Hotărâre judecătorească care ţine loc de titlu pentru obţinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate de către o societate comercială. Condiţii de admisibilitate a acţiunii prin care se solicită pronunţarea unei astfel de hotărâri

Comentarii

0

H.G. nr. 834/1991, art. 1

Potrivit art. 1 din H.G. nr. 834/1991, în categoria societăţilor comerciale care pot beneficia de dispoziţiile acestui act normativ întră societăţile comerciale cu capital de stat la data înfiinţării, nefiind specificată cerinţa ca acestea să aibă capital de stat şi la data solicitării beneficiului actului normativ menţionat.

C.A Alba-lulia, Secţia civilă decizia nr. 452 din 12 octombrie 2007

Prin sentinţa civilă nr. 150/2007 pronunţată de Judecătoria Petroşani în dosar nr. 141/278/2005 a fost respinsă acţiunea civilă introdusă de reclamanta S.C. „M” S.R.L. împotriva pârâtului Consiliul local al municipiului Petroşani pentru constatare drept de administrare.

în motivarea sentinţei s-a reţinut că documentaţia topografică depusă la dosar nu a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 1-33 din anexa I la criteriile stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor nr. 2665/28.02.1992 şi ale Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr. 1C/311/28.02.1992, şi nu a fost verificată şi aprobată de Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară al Jud. Hunedoara şi nici avizată de reprezentanţii Consiliului local al municipiului Petroşani.

Prin decizia civilă nr. 215/2007 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 141/278/2005 a fost admis ca fondat apelul introdus de reclamantă împotriva acestei sentinţe, a fost schimbată sentinţa, s-a admis acţiunea civilă a reclamantei şi s-a constatat că reclamanta are drept de administrare şi folosinţă asupra terenurilor înscrise în CF în limita suprafeţei de 17.430 mp.

S-a stabilit că această hotărâre ţine loc de titlu pentru obţinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

în considerentele decizie s-a reţinut că terenurile în litigiu au fost folosite de S.C. „S” SA Deva iar în urma divizării acesteia, imobilele au fost arondate societăţii reclamante care ulterior s-a transformat din societate cu capital de stat în societate cu capital privat.

S-a apreciat că faptul că ea nu a solicitat eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate câtă vreme era încă societate cu capital privat nu înseamnă că nu mai intră sub incidenţa H.G. nr. 834/1991, având în vedere modul în care aceasta s-a format.

A reţinut instanţa de apel că procesul verbal de vecinătate şi viza OCOT se cer la eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, nefiind necesare la pronunţarea sentinţei privind constatarea dreptului de administrare şi folosinţă ci doar ulterior, alături de această sentinţă, la eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietar.

împotriva soluţiei pronunţate de tribunal a formulat recurs pârâtul Consiliul local al municipiului Petroşani arătând că H.G. nr. 834/1991 prin art. 1 instituie posibilitatea de constituire a unui drept de proprietate doar în favoarea societăţilor comerciale cu capital de stat.

Susţine că reclamanta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de textul de lege menţionat, la momentul solicitării aceasta fiind societate cu capital privat 100%, că actul de înfiinţare al acesteia este hotărârea societăţii din aceasta s-a desprins, astfel că societatea care ar fi trebuit să solicite constatarea dreptului de folosinţă şi eliberarea certificatului de constatare era S.C. „S” SA Deva.

în ceea ce priveşte terenul în suprafaţă de 17.430 mp pârâtul relevă faptul că acesta aparţine domeniului privat al municipiului Petroşani, că reclamanta a solicitat în anul 2005 concesionarea acestui teren, cerere aprobată prin Hotărârea Consiliului local nr. 72/2005, însă reclamanta nu s-a mai prezentat pentru încheierea contractului de concesiune, folosind în continuare terenul fără a plăti redevenţa.

Recursul promovat de pârât a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 452/2007 a C.A. Alba Iulia care a reţinut în considerente următoarele:

în conformitate cu dispoziţiile art. 250 din Legea nr. 31/1990 una din consecinţele operaţiunii de divizare a unei societăţi este transferul, atât în raporturile dintre societatea divizată şi societatea beneficiară cât şi în raporturile cu terţii, către fiecare dintre societăţile beneficiare a tuturor activelor şi pasivelor societăţii divizate, transfer care se efectuează în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de divizare.

în temeiul textului de lege, societăţii reclamante ca societate beneficiară a divizării S.C. „S” SA Deva, i s-a transmis în patrimoniu atât dreptul de a folosi terenurile în litigiu cât şi dreptul de a face toate demersurile necesare în vederea obţinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate în baza H.G. nr. 834/1991, neputând astfel a fi primită susţinerea recurentei în sensul că societatea îndreptăţită să solicite constatarea dreptului de folosinţă şi eliberarea certificatului de constatare a dreptului de proprietate era societatea divizată.

Faţă de prevederile legale amintite s-a apreciat ca neîntemeiată şi afirmaţia potrivit căreia nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 1 din

H.G. nr. 834/1991 ca societatea să fi fost constituită prin hotărâre a guvernului sau prin decizia organului administraţiei locale de stat, atâta timp cât această cerinţă este îndeplinită de societatea divizată S.C. S. SA Deva.

în categoria societăţilor comerciale care pot beneficia de dispoziţiile

H.G. nr. 834/1991 intră, potrivit art. 1 din acest act normativ societăţile comerciale cu capital de stat la data înfiinţării, nefiind specificată cerinţa ca acestea să aibă capital de stat şi la data solicitării aşa cum afirmă recurenta. Prin urmare, şi această condiţie prevăzută de textul de lege amintit s-a reţinut a fi îndeplinită în speţă aşa cum de altfel în mod corect a reţinut şi instanţa de apel.

Art. 3 al H.G. nr. 834/1991 prevede că dispoziţiile acestui act normativ nu se aplică terenurilor care fac parte din domeniul public şi nici terenurilor cărora le sunt incidente dispoziţiile H.G. nr. 746/1991 privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicării art. 36 şi 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările ulterioare, cu excepţia terenurilor din domeniul privat al statului pe care există obiective construite ce conţin suprafeţe agricole prevăzute pentru dezvoltate.

în cauza de faţă însă, pârâta nu a probat în conformitate cu dispoziţiile art. 1169 C. civ. faptul că imobilele în litigiu ar fi exceptate de la aplicare

H.G. nr. 834/1991 potrivit articolului enunţat mai sus, iar împrejurarea că reclamanta a solicitat concesionarea acestor terenuri este lipsită de relevanţă în contextul în care, pe de o parte, societatea din care s-a divizat le-a folosit încă din 1971 şi nu a fost încheiat niciun contract de concesiune iar, pe de altă parte, sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de H.G. nr. 834/1991 pentru a se putea constata existenţa unui drept de administrare.

<

Vezi şi alte speţe de drept civil: