Recurs tardiv. Repunerea în termen. Motive temeinice. Tardivitatea cererii de repunere în termen
| Comentarii |
|
C. proc. civ., art. 301
în cazul depăşirii termenului de exercitare al căii de atac, partea poate să formuleze cerere de repunere în termenul legal de 15 zile dovedind că a fost împiedicată dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa. Imposibilitatea materială a părţii de a angaja un apărător nu constituie o împrejurare temeinică care să justifice repunerea în termen.
Decizia civilă nr. 82/R din 05 octombrie 2006 - M.L.
Prin decizia civilă nr. 85/A din 21 iunie 2006 a Tribunalului pentru Minori şi Familie B., a fost admisă excepţia tardivităţii declarării apelului formulat de apelantul pârât Î.V. şi în consecinţă a fost respins ca tardiv apelul declarat de apelantul pârât Î.V. împotriva sentinţei civile nr. 2015 din 7 martie 2006 a Judecătoriei B.
împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, recurs care va fi respins ca fiind tardiv pentru următoarele considerente:
Conform art. 301 C. proc. civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii dacă legea nu dispune altfel.
în materie de divorţ termenul pentru exercitarea căii de atac este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
în speţă, hotărârea Tribunalului pentru Minori şi Familie B. a fost comunicată la data de 29 iunie 2006, iar calea de atac s-a declarat la data de 3 august 2006, peste termenul de 30 de zile prevăzut de textul de lege susmenţionat, astfel că recursul va fi respins ca fiind tardiv.
Cererea de repunere în termen depusă la termenul de judecată din data de 5 octombrie 2006 va fi respinsă ca fiind tardiv formulată.
Conform art. 103 alin. (2) C. proc. civ., cererea de repunere în termenul de recurs trebuie formulată într-un termen de 15 zile calculat de la data când împiedicarea, rezultată dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii şi care a pus partea în imposibilitatea de a exercita calea de atac, a încetat.
în cauză, recursul a fost declarat la data de 3 august 2006 şi deci, de la această dată a încetat împiedicarea de care face vorbire art. 103 C. proc. civ. şi a început să curgă termenul de 15 zile în care trebuia să se solicite repunerea în termen. Faptul că abia în data de 2 octombrie 2006 recurentul şi-a angajat apărător nu reprezintă o împrejurare temeinică care să justifice repunerea în termen, aceeaşi posibilitate având-o şi la data declarării recursului.
| ← Recurs. Procedura de citare nelegal îndeplinită. Lipsa... | Revizuire. înţelesul noţiunii de „înscris declarat fals... → |
|---|
