Contract de vânzare-cumpărare a unei locuinţe în condiţii avantajoase. Art. 7 din Legea nr. 114/1996. Acţiune privind obligarea primăriei la încheierea actului adiţional la contract privind stabilirea preţului definitiv.

Recepţionarea de scări pe tronsoane. Deducerea lucrărilor neefectuate din preţ. întinderea obligaţiei de garanţie a constructorului

Fiecare din contractele de vânzare-cumpărare cu plata în rate încheiate de pârâtă în calitate de vânzător şi de reclamanţi în calitate de cumpărători conţin următoarea clauză „Preţul definitiv al locuinţei se stabileşte la terminarea construcţiei... “

Potrivit art. 979 C. civ., termenii susceptibili de două înţelesuri se interpretează în înţelesul ce se potriveşte mai mult cu natura contractului. In cauză, fiecare contract are ca obiect vânzarea către reclamant a unui apartament, situat pe aceeaşi scară a blocului, fără ca reclamanţii să fie părţi la contractul general de execuţie privind întreg blocul.

Ca urmare, noţiunea de „terminare a construcţiei" nu poate privi decât finalizarea execuţiei tronsonului compus din apartamentele vândute reclamanţilor.

Caracterul dispozitiv, şi nu imperativ, din adresa Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului privind recepţionarea de scări sau tronsoane nu are nici un efect în contra reclamanţilor din moment ce pârâta a procedat la recepţie şi la predarea efectivă a apartamentelor către reclamanţi, din acel moment fiind aplicabilă clauza contractuală privind stabilirea preţului definitiv al acestora.

Potrivit art. 1294 C. civ., preţul trebuie să reprezinte echivalentul bunului vândut. Ca urmare, este legal ca din preţul lucrului vândut să se deducă valoarea unor lucrări neefectuate sau al celor cu deficienţe, în măsura în care au fost remediate chiar de plătitorul preţului.
Referirile pârâtei la obligaţiile constructorului nu sunt opozabile reclamanţilor, care nu sunt părţi la raporturile juridice cu acesta. în fine, obligaţia de garanţie a constructorului este limitată de viciile ascunse ale construcţiei, neoperând în cazul viciilor aparente descoperite de beneficiari cu prilejul apartamentelor contractate.

(Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, decizia nr. 662/R din 28 martie 2002)
CURTEA,

Deliberând, constată următoarele:

Reclamanţii R. D., S. A., L. I., Gh. I., Gh. E., R.., S. D„ V. V„ V.E., S. E., C. C„ C. A., C. C., C. M„ B. M., B. D., S. C., S. A. au chemat în judecată pe pârâta Primăria municipiului Rm. Vâlcea -Administraţia Domeniului Public, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie obligată pârâta să încheie contractul de vânzare-cumpărare pentru apartamentele situate în Rm. Vâlcea, str. D., la preţul real al acestora din momentul recepţionării, respectiv luna decembrie 1999, conform Legii 114/1996.

în motivarea cererii se arată că reclamanţii, care formează 10 familii de tineri căsătoriţi, au contractat câte o locuinţă proprietate personală cu statul în condiţii avantajoase, potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 114/1996.

Astfel, s-a încheiat cu fiecare familie câte un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate, reclamanţii achitând câte un avans de 10% din preţul estimativ al locuinţei la data contractării şi, de la această dată, ratele lunare la zi.

Se arată că în clauzele contractuale este specificat că preţul definitiv al locuinţei se stabileşte la terminarea construcţiei, iar pentru diferenţa dintre acesta şi preţul iniţial se încheie un act adiţional la contract.

Cum pârâta refuză tacit să încheie aceste acte adiţionale cu motivarea că ele se vor încheia la finalizarea întregii investiţii din str. D., se solicită admiterea acţiunii, având în vedere că dintre cele 6 scări de bloc, scara C a blocului S. 10 a fost recepţionată în luna decembrie 1999 şi orice trecere a timpului este suportată financiar de reclamanţii beneficiari.

Prin sentinţa civilă nr. 5966 din 13 septembrie 2001, Judecătoria Rm. Vâlcea a admis cererea formulată de reclamanţi, a obligat-o pe pârâta Primăria Municipiului Rm. Vâlcea să încheie contractele de vânzare-cumpărare cu acte adiţionale cu reclamanţii la valoarea rezultată din expertiza tehnică completatoare, respectiv: L.l. şi I. -
357.427.865 lei; Ch. I. şi E. -265.293.616 lei; R. D. şi D. -379.322.832 lei; S. D. si S. G. -347.864.476 lei; V. V. şi V. E. - 376.194.980 lei; S. D. si C. -344.389.085 lei; C. C. şi A. - 364.726.187 lei; C. C. si M. -334.320.449 lei; B. M şi D. -346.306.612 lei; S. C. şi S. A. -317.628.569 lei, a respins excepţia calităţii procesuale pasive a Consiliului judeţean Vâlcea, admiţând cererea de la fila 20 dosar.

S-a reţinut în considerentele sentinţei că printr-o cerere ulterioară, pârâtul Municipiului Rm. Vâlcea a solicitat citarea în cauză ca pârât a Consiliului judeţean Vâlcea, întrucât derularea fondurilor financiare s-a făcut de către această instituţie, cerere admisibilă în principiu. Instanţa de fond a administrat proba cu acte şi expertiză de specialitate, una tehnică şi cealaltă contabilă, în vederea evaluării construcţiei deja recepţionate, respectiv scara C din blocul S. 10 şi stabilirea preţului real pentru fiecare apartament, preţ definitiv la data recepţiei, respectiv decembrie 1999.

Se reţine în esenţă motivarea hotărârii că din clauzele contractelor de vânzare-cumpărare cu plata în rate dintre pârâta Primăria Municipiului Rm. Vâlcea şi reclamanţi, rezultă că respectivele contracte au fost încheiate în conformitate cu prevederile art. 7 din legea locuinţei nr. 114/1996.

Predarea-primirea locuinţei seva efectua, potrivit clauzelor contractuale pe bază de proces-verbal încheiate între vânzător şi cumpărător la terminarea construcţiei.

Prin aceleaşi contracte s-a stabilit şi preţul estimativ al locuinţei din care s-a achitat avansul de 10% plus preţul boxei.

Clauzele contractuale prevăd că preţul definitiv al locuinţei se stabileşte la terminarea „construcţiei1*, iar pentru diferenţa dintre acesta şi preţul locuinţei la data contractării se încheie cu beneficiarul un act adiţional la prezentul contract.

Instanţa de fond apreciază că, potrivit prevederilor art. 969 C. civ. şi pe baza probelor administrate, Primăria Municipiului Rm. Vâlcea s-a obligat chiar prin contractul încheiat cu reclamanţii la încheierea actelor adiţionale o dată cu finalizarea construcţiei şi nu a investiţiei prin recepţionarea construcţiei, respectiv a scării „C“ a blocului S. 10 în luna decembrie 1999 prin preluare de la constructor şi predare-primire către beneficiar, pârâta a acceptat implicit finalizarea construcţiei.

Se arată în continuare că, în primul rând, aceste clauze contractuale obligă pe pârâtă la încheierea contractelor cu beneficiarii, apoi si prevederile pct.

1 din Ordinul 74/D/28 aprilie 1993 al M.L.P.A.T. şi adresa nr. 4/27 ianuarie 2000 sunt în acelaşi sens.

în aceleaşi considerente, prima instanţă reţine că în conformitate cu pct. 15 din H.G. nr. 446/1997, privind Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 114/1996, alocarea sumelor din depozitele constituite conform prevederilor art. 9 din lege, se va face pentru fiecare construcţie de locuinţă în parte, astfel încât să se asigure finalizarea lucrărilor cu respectarea termenului de dare în exploatare şi cu încadrarea în plafonul valoric negociat pe bază de contract.

Art. 15 al Legii nr. 114/1996 prevede că alocaţiile de la bugetul de stat fundamentează de către consiliile locale distincte pentru terminarea locuinţelor şi pentru realizarea altora noi şi se transmit Consiliului Judeţean care le repartizează şi le acordă consiliilor locale beneficiare.

Finalizarea întregii investiţii conform graficului de lucrări în luna martie 1999 a fost întârziată în mare parte ca urmare a nedeplasării fondurilor prin Consiliul Judeţean Vâlcea, astfel că citarea în cauză a acestuia în calitate de pârât este oportună, hotărârea urmând să-i fie astfel opozabilă.

De altfel, instanţa de fond a respins cererea Consiliului Judeţean Vâlcea prin care se invocă lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia.

împotriva sentinţei judecătoriei au declarat apel atât Primăria Municipiului Rm. Vâlcea, cât şi Consiliul Judeţean Vâlcea.

Apelanta, Primăria Municipiului Rm. Vâlcea, susţine în motivele de apel că preţul final al obiectivului - „construcţie" (blocurile S. 10 şi S. 11) a fost de 14.461.084.100 lei, însă, valoarea finală a obiectivului plătită de către apelantă a fost de 28.912.255.837 lei, lucrările începute în luna decembrie 1997 fiind întârziate faţă de graficul de investiţie, datorită împrejurării că M. L. P. A. T. nu a virat fondurile necesare finalizării investiţiei în termen.
Arată apelanta în continuare că, stabilirea preţului apartamentelor apare ca o normă dispozitivă în conformitate cu punctul 1 din Ordinul 74/D/28 aprilie

1993 al M. L. P. A. T., care lasă la latitudinea Primăriei Municipiului Rm. Vâlcea modalitatea de stabilire a preţului.

Astfel, apelanta nu putea stabili preţul apartamentelor pe scară sau tronson la valoarea acestora la data recepţiei, întrucât în aceeaşi perioadă au fost contractate toate apartamentele, care constituiau investiţia „BlocS. 10-S. 11“ şi pe toată investiţia fiind încheiat şi contractul de execuţie.

Susţine apelantul-pârât că procedând în sensul dorit de reclamanţi, i-ar prejudicia pe ceilalţi contractanţi ai apartamentelor de pe scările „B“ şi „A“, care au contractat apartamentele în aceleaşi condiţii şi în acelaşi timp cu reclamanţii, dar s-au mutat în ele mai târziu.

Pe de altă parte, sumele de bani virate de M. L. P. A. T. se referă la întreaga lucrare, respectiv blocurile S. 10 şi S. 11.

Un alt motiv de apel formulat de pârâta apelantă Primăria Municipiului Rm. Vâlcea se referă la faptul că, deficienţele de construcţie nu puteau duce la modificarea preţului, deoarece blocul este în garanţie până ia recepţia finală, sunt prevăzute în contract condiţiile în care antreprenorul are obligaţia ca în perioada de garanţie să înlăture, pe cheltuiala sa, toate defecţiunile, în urma notificării transmise de către achizitor.

Şi critica în apel şi faptul că valoarea boxei nu putea fi scăzută din întreaga valoare, întrucât preţul achitat de reclamant potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. ultim din contractul de vânzare-cumpărare, fost estimativ, urmând ca diferenţa până la valoarea totală să fie achitată integral la data dării în folosinţă.

în fine, susţine apelanta că stabilirea preţului locuinţei s-a făcut în conformitate cu Decretul-lege nr. 61/7 februarie 1990 iar valoarea de 13.934.093 lei rezultă pe baza situaţiilor de lucrări de la începutul investitiei până la recepţia ultimului tronson în anul 2001. ’

Pârâtul Consiliului Judeţean Vâlcea critică sentinţa judecătoriei pe care o consideră netemeinică şi nelegală, în ceea ce priveşte respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive acestui pârât în cauză.

Se arată că motivarea hotărârii primei instanţe referitor la respingerea excepţiei menţionate, este sumară, fără să arate temeiurile legale pentru această soluţie.

Chiar în motivele hotărârii instanţei de fond se reţine că, M. L. P. A. T. este singurul vinovat de întârzierea lucrărilor faţă de graficul de execuţie, datorită nevirării la timp a fondurilor necesare finalizării investiţiei.

Consiliul Judeţean Vâlcea, nu se află în culpă privind neîncheierea actelor adiţionale la contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate, obligaţie ce revine doar Primăriei Municipiului Rm. Vâlcea, care trebuia să încheie respectivele contracte în momentul semnării procesului-verbal de recepţie finală a lucrărilor, întocmit de către constructor.

Se susţine în final de către apelant că, având în vedere obiectul acţiunii reclamanţilor, urmează a se constata lipsa calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Vâlcea.

Prin decizia civilă nr. 22 din 14 ianuarie 2002 Tribunalul Vâlcea a respins apelurile ca nefondate pentru considerentele care urmează:

Este de menţionat mai întâi că raporturile juridice dintre părţile în cauză sunt raporturi de tip contractual, reglementate în genere de dispoziţiile art. 969 din C. civ.

Pornind de aici, cum bine a motivat instanţa de fond, părţile, iar în speţă, Primăria Municipiului Rm. Vâlcea, nu poate face abstracţie de clauzele contractuale stipulate fără echivoc privind plata preţului, respectiv condiţiile şi data efectuării ei.

în acest sens, la rubrica „alte clauze" se stipulează expres că preţul definitiv al locuinţei se stabileşte la terminarea construcţiei, iar pentru diferenţa dintre acesta şi preţul locuinţei la data contractării se încheie cu beneficiarul un act adiţional la prezentul contract.

Ca urmare, la data de 20 decembrie 1999, s-a încheiat procesul-verbal de predare-primire a locuinţelor alcătuind scara „C“ a blocului S. 10, formalitate necontestată de nici una dintre părţi.

Coroborând cu cele de mai sus, adresa nr. 4 din 27 ianuarie 2000 a M. L. P. A. T. (f. 45) învederează că, în conformitate cu prevederile punctului 1 din Ordinul 74/D/28 aprilie 1993 al M. L. P. A. T. „clădirile de locuinţe începute şi care se execută cu fonduri de la bugetul de stat din bugetele locale, se pot recepţiona pe scări sau tronsoane, cu îndeplinirea tuturor condiţiilor de funcţionalitate."
Aceleaşi dispoziţii prevăd că ..... preţul

apartamentelor se va calcula raportat la valoarea scărilor respective la data recepţiei ţinând cont de precizările din contractele de vânzare-cumpărare".

Adresa de mai sus s-a constituit ca un răspuns la solicitările făcute de Primăria Municipiului Rm. Vâlcea, chiar referitor la blocurile S. 10 şi S. 11 pentru situaţia din apel.

Susţinerea apelantei Primăria Municipiului Rm. Vâlcea, privind imposibilitatea stabilirii apartamentelor pe scară sau tronson, contractul de execuţie fiind încheiat pe toată investiţia este contradictorie în raport cu regimul juridic impus de Legea nr. 14/1996, si de Ordinul 74/D/1993 al M. L. P. A. T.

în sensul dispoziţiilor legale menţionate, în mod corect a reţinut instanţa de fond că pârâta Primăria Municipiului Rm. Vâlcea s-a obligat prin clauzele contractelor individuale la încheierea actelor adiţionale, la finalizarea construcţiei şi nu a investiţiei.

Pârâta însăşi recunoaşte că lucrările de execuţie au fost întârziate, împrejurare care nu poate fi imputată reclamanţilor.

în mod temeinic şi legal a fost obligată pârâta-apelantă să încheie contracte de vânzare-cumpărare - acte adiţionale cu reclamanţii.

Cât priveşte deficienţele sesizate de reclamanţi şi constatate de expert la construcţia scării „C“ se constată că ele au fost expertizate, fiind stabilite în mod obiectiv de către expert.

în fine, referitor la preţul boxei este de menţionat că, condiţiile de plată sunt de asemenea prevăzute în clauzele contractului, urmând regimul de plată astfel stabilit, respectiv urmând ca diferenţa până la valoarea totală să fie achitată integral la data dării în folosinţă.

Afirmaţia apelantei, în sensul că preţul locuinţelor s-a făcut în conformitate cu Decretul-lege nr. 61/ 1990, contravine reglementărilor legale incidente în speţă, întrucât acest act normativ are ca obiect de reglementare locuinţe cu un alt regim juridic construite din fondurile statului care puteau fi dobândite de persoanele ce le deţineau cu titlu de chiriaşi.

Pentru considerentele ce precedă, tribunalul apreciază că apelul Primăriei Municipiului Rm. Vâlcea este neîntemeiat, în conformitate cu prevederile art. 296 C. pr. civ., urmând a fi astfel respins.

Referitor la apelul declarat de Consiliul Judeţean al Municipiului Rm. Vâlcea, în care se critică soluţia instanţei de fond de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestui pârât, se apreciază că şi acesta este nefondat.

în mod corect prima instanţă a considerat că se impune opozabilitatea hotărârii pronunţate şi faţă de Consiliul Judeţean Vâlcea, dat fiind că M. L. P. Â. T. şi Consiliul Judeţean Vâlcea sunt principalii creditori ai investiţiei contractate de reclamanţi cu Primăria Municipiului Rm. Vâlcea.

Aşadar, apelul Consiliului Judeţean Vâlcea va fi şi el respins potrivit dispoziţiilor art. 296 din C. pr. civ.

împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs Primăria Municipiului Rm. Vâlcea şi Consiliul judeţean Vâlcea.

Prin recursul declarat de către pârâta Primăria Municipiului Rm. Vâlcea se invocă motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 10 C. pr. civ, imputând instanţei de apel că nu s-a pronunţat asupra contractului de execuţie, numai astfel instanţa de apel definind termenul „construcţie" ca reprezentând „scara blocului", deşi în realitate termenul vizează întreaga investitie cuprinzând blocurile S. 10 si S.

11-.

în cadrul aceluiaşi motiv de recurs pârâta susţine că instanţa de apel a examinat doar în parte adresa nr. 4 din 27 ianuarie 2000 emisă de M. L. P. A. T., ignorând prima parte a acesteia, prin care se precizează că se pot recepţiona pe scări sau tronsoane clădirile de locuinţe începute şi care se execută cu fonduri de la bugetul de stat sau din bugetele locale, apreciind pârâta că referirile la modalitatea de stabilire a preţului pe scări nu sunt imperative, cum greşit a statuat instanţa de apel, ci dispozitive, lăsând la latitudinea pârâtei modalitatea de stabilire a preţului.

în fine, aceluiaşi motiv de recurs îi corespunde şi neobservarea de către instanţa de apel a constatării din raportul de expertiză contabilă întocmit de V. C., potrivit căruia sumele virate de M. L. P. A. T. nu se pot împărţi pentru apartamentele de pe scara C a blocului S. 10, fiind destinate întregii investiţii, care cuprinde blocurile S-10 şi S-11.

Deosebit de motivul de recurs expus, indicat şi motivat potrivit celor mai sus arătate, pârâta Primăria
Municipiului Rm. Vâlcea mai formulează următoarele critici motivate doar în fapt:

-în mod eronat s-a ţinut cont la stabilirea preţului de existenţa unor deficienţe remediate de reclamanţi, deoarece sarcina remedierii revine constructorului în cadrul obligaţiei de garanţie, astfel încât pârâta suferă un prejudiciu care nu poate fi recuperat de la constructor;

- nici valoarea boxei nu poate fi scăzută de preţ, deoarece reclamanţii au plătit un preţ estimativ, diferenţa până la valoarea totală urmând a fi achitată la data dării în folosinţă;

- nu poate fi acceptat preţul stabilit de expert, deoarece calculul acestuia se face potrivit Legii nr. 61/1990.

Pentru motivele dezvoltate, pârâta solicită admiterea recursului şi casarea hotărârilor date cu consecinţa respingerii acţiunii reclamanţilor.

Prin recursul declarat de Consiliul Judeţean Vâlcea se solicită modificarea hotărârilor în sensul respingerii cererii de introducere în cauză formulate de Primăria Municipiului Rm. Vâlcea deoarece Consiliul Judeţean Vâlcea nu are calitate procesuală pasivă.

în acest scop, pârâtul invocă Ordonanţa nr. 19/

1994 a Guvernului României şi normele emise în aplicarea acesteia, potrivit cărora Consiliul Judeţean Vâlcea asigură doar derularea fondurilor primite de la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului, fără a participa la încheierea contractelor cu beneficiarii persoane fizice, singurul creditor al investiţiei fiind M. L. P. A. T, astfel că hotărârea trebuie făcută opozabilă acestuia şi nu Consiliului Judeţean Vâlcea.

Curtea, examinând recursurile, constată că sunt nefondate.

Astfel, critica din recursul pârâtei Primăria Municipiului Rm. Vâlcea circumscrisă motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 10 C. pr. civ. este evident neîntemeiată, din simpla lecturare a considerentelor deciziei recurate rezultând că instanţa de apel a examinat atât contractul de execuţie, cât şi adresa nr. 4 din 27 ianuarie 2000 a M. L. P. A. T., precum si raportul de expertiză întocmit de V. C.

Mai mult însă, aceste înscrisuri nu sunt hotărâtoare în sensul susţinut de către pârâtă, deoarece:
a) Fiecare din contractele de vânzare-cumpărare cu plata în rate încheiate de pârâtă în calitate de vânzător şi reclamanţi în calitate de cumpărători conţin următoarea clauză: „Preţul definitiv al locuinţei se stabileşte la terminarea construcţiei

Noţiunea de „construcţie" are un sens echivoc, putând fi interpretată atât în sensul de „întreaga investiţie constând în blocurile S-10 şi S-11 ”, susţinut de pârâtă, cât şi în sensul de „tronson" sau chiar de „apartament", susţinut de reclamanţi, mai ales că a avut loc recepţia separată a lucrărilor de construcţii aferente scării (tronsonului) pe care sunt amplasate apartamentele contractate de către reclamanţi.

Potrivit art. 979 din C. civ., termenii susceptibili de două înţelesuri se interpretează în înţelesul ce se potriveşte mai mult cu natura contractului.

în cauză, fiecare contract are ca obiect vânzarea către reclamanţi a câte unui apartament situat pe aceeaşi scară a blocului S-10, fără ca reclamanţii să fie părţi în contractul general de execuţie privind întreg blocul S-10 (care are mai multe scări) sau/şi blocul S-11.

Ca urmare, noţiunea de „terminare a construcţiei" nu poate privi decât finalizarea execuţiei tronsonului compus din apartamentele vândute reclamanţilor.

Că este aşa, pledează şi faptul că la terminarea lucrărilor de execuţie a tronsonului, pârâta a procedat la recepţionarea distinctă a acestuia de la constructor, fără a aştepta finalizarea restului investiţiei, şi, mai mult, a predat fiecărui reclamant apartamentele contractate;

b) Caracterul dispozitiv şi nu imperativ din adresa M. L. P. A. T. privind recepţionarea pe scări sau tronsoane nu are nici un efect în contra reclamanţilor din moment ce pârâta a procedat la recepţie şi la predarea efectivă a apartamentelor către reclamanţi, din acel moment fiind aplicabilă
clauza contractuală privind stabilirea preţului definitiv al acestora;

c) Imposibilitatea tehnică a M. L. P. A. T. de a împărţi pe apartamente sumele aplicate investiţiei nu are nici o relevanţă în privinţa momentului şi cuantumul stabilirii preţului definitiv.

Nici celelalte critici formulate de pârâtă nu pot fi primite.

Potrivit art. 1294 din C. civ. preţul trebuie să reprezinte echivalentul bunului vândut.

Ca urmare, este legal ca din preţul lucrului vândut să fie dedusă valoarea unor lucrări neefectuate (cazul boxelor) sau al celor cu deficienţe, în măsura în care au fost remediate chiar de către plătitorul preţului.

Faptul că pârâta pretinde un preţul care ignoră cele mai sus arătate, nu poate fi acceptat, iar referirile la obligaţiile constructorului nu sunt opozabile reclamanţilor, care nu sunt părţi în raporturile juridice cu acesta.

în fine, obligaţia de garanţie a constructorului derivă din prevederile art. 1483 şi art. 1902 din C. civ. şi sunt limitate la viciile ascunse ale construcţiei, neoperând în cazul viciilor aparente descoperite de beneficiari cu prilejul primirii apartamentelor contractate.

Cu privire la recursul declarat de Consiliul Judeţean Vâlcea se constată că în soluţionarea cauzei de faţă nu s-au instituit obligaţii în sarcina sa, calitatea de parte fiindu-i conferită doar pentru opozabilitatea hotărârii, care decurge din faptul că prin lege i-au fost stabilite atribuţii în derularea contractului de execuţie, fiind normai a-i fi opozabile, care privesc toate raporturile juridice născute în executarea contractului.

Pentru cele arătate şi potrivit prevederilor art. 312 alin. 1 C. pr. civ. recursurile de faţă vor fi respinse. 

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contract de vânzare-cumpărare a unei locuinţe în condiţii avantajoase. Art. 7 din Legea nr. 114/1996. Acţiune privind obligarea primăriei la încheierea actului adiţional la contract privind stabilirea preţului definitiv.