținutul înscrisurilor administrate în cauză cât și a raportului de expertiză efectuat de expertul Rânghianu N. D. se rețin următoarele:
Terenul din Focșani, . este situat în T46 P2819 și are categoria curți construcții - 199 mp și în P2820, categoria arabil - 101 mp (fila 89). Rezultă o suprafață totală de 300 mp;
- Această primă suprafață este proprietatea reclamanților cesionari conform:
- contractului de vânzare-cumpărare autentificat la nr. 1454/336 din 22.12.1960 (fila 74);
- contractului de donație autentificat la nr. 9411/04.06.1992 (fila 70).
- Suprafața de teren privitoare la care cesionarii au un drept de proprietate este de 300 mp.
Terenul din Focșani, . este situat în T46 P2821 și are categoria curți construcții - 156 mp și în P2820%, categoria arabil - 65 mp (fila 89). Rezultă o suprafață totală de 221 mp;
- Această a doua suprafață de teren este solicitată în compensare.
- Această a doua suprafață face corp comun cu prima, ambele apărând ca fiind stăpânite de cesionari și ocupate, chiar dacă doar în parte, de o construcție a reclamanților cesionari (schiță - fila 92).
Vecinii terenului stăpânit de reclamanții cesionari:
- Erau la momentul anului 1960 (anul cumpărării terenului de către autorul cesionarilor) T. B., I.G.C. (la sud), .;
- Erau la momentul dobândirii dreptului de proprietate de către cesionari prin donație (anul 1992): ., N. C. și RAGCL Focșani (la sud conform schiței anexă la contract - fila 71);
- Sunt în prezent (conform raportului de expertiză - fila92): I. A., A. R., C. M. (la sud) și drum.
Văzând și conținutul actelor de proprietate depuse la dosar la solicitarea instanței de către o terță persoană (vecinul de la sud al cesionarilor, C. V. sau Gaidargi V., conform declarației acestuia) rezultă că proprietatea acestuia din urmă se învecina la nivelul anului 1963 în partea de nord cu Întreprinderea de Gospodărie Orășenească.
Văzând și declarația dată verbal de cesionar în fața instanței de judecată la ultima înfățișare, Tribunalul concluzionează că în concret reclamanții cesionari stăpânesc în mod efectiv o suprafață de teren superioară ca întindere celei privitoare la care au un drept de proprietate. Proprietatea cesionarilor apare a se fi extins de facto către partea de sud prin acapararea unei porțiuni de teren.
Văzând cadrul procesual obiectiv din prezenta cauză și limitele învestirii instanței precum și limitele de probatoriu existente în acest cadru, Tribunalul, uzând de un raționament deductiv reține că suprafața de teren ocupată în plus de cesionari și solicitată a le fi atribuită în prezentul dosar este cea aflată la sud de proprietatea acestora și aparținând, conform probelor administrate fostului RAGCL Focșani. Cum este de notorietate că persoana continuatoare a RAGCL Focșani este . prezent) rezultă că de principiu această ultimă persoană juridică ar fi proprietara/deținătoarea de drept a imobilului în chestiune, însă o atare concluzie ar fi trasă cu rezerva determinată de cadrul procesual existent în această pricină.
Faptul că pârâta din prezenta cauză nu este proprietara imobilului solicitat în compensare rezultă așadar din următoarele categorii de probe:
În primul rând, conform situației nr. 591/07.01.2013 (fila 66) rezultă că pârâta nu deține terenuri ce aparțin domeniului privat al municipiului Focșani și nici servicii sau bunuri din același domeniu care să poată fi acordate în compensare în accepțiunea Legii nr. 10/2001.
În al doilea rând, această concluzie este întărită de adresa nr._/17.04.2013, având același emitent și din care se deduce că municipiul Focșani nu deține teren inventariat în domeniul public sau privat al municipiului la adresa din . (fila 97).
În al treilea rând, din adresa emisă de OCPI V. (fila 100) rezultă în mod implicit că pentru imobilul în chestiune municipiul nu este proprietar înregistrat în evidențele cadastrale.
În al patrulea rând, o analiză a probatoriului administrat a condus la concluzia că imobilul solicitat în compensare aparținea unei alte persoane juridice decât unitatea administrativ-teritorială Focșani.
Trecând peste toate aceste aspecte, Tribunalul constată că din niciun mijloc de probă administrat în cauză nu a rezultat că pârâta ar fi proprietara terenului solicitat de cesionari. Chiar admițând teze contrare celor reținute mai sus, Tribunalul subliniază că inclusiv o simplă presupunere privitoare la existența unui drept de proprietate în patrimoniul pârâtei cu privire la acest imobil nu este suficientă pentru a se constata de către instanță un atare drept.
În plus, Tribunalul subliniază că stabilirea cadrului procesual subiectiv reprezintă conform legislației procesual civile active în speță un atribut strict al părții reclamante,instanței nefiindu-i îngăduit să modifice sau completeze acest cadru ex officio.
3. analiza temeiniciei cererii introductive de instanță în lumina legislației aplicabile în speță
3.1. cu privire la legislația relevantă
Conform art. 1 alin. 1-3 din Legea nr. 10/2001: „ (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi. 2) In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau masuri compensatorii in conditiile legii privind unele masuri pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv, in perioada regimului comunist in Romania. (3) Masurile reparatorii prin echivalent constand in compensare cu alte bunuri sau servicii se acorda prin decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a entitatii investite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii. Masurile reparatorii in echivalent constand in masuri compensatorii in conditiile legii privind unele masuri pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv, in perioada regimului comunist in Romania se propun a fi acordate prin decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a entitatii investite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii”.
Conform art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 10/2001: „In sensul prezentei legi, prin imobile preluate in mod abuziv se intelege: h) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare”.
Conform art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001: „(1) Sunt indreptatite, in intelesul prezentei legi, la masuri reparatorii constand in restituire in natura sau, dupa caz, prin echivalent: a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora”.
Conform art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001: „De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite”.
Conform art. 6 alin. 1 din Legea nr. 10/2001: „Prin imobile, in sensul prezentei legi, se inteleg terenurile, cu sau fara constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii in mod abuziv, precum si bunurile mobile devenite imobile prin incorporare in acest constructii”.
Conform art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001: „De regula, imobilele preluate in mod abuziv se restituie in natura. Daca restituirea in natura este posibila, persoana indreptatita nu poate opta pentru masuri reparatorii prin echivalent decat in cazurile expres prevazute de prezenta lege”.
Conform art. 9 din Legea nr. 10/2001: „Imobilele preluate in mod abuziv, indiferent in posesia cui se afla in prezent, se restituie in natura in starea in care se afla la data cererii de restituire si libere de orice sarcini”.
Conform art. 11 alin. 4, 5 și 7 din Legea nr. 10/2001: „ (4) In cazul in care lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa functional intregul teren afectat, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent pentru intregul imobil. (5) Valoarea constructiilor expropriate si demolate se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare in functie de volumul de informatii puse la dispozitia evaluatorului. (7) In situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4) valoarea masurilor reparatorii in echivalent se stabileste prin scaderea valorii actualizate a despagubirilor primite pentru teren, respectiv pentru constructii, din valoarea corespunzatoare a partii din imobilul expropriat - teren si constructii - care nu se poate restitui in natura, stabilita potrivit alin. (5) si (6).”.
3.2. analiza în concret a temeiniciei cererii introductive prin raportare la situația de fapt reținută de instanță
Fără a relua cele expuse la punctele anterioare ale prezentei motivări, Tribunalul subliniază că Legea nr. 10/2001, actul normativ pe care s-a grefat demersul reclamantei este aplicabil în speță (art. 1 din lege), reclamanții inițiali au calitatea de persoane îndreptățite (art. 4 din lege), imobilul în discuție intră în sfera de incidență a Legii nr. 10 iar preluarea de către stat a terenului și construcției din patrimoniul autorilor reclamanților inițiali, ca modalitate efectivă, intră în sfera de incidență a art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 10/2001.
În esență, Tribunalul reține că Legea nr. 10/2001, spre deosebire de legile anterioare, se înscrie în încercarea legiuitorului de a reglementa masuri reparatorii cât mai complete si mai adecvate proprietarilor. Legiuitorul a fost preocupat sa acopere pe cât a fost posibil, toate situațiile de preluare abuziva a imobilelor de către stat în perioada 1945 – 1989 si astfel sa repare prejudiciile cauzate proprietarilor privați, prin restituirea tuturor categoriilor de imobile preluate abuziv, dând curs astfel Rezoluției nr. 1123/1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Conform dispozițiilor art. 1 lit. „f” din Normele metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 aprobate prin HG nr. 250/7.03.2007, prevederile legii au un caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare si, în cazul în care acestea din urma conțin alte masuri, prevederile legii se aplica cu prioritate în raport cu respectivele masuri.
Domeniul de aplicare, prevăzut de art. 10 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 este stabilit numai la acele preluări abuzive produse în intervalul 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, singura excepție expresa admisa de lege fiind rechizițiile efectuate în temeiul Legii nr. 139/1940.
În concret, văzând și conținutul univoc al art. 10 din Legea nr. 10/2001 rezultă întrunirea inclusiv a ultimei cerințe, mai sus indicată.
În continuarea analizei expusă de instanță la punctul 2.3. al prezentei hotărâri, Tribunalul reține că în continuarea argumentelor detaliate la respectivul punct și care sunt prin ele însele necesare și suficiente pentru reținerea concluziei conform căreia nu poate fi acordat în compensare pentru bunul expropriat reclamanților imobilul teren din . fi amintite următoarele prevederi legale care converg în mod indubitabil către aceeași concluzie.
Astfel, Tribunalul reține că în lumina art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania „Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Față de acest text, se reține că în conformitate cu art. 1 alin. 3 din același act normativ „(3) În situația în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) și (4)” iar conform art. 24 alin. 2-4 din lege „(2) În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6). (3) Numărul de puncte acordat în condițiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) și (7). (4) În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6).”.
Văzând conținutul univoc al acestor texte de lege, care sunt de imediată aplicare și active inclusiv pentru speța dedusă judecății, rezultă că singura măsură reparatorie care se poarte acorda în această cauză este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) și (4) din lege.
În consecință, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de reclamanții A. N. O. și P. L., cesionari de drepturi litigioase Mărășteanu G. L. și Mărășteanu V. în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială a M. Focșani - P. M. Focșani, va constata că reclamanții au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, constând în despăgubiri (conform Legii nr. 165/2013), pentru imobilul compus din teren, în suprafață de 314,64 mp și casă de locuit în suprafață de 101,80 mp, situat în Focșani, .. 3, județul V..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de reclamanții A. N. O. și P. L., cesionari de drepturi litigioase Mărășteanu G. L. și Mărășteanu V. domiciliați în mun. Focșani . județul V. în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială a M. Focșani - P. M. Focșani.
Constată că reclamanții Mărășteanu G. L. și Mărășteanu V. au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, constând în despăgubiri, pentru imobilul compus din teren, în suprafață de 314,64 mp și casă de locuit în suprafață de 101,80 mp, situat în Focșani, .. 3, județul V..
Cu drept de a formula recurs în termen 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Iunie 2013
Președinte, D. J. | ||
Grefier, M. J. |
Red/DJ/6ex
04.07.2013
| ← Succesiune. Decizia nr. 934/2013. Tribunalul VRANCEA | Fond funciar. Decizia nr. 600/2013. Tribunalul VRANCEA → |
|---|
