Obiecte din metale preţioase. Restituirea bunurilor potrivit cotei succesorale deţinute. Inexistenţa unei dispoziţii similare art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001
| Comentarii |
|
C. civ., art. 651
O.U.G nr. 190/2000
O.G. nr. 24/2003
I. Prin sentinţa civilă nr. 2894/13 aprilie 2007, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantul N.D., în contradictoriu cu pârâta BNR, a obligat pârâta BNR să plătească reclamantului o cotă de 1/3 din contravaloarea a 87,14 grame aur fin şi din contravaloarea a 658,97 grame argint fin, calculată la preţul practicat de BNR la data plăţii efective.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că reclamantul este moştenitorul legal al defunctului P.N., în calitate de fiu, având o cotă indiviză de 1/3 din patrimoniul succesoral, astfel cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. 90/11 septembrie 1972 eliberat de notariatul de stat al judeţului Mehedinţi.
II. Tribunalul a reţinut că singurul aspect criticat de către reclamant este cota ce revine recurentului-reclamant din bunurile care formează obiectul litigiului, dobândite pe cale succesorală de la tatăl său, N.P.
Conform certificatului de moştenitor nr. 90/11 septembrie 1972 eliberat de fostul Notariat de Stat Strehaia, la data de 25 noiembrie 1971 a decedat N.P., lăsând ca moştenitori pe N.A., N.F. şi N.D., fiecare cu o câte o cotă de 1/3, în calitate de descendenţi de gradul I.
Recurentul-reclamant a contestat dreptul surorii sale N.F. la redobândirea unei cote din monedele confiscate de la tatăl său, pe motiv că, la data confiscării, aceasta nu era căsătorită şi până la data decesului său, 27 ianuarie 1990, bunurile în cauză nu s-au aflat în posesia tatălui său sau a urmaşilor acestuia.
Or, nicio dispoziţie legală nu exclude calitatea de succesibil a unei persoane căsătorite, iar, pe de altă parte, instituţia retransmiterii moştenirii poate conduce la situaţia în care bunurile unei persoane să fie dobândite de o altă persoană care nu are vocaţie succesorală proprie la moştenirea acesteia.
Potrivit mecanismului juridic instituit de O.U.G nr. 190/2000, aprobată şi modificată prin Legea nr. 261/2002 şi O.G. nr. 24/2003, se consideră că dreptul de proprietate asupra monedelor nu a ieşit niciodată din patrimoniul titularilor săi pentru a se transmite în cel al statului. Cu alte cuvinte, titularii dreptului de proprietate nu au pierdut decât posesia monedelor, care a fost exercitată de către stat ulterior momentului preluării lor abuzive. Ca atare, regăsindu-se în patrimoniul succesoral, dreptul s-a transmis la data deschiderii succesiunii moştenitorilor, chiar dacă nici aceştia nu au avut şi posesia monedelor. La rândul lor, succesorii persoanelor de la care au fost preluate monedele au transmis la deces dreptul de proprietate asupra acestora propriilor moştenitori, potrivit regulilor devoluţiunii legale sau testamentare.
De altfel, chiar dacă s-ar considera că monedele au ieşit din patrimoniul persoanei de la care au fost preluate şi au intrat în patrimoniul statului, reclamantul ar putea solicita redobândirea dreptului de proprietate, deci un transfer al acestuia în sens invers, tot numai în calitate de moştenitor, de data aceasta, fostului proprietar. Or, calitatea sa de moştenitor, care nu se poate raporta faţă de dispoziţiile art. 651 C. civ. decât tot la data deschiderii succesiunii, spre deosebire de dobândirea unui drept în această calitate, ce poate avea loc la un moment ulterior, îi deschide vocaţia numai la reconstituirea unei cote de 1/3 din ceea ce ar fi putut solicita şi autorul său. Practic, în această situaţie, chiar dacă moştenitorii nu solicită redobândirea bunurilor în calitate de titulari ai dreptului de proprietate, dobândit pe cale succesorală, ci în calitate de dobânditori ai bunurilor existente în patrimoniul succesoral la data decesului autorilor lor, nu ar putea primi mai mult decât ar fi dobândit în absenţa intervenirii faptului preluării abuzive.
Pe de altă parte, O.U.G nr. 190/2000, aprobată şi modificată prin Legea nr. 261/2002 şi O.G. nr. 24/2003, nu conţine o dispoziţie similară celei din art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, care prevede că de cotele moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută de această lege profită ceilalţi moştenitori ai persoanei îndreptăţite care au depus în termen cererea de restituire.
Trib. Bucureşti, s. a V-a civ., decizia nr. 1043 din 3 iunie 2008
| ← Imobil redobândit pe calea unei acţiuni în revendicare de un... | Imobil restituit unui singur moştenitor în temeiul Legii nr.... → |
|---|
