Succesiune. Acţiune în anularea testamentului autentificat de notarul de stat. Lipsa discernământului. Admisibilitate

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (I)

Este admisibilă acţiunea prin care se solicită anularea testamentului autentic, pentru lipsa discernământului, întrucât notarul de stat nu constată decât prezenţa părţilor la data autentificării actului, până la înscrierea în fals, nu starea de luciditate a acestora.

(Secţia a IlI-a civilă, decizia nr. 532/4.04.1994)

Prin sentinţa civilă nr. 2.735/20.05.1993, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti a admis acţiunea reclamantei D.V. împotriva pârâtei R.E., s-a constatat că, la data de 7.02.1992, a decedat C.C., unica succesoare a acestuia fiind reclamanta, în calitate de nepoată, s-a constatat componenţa masei succesorale, s-a constatat nulitatea testamentului autentificat nr. 2.429/13.02.1992, al fostului notariat de Stat al sectorului 1 Bucureşti, a fost obligată pârâta să predea reclamantei bunurile mobile ce fac parte din masa succesorală.

Pentru a pronunţa această sentinţă, judecătoria a reţinut că defunctul C.C. nu era lucid în momentul autentificării testamentului, lăsat în favoarea pârâtei R.E.

Prin decizia civilă nr. 515/30.11.1993, Tribunalul Municipiului Bucureşti -secţia a IH-a civilă a respins apelul pârâtei, ca nefondat.

împotriva deciziei tribunalului a formulat recurs pârâta, prin care a criticat decizia pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât testamentul autentificat nu putea fi anulat pentru motivul că testatorul nu a fost lucid, întrucât starea de luciditate a acestuia a fost constatată de notar, la momentul autentificării.

Recursul este nefondat.

Acţiunea în anularea unui testament autentificat este admisibilă şi poate fi admisă pe fond, dacă persoana interesată dovedeşte că testatorul nu a fost lucid în momentul întocmirii actului.

Notarul de stat atestă doar prezenţa părţilor în faţa sa, nu şi starea de luciditate a acestora.

Din expertiza medico-legală psihiatrică efectuată în cauză a rezultat că, la data întocmirii actului, numitul C.C. a acţionat fără discernământ. Această situaţie se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Pentru aceste considerente, recursul va fi respins, ca nefondat.

← Succesiune. Acceptare. Termen. Cerere de repunere în termen....  Succesiune. Certificat de vacanţă succesorală. Anulare.... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Succesiune. Acţiune în anularea testamentului autentificat de notarul de stat. Lipsa discernământului. Admisibilitate