ORDONANŢA DE PLATĂ. LITIGIU COMERCIAL. COMPETENŢA TERITORIALĂ. Competenţă teritorială
| Comentarii |
|
COMPETENŢA TERITORIAL®.
-art. 5 din OUG nr.119/2007;
-art.3 żi 5 Cod comercial;
-art.5, 10 żi 12 Cod pr.civilľ.
-art.1104 alin.2 Cod civil;
ën materie comercialľ competenßa teritorialľ a
instanßei se stabileżte ”n baza art.5 żi 10 din Codul de
procedurľ civilľ, revenind reclamantului dreptul de a alege
”ntre mai multe instanße deopotrivľ competente.
Prin derogare de la art.1104 din Codul civil, art.59
din Codul de comerß, prevede cľ atunci c‰nd nu existľ clauzľ
expresľ locul executľrii contractului este acela unde ”żi are
stabilimentul comercial cel ce se obligľ.
(Curtea de Apel Piteżti Đdecizia nr.70/R-C din 30
ianuarie 2009)
Prin cererea ”nregistratľ la 19 septembrie 2008, creditoarea
S.C. ăD.I.Ó S.R.L. a chemat ”n judecatľ pe debitoarea S.C. ăM.Ó S.R.L.
pentru emiterea unei ordonanße de platľ a sumei de 300.000 lei.
ën motivare s-a arľtat cľ ”ntre pľrßi s-a ”ncheiat la 28 mai
2008 un contract de furnizare prin care creditoarea se obliga sľ
livreze debitoarei un numľr de 1.252 bucľßi anvelope. ën acelażi
contract pľrßile au convenit cľ ”n cazul ”n care achizitorul va cumpľra
anvelopele de la un alt furnizor, va plľti actualei creditoare 300.000 lei
cu titlu de penalitate.
Cum aceastľ clauzľ penalľ a devenit operantľ, iar creanßa
creditoarei este certľ, lichidľ żi exigibilľ sunt incidente dispozißiile
O.U.G. nr.119/2007 pentru emiterea unei ordonanße de platľ.
La 16 octombrie 2008, debitoarea a formulat ”nt‰mpinare
prin care a invocat at‰t apľrľri de fond, c‰t żi excepßia necompetenßei
teritoriale a Tribunalului Comercial Argeż, susßin‰nd cľ obligaßia nu a
luat nażtere ”n Piteżti żi nu sunt incidente prevederile art.10 pct.4 din
Codul de procedurľ civilľ.
Prin sentinßa comercialľ nr.991/C/2008, Tribunalul
Comercial Argeż żi-a declinat competenßa de solußionare ”n favoarea
Tribunalului Giurgiu reßin‰nd ca ”ntemeiatľ excepßia necompetenßei
teritoriale.
ën susßinerea acestei concluzii s-a arľtat cľ p‰r‰ta are
sediul la Giurgiu, menßiunea potrivit cľreia contractul s-a ”ncheiat la
Piteżti nu este semnatľ żi żtampilatľ de debitoare, iar locul plľßii nu
este nici el la Piteżti ”n condißiile ”n care plata urma sľ se facľ prin filľ
C.E.C., deci banca plľtitoare se afla la sediul debitoarei.
ëmpotriva acestei sentinße a declarat recurs creditoarea,
pentru motive ”ncadrabile ”n dispozißiile art.304 pct.9 Cod procedurľ
civilľ.
Examin‰nd criticile formulate, s-a constatat cľ ele sunt
fondate, pentru cele de mai jos.
Raporturile invocate de reclamantľ drept cauzľ juridicľ a
pretenßiilor sale sunt raporturi de drept comercial decurg‰nd dintr-un
contract intitulat ca fiind de furnizare, dar care are caracteristicile unui
contract de v‰nzare-cumpľrare, ”n care ambele pľrßi au calitatea de
comercianßi, iar bunul ce face obiectul convenßiei ßine de activitatea
desfľżuratľ de acestea (art.3 żi 56 din Codul comercial).
Fiind un raport de drept comercial, ce ”żi are izvorul ”ntr-
un contract, creditoarea a ”nßeles sľ invoce dispozißiile O.U.G.
nr.119/2007 żi judecata sľ se facľ dupľ regulile instituite de acest act
normativ.
Potrivit art.5 din ordonanßľ, ăCererea privind creanßa de
platľ a preßului se depune la instanßa competentľ pentru judecarea
fondului cauzei ”n primľ instanßľÓ.
Ażadar, competenßa de solußionare a unei cereri ”ntemeiatľ
pe dispozißiile O.U.G. nr.119/2007 revine instanßei care ar fi avut
competenßa sľ solußioneze fondul pricinii.
ën conformitate cu prevederile art.5 din Codul de
procedurľ civilľ, de principiu, sub aspect teritorial competenßa se
stabileżte ”n raport de domiciliul p‰r‰tului, regulľ de la care actul
normativ prevede cľ se poate deroga potrivit altor prevederi legale,
printre care żi cele de la art.10 unde ”n alin.1 la pct.1 se dispune cľ
cererile privitoare la executarea sau desfiinßarea unui contract revin
instanßei locului prevľzut ”n contract pentru executarea obligaßiei. La
pct.4 din acelażi articol, se aratľ cľ ”n cazul cererilor privitoare la
obligaßii comerciale, competenßa revine instanßei locului unde
obligaßia a luat nażtere sau cea a locului plľßii.
Alegerea atunci c‰nd mai multe instanße sunt deopotrivľ
competente revine reclamantului, aża cum prevede art.12 din Codul
de procedurľ civilľ.
S-a impus, ażadar, sľ se stabileascľ dacľ Tribunalul
Comercial Argeż era competent teritorial sľ solußioneze cauza de faßľ
”n raport de locul nażterii obligaßiei, al executľrii acesteia sau al plľßii.
ën materie comercialľ executarea obligaßiilor este parßial
diferitľ de cea reglementatľ de Codul civil.
ën dreptul civil potrivit art.1104 Cod civil, plata se face la
locul arľtat ”n contract sau la domiciliul debitorului, deci ea este
cherabilľ, iar ”n materie de v‰nzare se face la locul predľrii obiectului
convenßiei.
Aceste reguli, aża cum s-a arľtat, au suferit ”n dreptul
comercial modificľri adaptate żi impuse de nevoile, tradißia żi uzurile
traficului comercial, modificľri ce se regľsesc ”n art.59 din Codul de
comerß.
Potrivit acestui text de lege, orice obligaßiune comercialľ
trebuie sľ fie executatľ la locul arľtat ”n contract, la cel care rezultľ
din natura operaßiunii ori din intenßia pľrßilor contractante. ăën lipsľ
de o clauzľ expresľ, contractul trebuie sľ fie executat ”n locul unde
cel ce s-a obligat ”żi avea stabilimentul sľu comercial sau cel pußin
domiciliul ori reżedinßa la formarea contractuluiÓ.
ën concluzie, atunci c‰nd pľrßile nu convin nimic cu
privire la locul executľrii contractului sub ambele lui aspecte, acesta
se determinľ ”n funcßie de sediul debitorului.
Cum ”n cauzľ, contractul invocat nu conßine clauze
privind locul executľrii contractului, s-a fľcut aplicarea dispozißiilor
art.59 alin.2 din Codul comercial, deci acesta s-a determinat dupľ
sediul furnizorului-v‰nzľtor.
Aceastľ statuare este susßinutľ de faptul cľ el este
debitorul obligaßiei reglementate din contract, aceea de livrare a unor
anvelope, iar celelalte clauze, printre care żi cea de platľ a unor
penalitľßi, sunt numai accesorii ale obligaßiei principale.
Faßľ de toate aceste elemente, reßin‰nd cľ sediul
debitoarei este ”n Piteżti, cľ pľrßile nu au convenit expres asupra
locului de executare a obligaßiilor, cľ sunt incidente dispozißiile art.59
alin.2 din Codul comercial, iar valoarea pretenßiilor este de peste
100.000 lei, s-a apreciat cľ Tribunalul Comercial Argeż era una din
instanßele competente teritorial sľ solußioneze cauza.
ën concluzie, s-a reßinut cľ recursul este fondat żi el a fost
admis żi, ”n baza art.312 alin.2 din Codul de procedurľ civilľ, a fost
casatľ sentinßa żi trimisľ cauza pentru continuarea judecľßii la aceastľ
instanßľ.
| ← Bunuri comune ale soţilor. Urmărirea de către creditori... | IMOBIL DEŢINUT ÎN BAZA UNUI CONTRACT DE LOCAŢIUNE.... → |
|---|
