Taxă judiciară de timbru. Cerere pentru acordarea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru. Condiţii
| Comentarii |
|
Potrivit art. 77 cu referire la art. 75 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, cererea pentru acordarea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru trebuie însoţită de dovezi scrise privitoare la starea materială a părţii ("venituri şi sarcini").
De asemenea, cercetând cererea, instanţa poate cere "lămuriri şi dovezi" - art. 78 din Codul de procedură civilă.
Declaraţia notarială din care rezultă că partea nu realizează venituri nu reprezintă o dovadă suficientă în sensul menţionat.
"Starea materială" este o noţiune de gen în raport cu cea privind "veniturile", în acelaşi sens fiind şi art. 4 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 928/2002.
(Decizia nr. 2431 din 4 noiembrie 2003 - Secţia a IlI-a civilă)
Prin acţiunea înregistrată la data de 5.09.2002, reclamantul T.V. i-a chemat în judecată pe pârâţii T.A. şi SC "A." SA, solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare al apartamentului situat în Bucureşti.
Prin Sentinţa civilă nr. 1079 din 18.02.2003, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a anulat ca netimbrată cererea de chemare în judecată, reţinând că reclamantului i s-a pus în vedere încă de la depunerea acţiunii să achite taxa judiciară de timbru de 90.000 lei şi să aplice un timbru judiciar de 3.000 lei, sub sancţiunea anulării cererii, dar acesta nu s-a conformat.
La cererea reclamantului, prima instanţă a emis o adresă către Administraţia Financiară a Sectorului 2, în vederea soluţionării cererii de scutire de la plata taxelor de timbru, potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 928/2002.
Cu Adresa nr. 382240 din 16.01.2003, această instituţie a comunicat instanţei că nu poate soluţiona cererea de scutire, întrucât petentul refuză să depună actele care i-au fost solicitate.
în aceste condiţii, reclamantul a solicitat să fie scutit de plata taxei de timbru de către instanţă, conform art. 78 din Codul de procedură civilă, dar şi-a menţinut poziţia, în sensul că a refuzat să administreze probe, potrivit ordinului menţionat şi art. 78 din Codul de procedură civilă, susţinând că simpla sa declaraţie notarială, în sensul că nu are venituri, este suficientă.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, apel anulat ca netimbrat prin Decizia civilă nr. 1340/Â din 20.06.2003.
în considerente, instanţa de apel a reţinut că la data de 16.05.2003, prin Serviciul de registratură al tribunalului, apelantul a solicitat scutirea sa de la plata taxei de timbru, anexând o declaraţie notarială autentificată, cum că nu realizează venituri.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 23.05.2003, tribunalul a respins ca nefondată cererea de scutire a apelantului de la plata taxei de timbru, reţinând că acesta nu a depus dovezi, conform dispoziţiilor art. 77 şi 78 din Codul de procedură civilă.
Aşa fiind, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, tribunalul a decis anularea apelului ca netimbrat.
împotriva acestei din urmă decizii, a declarat recurs, în termen legal, T.V.
în motivele de recurs formulate, recurentul a susţinut că:
1. Declaraţia notarială este un act oficial juridic cu puteri depline şi trebuia luată în considerare de către instanţa de apel.
2. Instanţa a acordat prioritate art. 20 din Legea nr. 146/1997, cu ignorarea art. 75 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă.
Recurentul şi-a încadrat criticile formulate în prevederile art. 304 pct. 7, 8, 9, 10 şi 11 din Codul de procedură civilă.
Examinând recursul, Curtea a constatat că încadrarea în drept a motivelor de recurs este greşită, din modul cum au fost expuse rezultând că se referă la motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 din Codul de procedură civilă.
Trimiterea la art. 304 pct. 7 şi 8 din codul de procedură civilă nu are legătură cu criticile formulate, iar art. 304 pct. 11 din Codul de procedură civilă a fost abrogat prin art. I pct. 112 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000.
Asupra motivelor de recurs enunţate, Curtea a reţinut:
1. Potrivit art. 77, cu referire la art. 75 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, cererea pentru acordarea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru trebuie însoţită de dovezi scrise privitoare la starea materială a părţii ("venituri şi sarcini").
De asemenea, cercetând cererea, instanţa poate cere "lămuriri şi dovezi" -art. 78 din Codul de procedură civilă.
Aşa fiind, în mod corect a apreciat instanţa că declaraţia notarială menţionată nu reprezintă o dovadă suficientă în sensul menţionat.
"Starea materială" este o noţiune de gen în raport cu cea privind "veniturile", în acelaşi sens fiind şi art. 4 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 928/2002.
2. Evident că, respingând cererea de scutire de la plata taxei judiciare de timbru, instanţa era obligată să aplice art. 20 din Legea nr. 146/1997, dispoziţiile acestui text de lege fiind imperative.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 din Codul de procedură civilă, s-a respins recursul ca nefondat. (Judecator Ioana Surdescu, vicepresedinte CAB)
| ← Titlu executoriu. Aplicarea art. 720^9 din Codul de procedură... | Taxă judiciară de timbru. Cerere de intabulare a dreptului de... → |
|---|
