PENSIE DE ÎNTRETINERE. LIPSA CAPACITĂTIIPROCE-SUALE DE EXERCIŢIU A CREDITORULUI. REPREZENTAREA ÎN JUSTITIE. DETERMINAREA COMPETENTEI TERITORIALE ÎN RAPORT DE DOMICILIUL ALES AL REPREZENTANTULUI LEGAL.
| Comentarii |
|
în cazul în care titularul dreptului dedus judecăţii este lipsit de capacitate procesuală de exerciţiu, el stă în proces printr-un reprezentant, care dobândeşte calitate procesuală, chiar dacă acesta acţionează pentru recunoaşterea unor drepturi nu în favoarea sa, ci a persoanei pe care o reprezintă.
De aceea, domiciliul (legal sau ales) al acestui reprezentant este important în determinarea competenţei teritoriale.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu, reclamanta G.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul T.G. obligarea acestuia la plata unei pensii de întreţinere majorate în folosul minorei T.E.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - unde reclamanta are domiciliul legal -sau în favoarea Judecătoriei Sectorului 3, unde domiciliază pârâtul.
Prin sentinţa civilă nr. 935/2.03.1998, Judecătoria Giurgiu a admis cererea reclamantei şi a majorat de la 120.000 lei la 240.000 lei lunar obligaţia de întreţinere datorată de pârât pentru minoră, cu începere de la data introducerii acţiunii, până la majorat.
Sentinţa a rămas definitivă prin respingerea apelului declarat de reclamant, conform deciziei civile nr. 351/28.05.1998 a Tribunalului Giurgiu.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 10 alin. 1 pct. 7 Cod procedură civilă şi că, în cauză reclamanta, deşi are domiciliul legal în Bucureşti, şi-a ales domiciliul în Giurgiu, la mama sa, iar dispoziţiile legale referitoare la competenţa teritorială nu fac distincţie între domiciliul legal şi cel ales, astfel încât instanţa de fond a fost corect învestită cu cererea formulată de către reclamantă.
S-a reţinut, totodată, că instanţa de fond a stabilit corect cuantumul pensiei de întreţinere.
împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs apelantul-reclamant T.G., care a formulat critici sub aspectul necompetenţei teritoriale a instanţei de fond şi stabilirii greşite a cuantumului pensiei de întreţinere, critici circumscrise dispoziţiilor art. 304 pct. 3 şi 11 Cod procedură civilă.
Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
în cauză, obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie obligarea pârâtului T.G. la plata unei pensii de întreţinere majorate în favoarea minorei T.E., născută la 10.09.1998.
Dată fiind vârsta minorei, aceasta este lipsită de capacitate procesuală de exerciţiu, astfel încât ea nu poate sta personal în proces, ci printr-un reprezentant legal, în cazul de faţă, mama sa.
Prin urmare, calitate procesuală dobândeşte persoana fizică cu deplină capacitate de exerciţiu, chiar dacă ea acţionează pentru recunoaşterea unor drepturi nu în favoarea sa, ci a persoanei pe care o reprezintă. Aceasta face ca în cauză să nu fie relevante dispoziţiilor art. 100 Codul familiei, ce stabilesc domiciliul legal al copilului la părinţii săi.
Având calitate procesuală activă o persoană cu deplină capacitate de exerciţiu poate uza de posibilitatea rezultată din prevederile art. 93 Cod procedură civilă, de a-şi alege domiciliul la care să i se comunice actele de procedură efectuate.
Prin urmare, întrucât dispoziţiile art. 10 alin. 1 pct. 7 Cod procedură civilă nu disting între domiciliul real sau cel ales în vederea determinării competenţei teritoriale, rezultă că oricare dintre acestea poate fi indicat de reclamant.
Pe de altă parte, este neîndoielnic că sunt aplicabile în cauză dispoziţiile menţionate - art. 10 alin. 1 pct. 7 Cod procedură civilă -, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată.
Prin urmare, fiind vorba de o competenţă teritorială alternativă, între instanţa de la domiciliul real sau ales al reclamantului şi cel al pârâtului, reclamantul are, potrivit art. 12 Cod procedură civilă, alegerea între cele două instanţe deopotrivă competente.
Judecătoria Giurgiu, ca instanţă de la domiciliul ales al reclamantei era competentă să soluţioneze cauza, astfel încât recursul este nefondat sub acest aspect.
De asemenea, se constată că este nefondată şi critica privind determinarea cuantumului pensiei de întreţinere, întrucât suma stabilită cu acest titlu reprezintă jumătate din 1/3 din veniturile realizate de pârât, la calculul ei avându-se în vedere si faptul că recurentul mai are în întretinere un minor. (Judecator Adina Nicolae)
(Secţia a IV-a civilă, decizia civilă nr. 65/1999)
| ← PENSIE DE ÎNTRETINERE. COPIL MAJOR AFLAT ÎN CONTINUAREA... | REÎNCREDINŢARE MINOR. INTERESUL COPILULUI. ÎNŢELES. → |
|---|
