Divorţ. Păstrarea numelui dobândit prin căsătorie. Lipsa învoielii soţilor. Motive temeinice, în sensul art. 40 din Codul familiei
| Comentarii |
|
în cazul în care, în timpul căsătoriei, soţia a desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică şi a semnat cu numele dobândit prin căsătorie lucrări ştiinţifice ce au apărut în publicaţii de circulaţie internă şi internaţională, aceasta constituie un motiv temeinic pentru a i se încuviinţa să poarte şi după desfacerea căsătoriei numele dobândit prin căsătorie, în caz de opunere din partea soţului.
(Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 727/21.05.1996)
Prin sentinţa civilă nr. 5.967/1995, Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamanta PA.F. împotriva pârâtului P.L.M. şi s-a declarat desfăcută căsătoria, din culpa pârâtului. Totodată, s-a încuviinţat reclamantei să-şi păstreze numele din căsătorie.
Apelul declarat de pârât a fost admis de Tribunalul Municipiului Bucureşti - secţia a IlI-a civilă, prin decizia civilă nr. 284A/1996, a fost schimbată, în parte, sentinţa, în sensul că s-a decis ca reclamanta să
revină la numele anterior căsătoriei, cu motivarea că între soţi nu a intervenit nici o învoială cu privire la numele ce urmează a fi purtat de reclamantă după desfacerea căsătoriei şi nici nu există motive temeinice, care să justifice măsura luată de judecătorie.
împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs intimata-reclamantă, care a criticat soluţia instanţei de apel, întrucât există motive temeinice pentru ca instanţele să-i fi încuviinţat să păstreze numele din căsătorie, pentru că în timpul căsătoriei a desfăşurat o activitate tehnico-ştiinţifică în domeniul industriei chimice, semnând lucrări ştiinţifice cu numele purtat în timpul căsătoriei, că este autoare şi coautoare a mai multor brevete de invenţie, articole şi lucrări de specialitate, care au apărut în publicaţii interne şi internaţionale; că, din căsătoria cu intimatul s-a născut un copil care, deşi este major, schimbarea numelui din căsătorie ar aduce recurentei prejudicii morale în viitor. ,
Recursul este fondat.
Potrivit art. 40 Codul familiei, la desfacerea căsătoriei soţii se pot învoi ca soţul care, potrivit art. 27, a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ să poarte acest nume şi după desfacerea căsătoriei, instanţa luând act de această învoială prin hotărârea de divorţ.
Pentru motive temeinice, instanţa poate să încuviinţeze acest drept, în lipsa unei învoieli între soţi.
Cu înscrisurile depuse la instanţa de apel, recurenta face dovada că în timpul căsătoriei a desfăşurat o bogată activitate tehnico-ştiinţifică în domeniul industriei chimice a coloranţilor şi a semnat lucrări ştiinţifice cu numele dobândit prin căsătorie, lucrări ce au apărut în publicaţii de circulaţie internă şi internaţională.
Au fost depuse, de asemenea, copii de pe trei certificate de inventator, la care recurenta este coautoare, cu numele dobândit prin căsătorie.
Activitatea ştiinţifică desfăşurată de recurentă, care a devenit cunoscută cu numele purtat în timpul căsătoriei, constituie, în sensul textului de lege citat, motiv temeinic pentru ca instanţa judecătorească să încuviinţeze, în lipsa unei învoieli din partea soţilor, ca reclamanta recurentă să poarte şi după desfacerea căsătoriei numele dobândit la încheierea acesteia.
| ← Divorţ. Menţinerea numelui din căsătorie. Condiţii | Divorţ. Stingerea acţiunii în apel, prin împăcarea... → |
|---|
