Contestaţie în anulare. înţelesul noţiunii de "greşeală materială"
| Comentarii |
|
Dacă instanţa a anulat ca netimbrat recursul declarat, contestatorul nu poate, pe calea contestaţiei în anulare, să obţină anularea deciziei, cu motivarea că taxa de timbru nu a fost stabilită în cuantum legal.
Numai în ipoteza în care contestatorul ar fi făcut dovada achitării taxei de timbru şi, cu toate acestea, instanţa de recurs ar fi anulat recursul ca netimbrat, contestaţia în anulare ar fi fost fondată, fiind vorba, în mod evident, despre o eroare materială.
(Decizia nr. 1398 din 3 iunie 2002 - Secţia a IV-a civilă)
Prin Decizia civilă nr. 1072 din 9.04.2002, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a 11 l-a civilă a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant A.D. împotriva Deciziei civile nr. 3441/A din 29.11.2001 a Tribunalului Bucureşti-Secţia a IV-a civilă, reţinând că, deşi a fost legal citat, cu menţiunea achitării unei taxe de timbru în sumă de 150.000 lei şi a unui timbru judiciar de 1.500 lei, recurentul nu a plătit aceste taxe.
La data de 24.04.2002, recurentul A.D. a formulat contestaţie în anulare împotriva acestei decizii, susţinând că, în mod greşit, recursul formulat a fost anulat ca netimbrat, deoarece unele motive de recurs nu erau supuse timbrării, iar pentru altele timbrajul era discutabil.
în drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 318 din Codul de procedură civilă, contestatorul susţinând că hotărârea pronunţată este rezultatul unei erori materiale.
Curtea urmează a respinge contestaţia în anulare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 318 din Codul de procedură civilă, "hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale".
în cauză, instanţa de recurs a stabilit o taxă de timbru în sarcina recurentului, l-a citat legal cu menţiunea achitării acesteia, după care, constatând că taxa de timbru fixată nu fusese achitată, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997.
Ceea ce se susţine prin contestaţia în anulare nu este o "greşeală materială", în înţelesul art. 318 din Codul de procedură civilă. Contestatorul susţine că nu datora această taxă de timbru, criticând astfel cuantumul stabilit de către instanţa de recurs.
Această critică nu se poate formula pe calea contestaţiei în anulare, ci numai în procedura specială prevăzută de Legea nr. 146/1997.
Numai în ipoteza în care contestatorul ar fi achitat taxa de timbru, ar fi depus la dosar dovada plăţii acesteia şi, cu toate acestea, instanţa de recurs ar fi anulat recursul ca netimbrat, contestaţia în anulare ar fi fost fondată, fiind vorba, în mod evident, de o eroare materială.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, în baza art. 318 din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge contestaţia în anulare.
| ← Contestaţie în anulare. Părţi | Contestaţie în anulare. Cazuri. Respingerea cererii de... → |
|---|
