Decizia comercială nr. 1/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1/2011
Ședința a 1 aprilie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE S. AL H. JUDECĂTOR G.-A. N.
GREFIER A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - cererea de revizuire formulată de către revizuienta SC E. SA împotriva deciziei civile nr. 140/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimații C. DE A. "V. B.-O.", intimat SC R. B. S. SRL, SC T. SA B., având ca obiect pretenții.
Se constată faptul că la data de 29 martie 2011 s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise, formulate de revizuienta SC electrica SA, transmise prin fax și, ulterior prin poștă, la data de 31 martie 2011.
La data de 30 martie 2011 s-au înregistrat la dosar note de concluzii scrise formulate de C. avocat V. B. O. și SC R. B. S. SRL, de asemenea transmise prin fax și ulterior prin poștă, la 31 martie 2011.
La data de 1 aprilie 2011 intervenienta SC T. SA a transmis la dosarul cauzei, prin fax, concluzii scrise.
Tot la data de 1 aprilie 2011 s-au înregistrat la dosar completări la concluzii scrise formulate de C. avocat V. B. O. și SC R. B. S. SRL, scriptul fiind transmis de asemenea prin fax.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 25 martie 2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin cererea de revizuire înregistrată sub nr. de mai sus la data de 5 ianuarie 2011 revizuienta SC E. SA a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună retractarea deciziei civile nr.1850/2010 pronunțată de Curtea de apel C. întemeiat pe incidența prevederilor art.322 pct.2 teza ultimă C.proc.civ. și art. 322 pct.5 C.proc.civ.
1.În motivarea cererii de revizuire s-a relevat că instanța de apel s-a pronunțat plus petita ignorând cererea de restrângere a pretențiilor pentru care reclamanta a solicitat declanșarea prezentei proceduri judiciare.
2.S-a susținut că revizuirea deciziei nr.140/2010 pronunțată de
Curtea de A. C. este justificată și de descoperirea unor înscrisuri noi care dacă ar fi fost cunoscute instanței ar fi fost de natură să determine o altă soluție în litigiu.
În esență s-a susținut că la data de 21 decembrie 2010 au fost identificate înscrisurile care fac dovada stingerii obligației SC E. față de cedenta SC T. în intervalul 27 iunie 2009 - 29 decembrie 2009 pentru suma totală de 64.009.198,65 lei fapt care este de natură a face retractabilă constatarea instanței de apel care a statuat contrariul și anume că plata nu ar fi fost făcută.
Revizuienta a arătat că înscrisurile în discuție se regăsesc în volumul II la fila 117-141 al dosarului (...) al T. B. Intervenienta SC R. B. S. SRL a solicitat respingerea cererii de revizuire.
Intervenienta a relevat că erorile ultra petita sau extra petita dau loc la calea de atac extraordinară a revizuirii numai dacă au fost comise involuntar. Or, din motivarea deciziei supusă retractării, se poate înțelege clar că eroarea despre care revizuienta vorbește nu este una involuntară atâta timp cât instanța de apel și-a fundamentat decizia pe o probă științifică atunci când a stabilit cuantumul debitului datorat de SC E. SA.
Intervenienta SC R. B. S. SRL a mai arătat că înscrisurile de care se prevalează SC E. SA în susținerea cererii de revizuire existau la dosarul cauzei cazul reglementat de art.322 pct.5 C.proc.civ. nefiind incident.
Prin întâmpinarea formulată intimatul C. de avocat V. B. O. s-a opus admiterii cererii de revizuire.
3. La data de 4 martie 2011 revizuienta și-a completat cererea relevând că, după darea hotărârii, a fost pronunțată decizia comercială nr.17/2011 de Curtea de A. A. I. care a reformat substanțial sentința comercială nr.401/2010 pronunțată de T. A. în sensul admiterii acțiunii promovate de SC E. SA cu consecința constatării nulității absolute a contractului de cesiune încheiat la 1 aprilie 2008.
Întrucât decizia nr.140/2010 a Curții de A. C. s-a fundamentat pe dispozițiile sentinței comerciale 401/2010 pronunțată de Tribunalul Alba revizuienta a susținut că în speță ar fi incident motivul de revizuire reglementat de dispozițiile art.322 pct.5 teza a II-a C.proc.civ.
Prin cererea înregistrată la data de 25 martie 2011 SC T. SA a solicitat extinderea cadrului procesual solicitând participarea în procedură în calitate de intervenientă în interesul revizuientei.
Cererea de intervenție a fost fundamentată pe dispozițiile art.49 alin.2 C.proc.civ.
Curtea după deliberare, în temeiul prevederilor art.51, 52
C.proc.civ., după ascultarea părților a hotărât că cererea de intervenție este admisibilă și a încuviințat participarea SC T. SA la această procedură în calitate de intervenient.
Intervenienta SC T. SA a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului C. de A. V. B. O., excepție care a fost unită cu fondul.
Premisele cererii de revizuire sunt următoarele:
Prin decizia nr.140/5 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de A. C. în dosar nr.(...) s-a admis apelul declarat de reclamantul C. de avocat V. B.-O. și cererea de intervenție în interesul apelantului formulată de SC R. B. S. SRL împotriva sentinței civile nr.5079/(...) pronunțată de Tribunalul București în dosar nr.(...) care a fost schimbată în parte în sensul că a fost obligată pârâta SC E. SA la plata în favoarea reclamantului a sumei de
64.010.582,47 lei, diferență contravaloare energie electrică furnizată și neachitată; a fost admis și apelul declarat de pârâta SC E. SA împotriva aceleiași sentințe care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a înlăturat dispoziția privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 913.708 lei.
Au fost menținute restul dispozițiilor hotărârii atacate și a fost obligată intimata SC E. SA la plata în favoarea reclamantului C. de avocat
V. B.-O. a sumei de 322.112,41 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că : „la data de
(...), datoria pârâtei SC E. SA față de SC T. SA se compunea din
68.435.678,47 lei debit principal și 26.218.425,06 lei penalități de întârziere.
La data de (...) între SC T. SA în calitate de cedent și C. de avocat V.
B.-O. în calitate de cesionar a fost încheiat un contract de cesiune de drept litigios de creanță, devenit opozabil față de pârâtă cel mai târziu la (...).
De la data de (...), datoria SC T. SA cesionată C. avocațial V. B.-O. a rămas neachitată, neintervenind plăți, compensări, renunțări etc.";
Curtea a statuat că datoria SC E. SA față de C. avocațial V. B. O. este de 68.435.678,47 lei reprezentând debit principal și 26.218.425,06 lei penalități de întârziere.
La determinarea cuantumului creanței instanța de apel s-a raportat la concluziile raportului de expertiză refăcut consemnate la filele 148-216 vol.II, care stabilesc că soldul neîncasat la 31 martie 2007 era în cuantum de 68.435.678,47 lei, valoarea penalităților calculate până la aceeași dată fiind de 26.218.425,06 lei. Întemeindu-și concluziile pe acest raport de expertiză, instanța de apel a statuat că tribunalul a realizat o greșită aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată atunci când a acordat reclamantului doar o parte din debitul principal, motiv pentru care a reformat această hotărâre în sensul obligării pârâtei la plata în favoarea reclamantului a sumei de 64.010.582,47 lei care reprezenta diferența contravalorii energiei electrice furnizate, neachitate până la data de 31 martie 2009 care nu a fost încuviințată la plată de către prima instanță( aceasta din urmă obligând pârâta doar la plata sumei de
4.425.096 lei).
Curtea a statuat că adresa T. SA din 19 februarie 2009 nu poate produce niciun efect juridic deoarece SC T. SA nu mai era titulara drepturilor cesionate.
Analiza motivelor de retractare a deciziei civile nr.140/2010pronunțată de Curtea de A. C.
1.În motivarea cererii de revizuire s-a relevat că instanța de apel s-a pronunțat plus petita ignorând cererea de restrângere a pretențiilor pentru care reclamanta a solicitat declanșarea prezentei proceduri judiciare
Obiectul revizuirii îl constituie, în primul rând, hotărârile definitive, cele neapelate sau cele date în apel, hotărâri aflate în perspectiva recursului și nu ulterioare acestuia.
Este adevărat că atât recursul, cât și revizuirea sunt căi extraordinare de atac ele nefiind incompatibile ori susceptibile de exercitare într-o anumită ordine.
Dar, în timp ce revizuirea poate viza doar erori în legătură cu starea de fapt, numai prin recurs poate fi obținută îndreptarea unor erori de drept.
În consecință cererea de revizuire devine inadmisibilă atunci când eroarea săvârșită de instanța de fond poate fi încadrată în categoria celor voluntare1.
Curtea împărtășește acea orientare jurisprudențială care a statuat că "Erorile de ultra petita sau de extra petita dau loc la calea de atac extraordinară a revizuirii numai dacă au fost comise involuntar, fiindcă numai în acest mod se poate motiva revizuirea, care este o cale de atac adresată de parte aceleiași instanțe, invitând-o să-și repare eroarea; când viciul de ultra petita sau extra petita se pretinde că a fost săvârșit nu a fost involuntar, ci, mai mult, este chiar motivat, atunci partea nu are decât calea de atac la instanțele superioare. Dar, dacă nu se acceptăaceastă distincție, este totuși indiscutabil că cererea de revizuire trebuie respinsă, nefiind loc decât de recurs, când, prin viciul imputat, instanța a comis o violare de lege."1
Din considerentele deciziei civile nr.140 din (...) rezultă că eroarea despre care revizuienta vorbește nu poate fi încadrată în categoria celor involuntare atâta timp cât instanța de apel și-a fundamentat decizia pe o probă științifică atunci când a stabilit cuantumul debitului datorat de SC E. SA.
Analizând apelul curtea a reținut că: „ efectuarea lucrării de specialitate, în varianta refăcută, a avut loc ulterior datei corespondenței purtate între părți cu privire la posibilitatea stingerii debitului principal, potrivit adresei nr.9900/2008.
In acest sens, mențiunea inserată în încheierea de ședință din (...) - f. 110, vol.Il, cu privire la faptul că în discuție rămân doar penalitățile este eronată deoarece nu există la dosar dovada achitării debitului principal, pe de o parte, iar pe de altă parte, nu există vreun înscris prin care reclamanta să renunțe, în condițiile art.246 C.pr.civ., la o parte din pretenții.
Că este așa o dovedește faptul că expertul, refăcând lucrarea, a avut în vedere și debitul principal, neexistând vreo mențiune cu privire la stingerea acestuia în vreunul din modurile prevăzute de lege."
Aceste considerente sunt extrem de grăitoare și pledează în favoarea tezei conform căreia viciul imputat nu poate fi asimilat erorilor involuntare. Elementele silogismului judiciar care au condus instanța la soluția litigiului cuprinsă în dispozitivul deciziei civile nr.140 din (...) sunt clar evocate și ele exclud ideea că hotărârea a cărei retractare se solicită este rezultatul unei greșeli involuntare.
2.S-a susținut că revizuirea deciziei nr.140/2010 pronunțată de
Curtea de A. C. este justificată și de descoperire a unor înscrisuri noi care dacă ar fi fost cunoscute instanței ar fi fost de natură să determine o altă soluție în litigiu.
Motivul invocat de revizuientă, în sensul că la data de (...) au fost identificate înscrisurile care fac dovada stingerii obligației SC E. SA față de cedenta SC T. SA în intervalul (...)-(...) pentru suma totală de
64.009.198,65 lei nu poate fundamenta cererea de revizuire
Potrivit art.322, pct.5 C.proc.civ. revizuirea se poate cere „Dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurarea mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanței pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se solicită.
Acest motiv de revizuire vizează două ipoteze: descoperirea de înscrisuri doveditoare (A); desființarea sau modificarea hotărârii unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere (B).
Cât privește prima ipoteză , rezultă că pentru admiterea cererii de revizuire ar trebui întrunite următoarele condiții: a) Revizuientul să prezinte un „înscris doveditor";. b) Înscrisul trebuie să fie opozabil părții adverse, așa încât dacă această parte nu a particiat la operațiunea
1 A se vedea I.Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol.II, ed.a III-a , Ed. Servo- SatArad
2003, pag.321
2 Ibidemconstatată prin înscris, înscrisul respectiv trebuie să fi dobândit dată certă; c) În vederea admiterii cererii de revizuire, înscrisul doveditor trebuie să fie prezentat de parte, care va face totodată dovada împiedicării de a-l fi invocat în judecata încheiată prin hotărârea atacată, fie pentru că el a fost reținut - voluntar sau involuntar - de partea potrivnică, fie pentru că a existat o împrejurare mai presus de voința sa; d) Aprecierea unei astfel de împrejurări, mai presus de voința părții, aparține suveran instanței judecătorești; e) Coroborând prevederile art.322, pct.5 cu cele ale art.324 pct.4 C.proc.civ., întrucât se are în vedere „descoperirea"; înscrisului doveditor, înseamnă că acel înscris trebuia să fi existat la data judecății, finalizată prin hotărârea a cărei revizuire se cere, acte constituite ulterior neputând servi ca temei al unei cereri de revizuire; f) Un act public nu poate fi considerat ca imposibil de invocat, iar simpla lui necunoaștere nu se poate asimila cu forța majoră; g) Actul nou, doveditor, nu trebuie în mod necesar să provină de la partea potrivnică, el poate emana și de la o altă persoană; h) Actul nou, dacă ar fi fost invocat în fața instanței de fond, trebuie să fi fost de natură să conducă la o altă soluție decât cea pronunțată, altminteri s-ar nesocoti puterea de lucru judecat a hotărârii pronunțate; i) Revizuirea trebuie cerută, potrivit art.314, pct.5 C.proc.civ., în termen de o lună din ziua în care s-a descoperit înscrisul.
Sintetizând elementele imanente de admisibilitate a cererii de revizuire pentru motivul arătat, rezultă că: înscrisul trebuie să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărârea atacată; înscrisul să fi fost necunoscut pentru instanță și revizuient; partea să fi fost împiedicată a-l prezenta din împrejurările arătate; înscrisul să fie doveditor, determinant pentru soluția în litigiu; înscrisul trebuie prezentat instanței, odată cu cererea de revizuire, în cel mult o lună de la descoperirea lui.
Dacă nu sunt îndeplinite aceste condiții, cererea de revizuire se varespinge ca „., nu ca nefondată.
Revizuienta a susținut că la data de 21 decembrie 2010 au fost identificate înscrisurile care fac dovada stingerii obligației SC E. față de cedenta SC T. în intervalul 27 iunie 2009 - 29 decembrie 2009 pentru suma totală de 64.009.198,65 lei fapt care este de natură a face retractabilă constatarea instanței de apel care a statuat contrariul și anume că plata nu ar fi fost făcută.
Revizuienta a arătat că înscrisurile în discuție se regăseau în volumul II la fila 117-141 din dosarul (...) înregistrat la Tribunalul
București.
Deoarece înscrisurile de care se prevalează SC E. SA în susținereacererii de revizuire existau la dosarul cauzei la momentul soluționării apelului motivul de revizuire reglementat de art.322 pct.5 C.proc.civ. nu este incident .
3. În completarea cererii de revizuire a relevat că decizia nr.140/2010 a Curții de A. C. s-a fundamentat pe dispozițiile sentinței comerciale 401/2010 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr.(...) care ulterior a fost schimbată în sensul admiterii acțiunii promovate de SC E. SA cu consecința constatării nulității absolute a contractului de cesiune încheiat la 1 aprilie 2008, fiind astfel incident motivul de revizuire reglementat de dispozițiile art.322 pct.5 teza a II-a C.proc.civ.
Acest motiv de revizuire nu poate fi primit întrucât instanța nu și-a fundamentat hotărârea a cărei revizuire se solicită pe sentința comercială nr.401/2010 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr. (...); ea a precizat doar că părțile nu au uzat de dreptul lor procesual de a pretindesuspendarea apelului până la dezlegarea în mod irevocabil a litigiului referitor la nulitatea contractului în baza căruia a operat transmisiunea calității procesuale active de la T. la cesionarul C. de A. V. B. O. C. dacă s- ar admite că decizia nr.140/2010 s-ar fi întemeiat în parte și pe hotărârea pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr. (...), cererea de revizuire nu ar fi admisibilă întrucât hotărârea care a reformat sentința comercială nr.
401/2010 nu este irevocabilă .Litigiul referitor la validitatea contractului de cesiune în baza căruia a operat transmisiunea calității procesuale active de la T. către cesionarul C. de A. V. B. O. nu a fost definitiv tranșat. Cel puțin la nivel teoretic decizia nr. 17/2011 este susceptibilă de reformare sau retractare, puterea lucrului judecat fiind doar provizorie. Or, nu putem nesocoti faptul că există o dinamică a lucrului judecat în raport cu starea hotărârii; lucrul judecat evoluează în funcție de existența sau nu a unor căi de atac și în raport cu exercitarea lor efectivă. Ipoteza prevăzută de art. 322 pct. 5 are în vedere situația în care instanța și-a întemeiat explicit hotărârea a cărei revizuire se cere pe o altă hotărâre care însă a fost desființată sau modificată printr-un act jurisdicțional ce se bucură de „. imutabilității.
4. Apărările referitoare la retractarea deciziei civile nr.140/2010 pronunțată de Curtea de A. C., s-au sprijinit și pe caracterul de înscris nou al declarației autentificate sub nr.1949/(...) prin care V. B.-O., în calitate de titular al C. de avocat, a recunoscut, încetarea de drept a contractului contractul de cesiune prin realizarea obiectului său, respectiv prin stingerea creanței datorate urmare a cesiunii intervenite la data de (...), între SC T. și SC ELECTRISA SA"; . Fiind vorba de o recunoaștere a faptului pe care s-a întemeiat principala apărare a debitoarei ,aceea de stingere a creanței, nu poate avea decât valoarea juridică a unei mărturisiri extrajudiciare.
Dar termenul „înscris"; trebuie interpretat, în contextul acestui motiv de revizuire, în sens strict. Sensul strict al termenului „înscris"; exclude din categoria acestuia, ca temei al revizuirii, declarațiile de martori, chiar autentificate, rapoartele de expertiză, mărturisirile etc.
Pentru a fi, în sensul legii „doveditor";, înscrisul trebuie să fie probant prin el însuși, așadar nu un înscris care ar implica la rându-i cerința confirmării prin alte mijloace de probă sau care ar fi susceptibil de completare ulterioară prin alte acte sau mijloace de dovadă.
Este adevărat că în doctrină s-a făcut o apropiere între mărturisire
și proba prin înscrisuri, arătându-se că mărturisirea este „pur și simplu";, un mijloc de probațiune, întocmai ca și înscrisurile, care constituie în fapt o mărturisire anticipată";.
Înscrisurile cuprind, într-adevăr, și ele, recunoașteri ale părților, dar pe când mărturisirea este o declarație unilaterală prin care poate recunoaște orice act sau fapt săvârșit sau produs în trecut, înscrisurile părților cuprind recunoașteri, îndeobște bilaterale, excepțional și unilateral, care se referă la acte juridice și care se fac în general concomitent cu încheierea de către părți a actelor juridice.
Deși înscrisurile cuprind și ele recunoașteri ale părților, pe care am fi tentați să le numim mărturisiri anticipate, ele constituie totuși o categorie deosebită de probe, a căror element esențial și precumpănitor este înscrisul în care este cuprinsă „recunoașterea"; și a căror putere doveditoare este diferită după natura înscrisului, după cum acesta este autentic, sub semnătură privată sau numai un început de dovadă scrisă. Valoarea mărturisirii, dimpotrivă, nu depinde de forma în care esteexprimată recunoașterea, ci este totdeauna lăsată la aprecierea instanței de judecată.
În cazul mărturisirii, ceea ce judecătorul cunoaște este faptul mărturisirii, faptul că o parte recunoaște producerea în trecut a unui alt fapt pe care se întemeiază pretențiile celeilalte părți. În fața acestei situații, judecătorul își poate pune în mod legitim întrebarea ce a putut determina pe autorul mărturisirii să facă recunoașterea unui fapt de natură să producă efecte juridice împotriva sa?1
Prin urmare, mărturisirea, chiar dacă ar putea fi privită ca un înscris care cuprinde o recunoaștere a părții, ea nu are o forță probantă care să excludă cerința confirmării prin alte mijloace de probă. De aceea instanța apreciază că declarația autentificată sub nr.1949/(...) nu are atributele care definesc noțiunea de înscris nou în contextul acestui motiv de revizuire.
Dar și dacă am fi considerat că în revizuire nu s-ar justifica un tratament diferențiat a celor două categorii de înscrisuri revizuirea nu ar fi admisibilă și din alte considerente. Descoperirea înscrisului implică evident ideea că partea nu a avut cunoștință de existența lui ,întrucât, dacă ar fi avut cunoștință de existența înscrisului urma să ceară comunicarea acestuia., iar dacă nu a cerut-o , cererea nu mai poate fi admisă. În același timp partea este datoare să probeze data când a descoperit înscrisul. Numai faptul descoperirii anumitor înscrisuri probatorii nu este de natură să justifice admiterea cererii de revizuire dacă nu se face dovada unei împrejurări de forță majoră care s-o fi împiedicat să și le procure în timpul procesului. Or, revizuienta nu probat evenimentul extraordinar, faptul neobișnuit care a împiedicat-o să cunoască existența actului în afara oricărei imputabilități.
Excepția lipsei calității procesuale pasive s-a fundamentat pe aceea că în cursul litigiului s-a încheiat între intimatul C. de A. V. B.-O., în calitate de cedent și SC R. B. S. SRL, în calitate de cesionar, un contract de cesiune de creanță prin care s-a cedat către intervenienta SC R. B. S. SRL creanța litigioasă pe care cedentul a dobândit-o la rândul său de la T. .
Putem reține că instanța investită cu cererea de apel, anterior strămutării, a respins ,printr-o încheiere interlocutorie, excepția lipsei calității procesuale a intimatului C. de A. V. B.-O.
Curtea apreciază că în procedura specială a revizuirii, care nu este decât o cale extraordinară de atac de retractare, cadrul procesual legat cu prilejul soluționării în fond a pricinii se impune a fi păstrat. Cât timp, confruntată fiind cu aceleași premise, instanța de apel a socotit că această apărare trebuie înlăturată, decizia instanței de revizuire nu poate intra în contradicție cu soluția dată într-o cale de atac cu caracter reformator.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C. de
A. V. B.-O., cu sediul în B., str. V. nr. 10, bl. D3, sc.1, ap.5, sector 3.
3 A se vedea A. Ionașcu , Probele în procesul civil,Ed. Științifică, București, 1969, p.257
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta SC E. SA, cu sediul procesual ales la SCA „. A. & A., B., str. Ermil Pangratti nr.3, et.2, ap.5, sector 1.
Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta SC T. SA, cu sediul în B., B-dul L. Tei nr.1-3, sector 2, în interesul revizuientei.
Admite cererea de intervenție formulată de intervenienta SC R. B. S. SRL, cu sediul în B., B-dul E. nr.21, bl.B1, et.1, ap.7, sector 5, în interesul intimatului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
S. AL H. G.-A. N. A. B.red.S.Al H. dact.A.C.
7 ex. /(...)
← Decizia comercială nr. 4305/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 384/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
---|