Deciziile sau dispoziţiile având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilele prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 emise până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 şi nevalorificate. Căi de atac
| Comentarii |
|
Legea nr. 247/2005, art. II
Potrivit art. II alin. (1) din Legea nr. 247/2005, Titlul I, dispoziţiile având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilele prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi nevalorificate, pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii. Legea nr. 247/2005 a intrat în vigoare la data de 25.07.2005, deci acţiunile prevăzute la art. II alin. (1) din Legea nr. 247/2005 puteau fi introduse până la data de 25.07.2006.
Potrivit art. II alin. (2) din Legea nr. 247/2005, Titlul I, hotărârea pronunţată de prima instanţă poate fi atacată cu recurs la C.A.
C.A Alba-lulia, Secţia civilă decizia nr. 105 din 7 martie 2007
Prin sentinţa civilă nr. 1082/2006 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 888/2005 a fost admisă în parte contestaţia precizată şi formulată de contestatorii C.A.P. şi C.E. în contradictoriu cu intimaţii M.F.P. prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara, Municipiul Deva prin Consiliul Local Deva şi Primarul Municipiului Deva şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara şi în consecinţă:
- s-a constatat nulitatea absolută a dispoziţiilor nr. 642/2002, 732/2002 şi 71/2005 emise de intimatul Primarul Municipiului Deva;
- a fost obligat intimatul Primarul Municipiului Deva să emită dispoziţie de restituire în natură a imobilului înscris în CF, situat în Deva, în ceea ce priveşte construcţia şi în ceea ce priveşte cota dt 7/16 părţi din terenul în suprafaţă de 989 mp;
- s-a luat act de renunţarea la judecată a contestatorului cu privire la despăgubiri pentru imobilul notificat.
Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul a reţinut în fapt şi în drept următoarele:
Contestatorii C.A.P. şi C.E. au adresat intimatului-prin executor judecătoresc, notificarea înregistrată cu nr. 8275/2001, solicitând ca în baza Legii nr. 10/2001 să le fie restituit în natură imobilul situat în Deva, înscris în CF, trecut în proprietatea statului prin Decizia nr. 144/1989 „fără acordarea vreunei despăgubiri”.
în exercitarea atribuţiunilor sale impuse de Legea nr. 10/2001, intimatul Primarul Municipiului Deva a emis Dispoziţia nr. 642/2002, modificată succesiv prin Dispoziţia nr. 723/2002 şi respectiv nr. 71/2005, prin care recunoscând contestatorilor calitatea de persoane îndreptăţite a beneficia de prevederile Legii nr. 10/2001, a stabilit ca în contul imobilului notificat a cărui restituire în natură nu este cu putinţă, a propus acestora să opteze pentru măsuri reparatorii în echivalent în limita sumei de 424.510.000 lei contestatoarea-conform cotei sale de proprietate de 7/16 părţi din imobil, şi de 178.058.000 lei contestatorul-conform cotei sale de proprietate de 9/16 părţi.
împotriva acestei sentinţe a formulat apel intimatul Primarul Municipiului Deva care a solicitat modificarea sentinţei şi respingerea contestaţiei ca fiind tardiv formulată.
în motivarea apelului s-a arătat că notificarea a fost transmisă prin birou de avocatură, iar în notificare contestatorii au specificat domiciliul ales la sediul cabinetului de avocatură, astfel încât emitentul a procedat legal comunicând toate actele administrative la domiciliul indicat de petenţi.
La termenul din 31.01.2007, C.A. a calificat calea de atac incidenţă în speţă ca fiind recursul, în conformitate cu dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 247/2005.
Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate prin prisma criticilor formulate dar şi din oficiu, în temeiul art. 3041 C. proc. civ., C.A. constată că prezentul recurs nu este fondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
După cum rezultă din dispoziţia nr. 642/2002 imobilul situat în Deva a făcut parte din imobilele care, potrivit art. 16 alia (1) din Legea nr. 10/2001 (în forma în vigoare înainte de modificarea adusă prin Legea nr. 247/2005), nu se restituiau în natură.
Astfel, în imobilul în litigiu a funcţionat Grădiniţa nr. 10, fiind ocupat de o unitate bugetară de învăţământ, imobilul fiind inclus pe lista imobilelor de interes public, care nu se restituie în natură.
Prin dispoziţia 723/2002 s-a stabilit dreptul contestatorilor la măsuri reparatorii prin echivalent corespunzător cotei părţi din imobil, iar prin dispoziţia nr. 71/2005 s-a stabilit valoarea despăgubirilor cuvenite fiecăreia dintre ei.
Din actelc dosarului rezultă că aceste dispoziţii nu au fost valorificate, respectiv contestatorii nu au încasat sumele de bani prevăzute în dispoziţia nr. 71/2005.
Potrivit art. II alin. (1) din Legea nr. 247/2005, dispoziţiile având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilele prevăzute la art 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi nevalorificate, pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii. Legea nr. 247/2005 a intrat în vigoare la data de 25.07.2005, deci acţiunile prevăzute la art. II alin. (1) din Legea nr. 247/2005 puteau fi introduse până la data de 25.07.2006.
Faţă de această dispoziţie legală, fără îndoială aplicabilă speţei, nu se pune problema tardivităţii formulării contestaţiei.
Pentru toate cele ce preced, Curtea a respins recursul formulat de intimatul Primarul Municipiului Deva ca nefondat, contestaţia fiind formulată în termen legal.
în speţă s-a pus şi problema căii de atac incidente în speţă, însă faţă de dispoziţiile exprese ale art. II alin. (2) din Legea nr. 247/2005, C.A. a soluţionat cauza în complet de recurs şi conform disp. art. 299 şi urm.
| ← Cuxele şi dreptul de exploatare temporară a unui bun... | Determinarea cadrului procesual creat de reclamanţi prin... → |
|---|
