Drept procesual civil. Principii ale procesului civil. Nulitatea hotărârii. Proces echitabil
| Comentarii |
|
C. proc. civ., art. 105 alin. (2), art. 129 alin. (1)
Prin reţinerea de către instanţa de apel a excepţiilor de fond -lipsa interesului şi calităţii procesuale active fără a fi puse în discuţia părţilor, s-au încălcat flagrant principiul contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, principii ce guvernează procesul civil român, fiind incidente prev. art. 105 aiin. (2) C. proc. civ.
Noţiunea de proces echitabil presupune respectarea şi aplicarea principiilor contradictorialităţii cât şi a dreptului la apărare, iar potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ., judecătorul are îndatorirea să facă respectarea şi să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii şi celelalte principii ale procesului civil.
C.A Alba-lulia, Secţia civilă decizia nr. 498 din 02 noiembrie 2007
Prin sentinţa civilă nr. 884/2006 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia a fost respinsă cererea formulată de reclamantul B.G. împotriva pârâţilor
G.M., P.F., D.A., C.E., Z.A., S.R., P.D., P.I., G.M., Z.E.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că pentru capetele I şi II din acţiunea reclamantului există autoritate de lucru judecat raportat la decizia civilă nr. 40/2002 pronunţată de C.A. Alba Iulia iar capetele III şi IV sunt nefondate întrucât cota de proprietate intabulată în CF prin încheierea nr. 4685/2006 la B 39 s-a efectuat în baza sentinţei civile 7141/2006 a Judecătoriei Alba Iulia prin care s-a admis plângerea pârâţilor împotriva încheierii de respingere notată sub B 44 şi drept urmare s-a procedat la intabularea sub B50-B55 potrivit deciziei civile nr. 40/2002 a Curţii de Apel Alba Iulia.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 122/A/2007, Tribunalul Alba a respins apelul declarat de reclamantul B.G. împotriva sentinţei civile nr. 884/2007 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut şi motivat următoarele:
Situaţia CF în ce priveşte proprietatea se prezintă astfel: la B5 este intabulat dreptul de proprietate asupra imobilelor în favoarea lui M.I. în cotă de 22/252 părţi cu titlu cumpărare. La 20 septembrie 1949 în baza contractului de donaţie s-a intabulat dreptul de proprietate la B32 pentru numita C.A. născută M. asupra cotei de 10/252 părţi din cota de 22/252 părţi pe care I.M. (M.) o avea intabulată la B5.
în baza sentinţei civile nr. 5306/1997 a Judecătoriei Alba Iulia asupra cotei de proprietate deţinută de C.A. la B32 s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea lui B.G.
în pronunţarea acestei sentinţe instanţa a avut în vedere că B.G. a încheiat un act valabil de cumpărare cu C.A., a cărei moştenitori au fost obligaţi să elibereze moştenitorilor cumpărătorului act apt de intabulare. Cu această ocazie nu s-a analizat decât valabilitatea înscrisului de vânzare cumpărare, fără a se avea în vedere că B.G. era căsătorit şi actul de cumpărare a fost încheiat în timpul căsătoriei.
Toate aceste aspecte au fost reţinute anterior prin decizia civilă nr. 40/2002 a C.A. Alba Iulia care evocând fondul cauzei a constatat că defunctul B.G. a cumpărat împreună cu soţia sa B.F. în perioada căsătoriei ca bun comun imobilul înscris în CF de la C.A., că pe acest teren cei doi soţi au ridicat casa de locuit şi anexele gospodăreşti şi au fost obligaţi pârâţii P.D. şi P.I. în calitate de moştenitori ai defunctei C.A. să elibereze act valabil de intabulare asupra terenului în litigiu. Din considerentele acestei decizii a rezultat că deşi în cauză s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 5306/1997 această sentinţă nu a analizat decât valabilitatea contractului de vânzare cumpărare încheiat între B.G. cumpărător şi C.A. vânzător nu şi calitatea de bun comun cumpărat pentru B.G. şi soţia sa F.
Rezultă că B.G. şi B.F. trebuiau intabulaţi pe cota de 10/252 părţi deţinute de C.A. la B32, provenită din poziţia B5, intabulată numai pe
B.G. la B40.
La 14 martie 1997 în baza certificatului de moştenitor nr. 11/1997 s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea lui P.D. la B 39 asupra cotei de proprietate de 12/252 părţi de la B5 care a aparţinut lui M. I.
Această cotă de proprietate intabulată la B 39 nu a făcut obiectul nici unui litigiu între moştenitorii cumpărătorilor B.G. şi B.F., care au cumpărat cota de proprietate de la C.A.
Prin sentinţa civilă nr. 7141/2005 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia a fost anulată încheierea de respingere din 17.10.2005 a cererii petentelor de intabulare în CF 2778 Cioara şi s-a dispus intabularea acestora în devălmăşie cu titlu vânzare cumpărare potrivit deciziei civile nr. 40/2002 a C.A. Alba Iulia. Urmare acestei sentinţe pârâtele intimate au fost intabulate în CF la B50-B56 asupra cotei de proprietate înscrisă la B39 în favoarea lui P.D.
Această intabulare nu coincide cu dispoziţiile deciziei civile nr. 40/2002 întrucât moştenitoarele lui B.F. urmau să-şi intabuleze dreptul de proprietate în această calitate după ce poziţia B40 ar fi fost rectificată conform deciziei 40/2002 în sensul că alături de B.G. ar fi fost înscrisă şi B.F. asupra cotei de proprietate de 10/252 părţi cumpărată de familia B. de la C.A. înscrisă la B32.
P.D. aşa cum s-a arătat este intabulat la B39 asupra cotei de 12/252 părţi ce provin de la M.E. de la B5, ca moştenitor conform certificatului de moştenitor nr. 11/1997.
Reclamantul B.G. în calitate de proprietar înscris în CF la B41 asupra cotei de proprietate a antecesorului său B.G. de la B40 nu justifică niciun interes legitim în promovarea prezentei acţiuni.
Singurii care justifică interes în promovarea unei atari acţiuni sunt moştenitorii proprietarului de la B 39 P.D. deoarece acesta este cel care a pierdut dreptul de proprietate asupra cotei de 12/252 părţi ce nu a făcut obiectul litigiului în care s-a pronunţat decizia civilă nr. 40/2002.
Tribunalul a apreciat că prezenta acţiune a fost promovată de o persoană fără calitate procesuală activă şi a respins apelul menţinând sentinţa civilă atacată pentru considerentele arătate.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând în principal casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.
în expunerea criticilor se arată că hotărârea atacată se bazează pe excepţia lipsei de interes şi respectiv lipsa calităţii procesual active în condiţiile în care acestea nu au fost puse în discuţia părţilor fiind constatate din oficiu de către instanţă respectiv regăsite doar în considerentele hotărârii atacate.
Instanţa de apel a modificat motivarea hotărârii instanţei de fond soluţionând cauza pe cele două excepţii fără ca acestea să fie puse în discuţia părţilor şi a da posibilitate recurentului să justifice calitatea procesuală activă, respectiv interesul în formularea acţiunii.
Recurentul arată pe larg care sunt considerentele ce justifică interesul cât şi calitatea procesual activă.
în subsidiar se solicită modificarea hotărârii şi admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
în expunerea criticilor, după arătarea pe larg a stării de fapt, recurentul arată că în speţă nu există autoritate de lucru judecat a capetelor 1 şi 2 de cerere, iar capătul 3 şi 4 sunt întemeiate.
Intimaţii nu au depus întâmpinare.
In recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate şi raportat la prevederile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., Curtea constată recursul fondat pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a pronunţat o soluţie de respingere a acţiunii constatând excepţia autorităţii de lucru judecat pentru două capete de cerere iar pentru capetele de cerere 3 şi 4 referitoare la rectificarea de carte funciară s-a reţinut netemeinicia lor.
Instanţa de apel, prin decizia atacată, a pronunţat soluţia de respingere a apelului fără a răspunde motivat la toate criticile aduse hotărârii instanţei de fond şi reţinând că se impunea respingerea acţiunii întrucât reclamantul nu justifică interes, respectiv calitate procesuală activă.
Verificând actele şi lucrările dosarului se constată că aceste excepţii absolute, de fond, nu au fost invocate de nicio parte, nici în faţa instanţei de fond şi nici în faţa instanţei de apel.
De altfel, în faţa instanţei de apel intimaţii nu au depus întâmpinare.
Prin urmare aceste excepţii absolute au fost reţinute din oficiu de către instanţa de apel.
însă faţă de prevederile art. 129 alin (4) teza a Il-a, raportat la art. 137 C. proc. civ., aceste excepţii absolute trebuiau puse în discuţia părţilor pentru a da posibilitatea acestora să formuleze apărări.
Astfel Curtea constată că prin reţinerea de către instanţa de apel a celor două excepţii de fond fără a fi puse în discuţia părţilor s-au încălcat flagrant principiul contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, principii ce guvernează procesul civil român, fiind incidente prev. art. 105 alin (2) C. proc. civ.
Procedând astfel, decizia instanţei de apel este lovită de nulitate, întrucât, în procesul civil, părţile au posibilitatea legală de a participa în mod activ la desfăşurarea judecăţii, atât prin susţinerea şi dovedirea drepturilor proprii, cât şi prin dreptul de a combate susţinerile părţii potrivnice şi de a-şi exprima poziţia faţă de măsurile pe care instanţa le poate dispune.
Aceste drepturi legale ale participanţilor la judecată sunt asigurate prin respectarea unui principiu fundamental al procesului civil, principiul contradictorialităţii, căruia instanţa, la rândul ei, trebuie să i se supună.
Pentru asigurarea contradictorialităţii în procesul civil, instanţa are obligaţia de a pune în discuţia părţilor toate aspectele de fapt şi de drept pe baza cărora se soluţionează litigiul.
Nerespectarea acestui principiu, care asigură implicit şi respectarea dreptului la apărare, este sancţionată cu nulitatea hotărârii.
Mai mult, noţiunea de proces echitabil presupune respectarea şi aplicarea principiilor contradictorialităţii, cât şi a dreptului la apărare, iar potrivit art. 129 alin (1) C. proc. civ. judecătorul are îndatorirea să facă respectarea şi să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii şi celelalte principii ale procesului civil.
Pentru cele ce preced, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin (5) C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. va admite recursul, va casa decizia atacată şi va trimite cauza spre rejudecare instanţei de apel.
în rejudecare, instanţa de apel, va pune în dezbaterea părţilor cele două excepţii şi orice împrejurări de fapt ori de drept având în vedere prevederile art. 129 alin. (4) C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 315 alin. (3) C. proc. civ.
| ← Determinarea cadrului procesual creat de reclamanţi prin... | Hotărâre judecătorească care ţine loc de titlu pentru... → |
|---|
