Decizia comercială nr. 33/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Dosar nr. (...)
DECIZIA C.Ă NR. 33/2011
Ședința . 2011
I. constituită din: PREȘEDINTE M. H.
JUDECĂTOR M. B.
GREFIER A. B.
S-au luat în examinare - în vederea pronunțării - apelurile declarate de reclamanta SC D. S. și de către pârâta SC C. N. SA, împotriva sentinței comerciale nr. 2334 din 10 iunie 2010, având ca obiect reziliere contract.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 2 februarie 2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru data de 9 februarie 2011, 16 februarie 2011 și, ulterior, pentru termenul de azi.
C.EA
Prin Sentința comercială nr. 2334 din (...) pronunțată de Tribunalul
Comercial Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins cererea de chemare in judecataformulată de reclamanta SC D. SA în contradictoriu cu pârâta SC C. N. SA, având ca obiect rezoluțiune contract.
S-a admis, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâta SC C. N. SA în contradictoriu cu reclamanta SC D. SA, având ca obiect pretenții.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 168.022,15 lei cu titlu de preț.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 5.305 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul comercial a reținuturmătoarele:
Prin contractul nr. 254 din (...) pârâta SC C. N. SA, în calitate de furnizor, s-a obligat să realizeze o instalație de producere a adezivilor și mortarelor uscate, beneficiar al lucrării fiind reclamanta SC D. SA, fostă SC B.S C. SRL (f. 7-9 vol. I). I.ația care a făcut obiectul contractului era compusă din rețea de benzi transportatoare care asigura dozarea materiilor prime pentru realizarea rețetelor de fabricație, omogenizator care asigura omogenizarea componentelor pentru realizarea rețetelor de fabricație, elevator pentru transportul materiilor prime pe verticală, buncăre tampon pentru stocarea materiilor prime pe verticală și mașină de însăcuit.
De asemenea, în art. 1 din contract s-a menționat că se asigură proiectul instalației - proiect tehnologic, proiectul tehnic și schema generală de amplasament a utilajelor.
Pârâta s-a obligat să execute lucrarea în termen de 60 de zile de la procurarea aparaturii electronice din import.
V. totală a contractului a fost stabilită la suma de 42.500 euro plus TVA, reclamanta având obligația de a achita un avans de 30%, adică 12.750 euro plus TVA, la semnarea contractului, iar restul sumei trebuia să fie achitată în 10 tranșe lunare, ultima tranșă fiind scadentă la data de (...).
Ulterior, acest contract a fost modificat, stabilindu-se că instalația de aer comprimat, instalația de alimentare cu energie electrică și motoarele electrice de achiziționare vor fi incluse în valoarea de 42.500 euro plus TVA.
De asemenea, s-a stabilit că în termen de 7 zile de la semnarea contractului, furnizorul va prezenta proiectul tehnic al instalației de producere a adezivilor și modul de amplasare în teren, după care se va achita avansul precizat în contract. A fost modificat și termenul limită de execuție și punere în funcțiune, acesta fiind stabilit pentru data de 1 noiembrie 2003 și s-a stabilit că pentru depășirea acestui termen furnizorul va plăti penalități de
1% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere (f. 10 vol. I).
Prin anexa nr. 2 a contractului părțile au modificat, din nou, clauzele acestuia, stabilind că obiectul contractului se completează cu o mașină de însăcuit și un elevator cu cupe și că termenul limită de execuție și punere în funcțiune va fi 1 decembrie 2003. De asemenea, a fost modificată valoarea contractului, aceasta fiind stabilită la suma de 62.700 euro plus TVA, urmând a se achita un avans de 18.810 euro plus TVA la semnarea contractului, iar restul sumei se va achita în 12 tranșe lunare până în data de 25 a fiecărei luni de plată, ultima tranșă urmând a se plăti la data de 31 noiembrie 2004 (f. 11 vol. I).
Prin ordinul de plată nr. 1849/(...), reclamanta a plătit suma de
851.259.717 ROL cu titlu de avans, sumă care a fost facturată de pârâtă prin factura nr. 4257280/(...) (f. 12-13 vol. I).
Din răspunsul la interogatoriul luat societății reclamante rezultă că în cursul lunii aprilie 2004 pârâta a considerat că a terminat realizarea instalației, însă reclamanta a arătat că aceasta nu funcționa la standardele
și parametrii conveniți, motiv pentru care nu s-a putut face recepția lucrării
(f. 55-57 vol. I).
Din procesul-verbal de predare-primire încheiat la data de (...) rezultă că pârâta a predat reclamantei următoarele utilaje: elevator cu cupe la care lipsește motor antrenare, malaxor la care lipsește motor antrenare, covor bandă, cupe și cuplaje, trei benzi transportatoare. În procesul-verbal se menționează că lipsește covorul cauciuc și sistemul de antrenare compus din motor, reductor și cuplaje (f. 133 vol. I).
Prin adresa nr. 1770/(...) pârâta comunică reclamantei faptul că lucrările prevăzute în contractul nr. 2. au fost finalizate, solicitând efectuarea recepției (f. 116 vol. I).
Pârâta a comunicat reclamantei, prin adresa din data de 5 iunie 2004, faptul că au fost înregistrate unele deficiențe ale instalației ca urmare a probelor tehnologice efectuate și că au fost remediate deficiențele aduse la cunoștința pârâtei de reclamantă prin adresa nr. 239/(...) (f. 114-115 vol. I).
Din procesele-verbale și rapoartele de activitate aflate la filele 82-126 din dosar rezultă că, în perioada noiembrie 2004-aprilie 2005, au fost efectuate probe la instalația realizată de pârâtă și că la unele din probele realizate s-a constatat că instalația funcționează, la altele s-a constatat că aceasta nu poate funcționa, fie din cauza lipsei personalului de deservire sau a faptului că s-a sedimentat ciment pe pereții buncărului sau din cauza faptului că nisipul din buncărul de dozare era umed, fie din cauza unor defecțiuni apărute în timpul funcționării (de exemplu, ruperea unui arc de la ciur, defecțiunea motorului sau a vibratorului).
Din expertiza tehnică efectuată în cauză rezultă că întreaga linie tehnologică reprezentată de instalația pe care pârâta s-a obligat să o execute, este dezafectată și descompletată, expertul concluzionând că repunerea acesteia în funcțiune este nerentabilă. Expertul a stabilit cauzele nefuncționării instalației pe baza înscrisurilor aflate la dosar deoarece, fiind dezafectată instalația, nu s-au putut face verificări complete la fața locului. S-a stabilit că transportoarele cu bandă pentru componentele adezivilor care sunt de granulație fină, prezintă deficiențe deoarece permit pătrunderea umezelii, fapt ce produce aglomerarea unor componente și împiedicarea alimentării instalației. S-a stabilit că au existat defecțiuni la dozarea materialelor din buncărele tampon, la golirea buncărelor tampon, la manipularea malaxorului, deficiențe la scurgerea cu pierderi a amestecului de la transportul cu cupe spre silozul exterior, lipsa ciurului vibrant. Expertul a arătat că majoritatea acestor dezavantaje sunt determinate și de costul instalației pentru care a optat reclamanta, precum și de faptul că utilajele în cauză nu sunt produse în serie, ci sunt producție unicat, ceea ce reflectă apariția unor defecțiuni și ajustări inerente în prima parte a funcționării (f. 253-274 vol. I).
În răspunsul la obiecțiunile formulate de părți la raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, expertul arată că principalele defecțiuni, care sunt menționate în anexa E a lucrării, sunt datorate executantului și că productivitatea instalației era de aproximativ 2 șarje a câte 2,5 tone pe oră -
5 tone pe oră (f. 119-148 vol. II).
Expertul a stabilit că instalația a funcționat în perioada aprilie 2004- februarie 2005.
Din declarațiile martorilor I. V. E. și F. F. D. rezultă că pârâta a realizat instalația la care s-a obligat prin contractul încheiat cu reclamanta, însă această instalație nu funcționa în mod corespunzător. Martorul propus de reclamantă a arătat că la momentul la care instalația a fost finalizată s-a constatat că aceasta nu poate ajunge la productivitatea convenită, respectiv de 8 tone pe oră, deoarece apăreau în mod frecvent defecțiuni ale pieselor componente ale instalației. O parte din deficiențele reclamate au fost reparate, însă nu au fost înlăturate toate aceste deficiențe. A. martor a declarat că instalația realizată de pârâtă a fost folosită ultima oară în cursul anului 2005, în prezent reclamanta folosind o altă instalație (f. 183-199 vol. II).
Din procesul-verbal nr. 2561/(...), semnat de ambele părți, rezultă că au fost predate reclamantei documentațiile instalației de produs adezivi, respectiv proiectul instalației - proiect tehnologic, proiect tehnic, schema generală de amplasament a utilajelor și instrucțiuni de lucru (f. 127 vol. I).
În conformitate cu prev. art.969 C.civ., părțile trebuie să execute obligațiile asumate prin contractele încheiate, iar sancțiunea care intervine în cazul în care una din părți nu-și îndeplinește obligațiile asumate este rezoluțiunea contractului care se realizează conform art. 1020 C.civ.
Prin cererea de chemare în judecată formulată reclamanta a invocat faptul că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a preda proiectele instalației și schema de amplasament a acesteia, obligație care trebuia îndeplinită în termen de 7 zile de la data semnării contractului.
Din anexa la contractul nr. 254/(...) de la fila 10 din volumul I rezultă că pârâta avea obligația de a prezenta aceste documente. Din clauzele contractuale nu rezultă că pârâta ar fi avut obligația de a preda aceste documente în termen de 7 zile de la data semnării contractului. Martorul F. F. a declarat că la încheierea contractului a fost prezentată reclamantei oplanșă cu dispunerea instalației, iar martorul I. V. a declarat că prezentarea documentației și a proiectului tehnologic al instalației a avut loc la sediul societății pârâte, după încheierea actului adițional. Martorul a arătat că proiectul de execuție urma să se întocmească pe parcursul derulării proiectului și să fie predat la terminarea lucrărilor.
Din procesul-verbal încheiat la data de (...) rezultă că au fost predate reclamantei documentațiile instalației de produs adezivi.
A., instanța a apreciat că în cauză s-a făcut dovada faptului că pârâta a prezentat reclamantei documentele menționate în contractul încheiat, iar ulterior, după finalizarea lucrărilor, a predat aceste documente, motiv pentru care se apreciază ca fiind neîntemeiată susținerea reclamantei în legătură cu nerespectarea obligației asumate de pârâtă în legătură cu aceste documente.
Un alt temei al rezoluțiunii contractului invocat de reclamantă este faptul că instalația nu a fost finalizată la termenul stipulat în contract, că a fost livrată o instalație care nu cuprindea toate piesele menționate în contract și că instalația nu avea productivitatea impusă de convenția părților.
Din probele administrate în cauză rezultă că pârâta nu a respectat termenul de finalizare a lucrărilor stabilit pentru data de (...), deoarece lucrările au fost predate în data de (...). De asemenea, instalația realizată de pârâtă nu corespundea din punct de vedere calitativ, aspect care rezultă din expertiza tehnică efectuată în cauză.
Trebuie menționat, însă, faptul că o acțiune în rezoluțiunea unui contract poate fi intentată numai de partea care a executat sau care se declară gata să execute contractul.
Pârâta s-a apărat în prezenta cauză susținând că reclamanta este cea care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, respectiv obligația de a plăti prețul contractului în tranșele convenite, respectiv lunar cu scadența în data de 25 a fiecărei luni, ultima tranșă fiind scadentă la data de 30 noiembrie
2004.
Reclamanta nu a contestat susținerile pârâtei, însă a invocat faptul că neplata acestor tranșe din preț a fost rezultatul atitudinii culpabile a pârâtei, care nu a înțeles să predea bunul la data menționată în contract. A., reclamanta a arătat că a înțeles să invoce excepția de neexecutare a contractului din partea pârâtei și să nu mai achite sumele datorate cu titlu de preț.
I. a apreciat însă că reclamanta se prevalează în mod neîntemeiat de posibilitatea de a invoca excepția de neexecutare a contractului din partea pârâtei. A., din cuprinsul contractului încheiat între părți rezultă că părțile au stabilit termene de executare a obligațiilor fiecăreia dintre părți. A., pârâta avea obligația de a executa lucrarea până cel târziu la data de (...), iar reclamanta, la rândul ei, avea obligația de a plăti diferența de preț în tranșe lunare, ultima tranșă urmând a fi scadentă la data de 30 noiembrie 2004. A., prin aceste prevederi contractuale părțile au înțeles să renunțe la simultaneitatea de executare a obligațiilor, astfel încât nu mai au temei pentru invocarea excepției de neexecutare. A. excepție poate fi invocată ca mijloc de apărare în cazul în care uneia dintre părți i se pretinde executarea obligației ce-i revine, fără ca partea care pretinde această executare să-și fi executat propria obligație. Temeiul juridic al invocării excepției de neexecutare a contractului îl constituie interdependența obligațiilor reciproce ale părților din cadrul unui contract sinalagmatic. Î., în condițiile în care părțile din prezenta cauză au înțeles să stabilească termene de executare a obligațiilor, a intervenit lipsa simultaneității în executarea obligațiilorcontractuale, fiecare dintre părți având obligația de a-și executa la termen obligațiile contractuale.
A., apreciind că reclamanta s-a prevalat în mod nejustificat de excepția de neexecutare a contractului din partea pârâtei și că reclamanta nu și-a îndeplinit, la rândul ei, obligațiile asumate, respectiv de a plăti prețul convenit la termenele stabilite în contract, instanța a apreciat că reclamanta nu poate promova în mod temeinic o acțiune în rezoluțiunea contractului.
Față de considerentele reținute, instanța a apreciat că cererea de chemare în judecată a reclamantei prin care se solicită, în principal, rezoluțiunea contractului nr. 254/(...) încheiat cu pârâta, este neîntemeiată, aceasta fiind respinsă.
Reclamanta a înțeles să formuleze și un capăt de cerere accesoriu rezoluțiunii contractului, prin care a solicitat restituirea sumei achitate, precum și a penalităților de întârziere datorate de pârâtă în temeiul contractului a cărui rezoluțiune a solicitat-o, pretenții care au fost respinse ca urmare a respingerii capătului principal de cerere.
Prin cererea reconvențională formulată în cauză pârâta SC C. N. SA a solicitat obligarea reclamantei la plata prețului datorat în baza contractului încheiat. Reclamanta avea obligația, conform prev. art. 969 C.civ., să execute clauzele contractuale, respectiv să achite prețul convenit, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o. Reclamanta nu poate susține faptul că pârâta nu a executat instalația de producere a adezivilor deoarece, după cum rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, această instalație a fost realizată și pusă în funcțiune. Faptul că instalația nu a funcționat la parametrii normali nu echivalează cu o neîndeplinire a obligației din partea pârâtei, ci într-o îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor asumate, fapt care nu permite reclamantei să refuze plata prețului. În această situație, reclamanta avea posibilitatea de a solicita pârâtei să își execute în mod corespunzător obligațiile contractuale sau să solicite daune interese pentru prejudiciile care i-au fost cauzate ca urmare a neexecutării corespunzătoare a contractului.
Față de aceste considerente, instanța a considerat că cererea reconvențională formulată de pârâtă este întemeiată în parte. Conform anexei încheiată între părți la contractul nr. 254/(...), instalația de aer comprimat urma să fie inclusă în valoarea contractului. A. instalație de aer comprimat a fost achiziționată de reclamantă, aspect care rezultă din declarația martorului I. V., care a arătat că reclamanta a achiziționat silozurile de alimente, ciururile vibratorii și un compresor de aer. V. compresorului de aer achiziționat de reclamantă este de 17.391 lei, după cum rezultă din factura fiscală nr. 9200926/(...) (f. 225 vol. II).
Pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 206.592,20 lei. Din contractul încheiat între părți și modificat ulterior prin anexa nr. 2 rezultă că prețul total al lucrării a fost de 62.700 euro plus TVA respectiv
74.613 euro, sumă din care reclamanta a achitat 22.384 euro, rămânând astfel o diferență de 52.229 euro. La data formulării cererii reconvenționale 1 euro valora 3,55 lei, astfel încât valoarea în lei a diferenței de preț datorată de reclamantă este de 185.412,95 lei. Din această sumă se va scădea suma de 17.391 lei, sumă ce reprezintă valoarea instalației de aer comprimat achiziționată de reclamantă, reclamanta fiind obligată să plătească pârâtei suma de 168.022,15 lei cu titlu de preț.
Reținând culpa procesuală a reclamantei, în temeiul art. 274 C.pr.civ., aceasta a fost obligată să plătească pârâtei suma de 5.305 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar
și onorariu avocațial, astfel cum au fost justificate și dovedite până la momentul pronunțării soluției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta SC C. N. S. C. N.solicitând admiterea apelului, modificarea sentintei comerciale nr.
2334/2010, in sensul admiterii in totalitate a cererii reconventionale cu obligarea intimatei S. D. S.A la plata cheltuielilor de judecata ocazionate pentru motive de fapt si de drept pe care arată că le va depune intr-un memoriu la dosar in termen legal.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat apel și reclamanta S. S.A, B. solicitând admiterea apelului și în temeiul art. 296 modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii introductive și a respingerii în totalitate a cererii reconvenționale și, prin urmare, judecând pe fondul cauzei să se dispună rezoluțiunea contractului, perfectat între părți, cu nr.
254/(...), privind realizarea unei instalații de producerea adezivi lor și mortarelor uscate, ca urmare a neîmplinirii culpabile a obligațiilor contractuale de către pârâta SC C.-N. S. să fie obligată pârâta la plata sumelor ce reprezintă restituirea sumei achitate, precum și a penalități de întârziere adică: restituirea sumei de 2.291.155 lei - RON, compusă din lei -
RON, 108.151 Ron., actualizat, constituind avans lucrări achitat conform anexei 2, la contractul 254/(...), plus valoarea facturii de achiziție componente instalație aer condiționat și din 2.183.054 lei - RON reprezentând penalitățile de 1 % pe zi de întârziere din valoarea contractului (cu TVA, conform anexei 2 menționată mai sus); să fie obligată pârâta/. reconvențională intimată la plata cheltuielilor de judecată în fond și în apel.
In motivare s-a arătat că hotărârea apelată, sentința comercială
2334/(...) pronunțată de către Tribunalul Cluj în cauza din dosarul (...), este netemeinică și nelegală în continuare fiind relevate criticile aduse acestei hotărâri:
I. de fond, în mod netemeinic și nelegal a dispus respingerea cererii de a fi dispusă rezoluțiunea contractului încheiat de către părți. Î. cerințelor pronunțării rezoluțiunii, nelegala soluționare a excepției de neexecutare a contractului invocată de reclamantă I. de fond a respins cererea de a fi dispusă rezoluțiunea contractului, reținând (netemeinic așa cum va arăta) că apelanta reclamantă nu a dovedit împlinirea condiției cerute pentru pronunțarea rezoluțiunii și anume ca rezoluțiunea poate fi solicitată doar de către partea care a executat sau se declară gata să execute contractul.
Din această perspectivă în primul rând este de subliniat că apelanta reclamantă a îndeplinit în parte obligațiile asumate prin contract, achitând integral avansul stabilit. Din contră, pârâta intimată nu și-a îndeplinit în nici un caz obligațiile asumate.
Contractul încheiat a fost unul de prestări servicii, de antrepriză prin care pârâta s-a obligat la a furniza o instalație de producție "la cheie", funcțională, cu un randament minim garantat și cu școlarizarea personalului de exploatare. A. obligații sunt esențiale pentru contract iar neîndeplinirea uneia dintre acestea semnifică nerealizarea contractului Însuși.
Așa fiind nu puteau fi primite susținerile intimatei pârâte potrivit cărora acesta și-ar fi îndeplinit obligațiile dar cu deficiențe calitative. Atâta vreme cât obiectul material al contractului, lucrările de construcții și instalațiile convenite, nu au fost livrate de către pârâtă (ca un tot funcțional), nu se poate considera că intimata pârâtă și-a îndeplinit obligația asumată
(nici măcar îndeplinită necorespunzător).
I. de fond a făcut o greșită aplicare a principiului reciprocității și interdependenței obligațiilor părților în contractele sinalagmatice. Apelanta reclamantă nu a îndeplinit restul obligațiilor, dată fiind omisiunea pârâtei/. reconvenționale de a-și îndeplini obligațiile asumate iar instanța a făcut o gravă confuzie între caracterul sinalagmatic al contractului și deci interdependența obligațiilor asumate de părți și simultaneitatea în executarea obligațiilor contractuale, susținând că a fost anulat caracterul sinalagmatic al contractului.
I.-adevăr, reclamanta a arătat că după achitarea avansului, raportat la împrejurarea că predarea "la cheie" convenită nu a avut loc, că pârâta nu a pus în operă lucrările contractate la termenul asumat, reclamanta a refuzat executarea propriilor sale obligații de plată a unor noi sume de bani, acest refuz constituindu-se în excepția de neexecutare a contractului.
Atâta vreme cât lucrările executate nu au condus la finalizarea lucrărilor convenite, a realizării instalației proiectate, câtă vreme materialele puse în operă nu acopereau avansul acordat, câtă vreme la termenul convenit nu era finalizată lucrarea rezultă că nu se regăsește asigurat caracterul reciproc și interdependent al obligațiilor, executarea de către reclamantă a obligației neputând fi justificată prin îndeplinirea obligațiilor de către cocontractant și deci neavând corespondența asigurată, prin îndeplinirea obligațiilor de către cocontractant.
Chiar dacă părțile prevăd date diferite de scadență pentru obligațiile uneia față de obligațiile celeilalte, caracterul sinalagmatic al contractului nu se pierde, nefiind înlăturată nici reciprocitatea și nici interdependența obligațiilor asumate.
In cauză atâta vreme cât reclamanta a achitat avansul convenit Iar intimata pârâtă nu a livrat "la cheie" lucrarea contractată până la data convenită de (...) (după modificări), este evident că reclamanta este în drept a invoca neexecutarea culpabilă a contractului ca temei al rezoluțiunii.
In acest context nu prezintă relevanță neplata de către reclamantă a tranșelor de preț convenite cu scadență după data de predare și cele pentru care nu s-a realizat contraprestația.
Așa cum deja a arătat lipsa de simultaneitate nu poate fi confundată cu lipsa caracterului sinalagmatic al contractului ori lipsa reciprocității și a interdependenței obligațiilor.
In al doilea rând argumentul pe care se întemeiază hotărârea, lipsa de simultaneitate a obligațiilor contractate, este în contradicție cu concluzia potrivit căreia reclamanta nu a dovedit împrejurarea că și-a executat propriile obligații scadente ori că ar fi fost gata să le execute. Potrivit Anexei nr. 2 la contractul 254/(...) prin care a fost modificat contractul s-a prevăzut, așa cum reține și instanța de fond (p.8 sentinta al. 1), că obligația pârâtei intimate (de predare) devenea exigibilă, scadentă la data de (...) iar reclamanta s-a obligat la plata restului de preț în 12 rate lunare egale, scadente la data de 25 a lunii iar "ultima tranșă se va plăti până în data de
(...)". Un simplu calcul (pe care instanța de fond ignoră să îl facă) conduce la concluzia că prima dintre cele 12 rate avea scadența la (...), adică după momentul convenit pentru predarea la cheie a instalației. Așa fiind este evident că lipsa de simultaneitate a scadenței obligațiilor acționează în favoarea reclamantei, reclamanta fiind în deplin drept de a refuza plata restului de preț până la predarea efectivă, integrală și "la cheie" a lucrărilor convenite, intimata pârâtă asumându-și prima obligația de executare a obligației asumate.
Faptul că una dintre părți consimte la a -și executa obligațiile asumate contractual anterior momentului la care cealaltă parte Își va executa propriile obligații, conduce la concluzia că doar partea renunțătoare la beneficiul simultaneității executării obligațiilor nu va putea invoca neexecutarea propriei obligații până la momentul la care cocontractantul său Își va executa propriile obligații Întrucât, prin ipoteză, a consimțit la executarea anticipată a obligației ce Îi revine, În lipsa unei contraprestații imediate. Cu toate acestea partea care va primi obligația executată anticipat nu pierde beneficiul dreptului de a refuza executarea propriei sale obligații În situația în care obligația ce trebuia executată anticipat de către cocontractantul său nu a fost executată, În tot sau În parte, ori a fost executată defectuos întrucât potrivit art 1073 C. civ. teza I creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației iar în conformitate cu prevederile art 1100 C. civ., creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru decât acela care i se datorește, chiar când valoarea lucrului oferit ar fi egală sau mai mare. În cazul În care creditorul nu dobândește Î. exactă a prestației al cărei beneficiar este, în mod evident acesta are dreptul de a refuza îndeplinirea obligației sale, chiar dacă prestația în cauză trebuia executată în mod anticipat de către debitorul său. În caz contrar s-ar ajunge la situația absurdă în care, un debitor care acceptă să își îndeplinească în avans obligațiile ce îi revin, urmând ca plata prestației sale să fie efectuată ulterior, să poată obliga pe celălalt cocontractant la plata prețului chiar și În ipoteza în care obligația executată în avans este în realitate neexecutată ori s-a executat altceva decât ceea ce s-a contractat. A accepta teza că, în această situație creditorul obligației nu va putea refuza plata în temeiul excepției de neexecutare a contractului Înseamnă a obliga creditorul la plata unei contraprestații care, prin ipoteză, fie nu există, fie nu este cea contractată, Înfrângându-se astfel prevederile art 1073 C. Civ. raportat la prev art . 1100
C. Civ.
I. de fond, fără temei legal și fără cercetare judecătorească dispune respingerea celui de-al doilea capăt de cerere formulat, a capătului de cerere privitor la obligarea intimatei pârâte la plata penalităților convenite contractual pentru neîndeplinirea la termen a obligațiilor asumate I.-adevăr, instanța de fond, a hotărât, în acest sens, fără cercetare judecătorească.
Potrivit considerentelor hotărârii instanța a calificat ca accesoriu acest capătul de cerere, apreciind că acesta este accesoriu cererii de rezoluțiune a contractului.
In mod evident această abordare este lipsită de orice fundament juridic.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor pentru întârzierea în executarea obligației, potrivit clauzei penale convenite de către părți. R. ori pactul comisoriu nu poate fi confundat cu clauza penală și nici nu putem regăsi relația principal-accesoriu Între cele două clauze ( clauza penală se impune cu fortă obligatorie atât în raport cu părtile cât și în raport cu instanta de judecată).
Potrivit considerentelor instanța de fond nu a dezvoltat cercetarea acestui capăt de cerere mulțumindu-se a-l respinge în considerarea respingerii cererii de rezoluțiune.
Daunele interese și rezoluțiunea contractului, deși au același factor generator(în multe cazuri), respectiv, neexecutarea contractului de către cealaltă parte, sunt instituții distincte, cu regim juridic distinct și cu finalitate distinctă.
Daunele interese denumite penalități de întârziere au ca scop repararea prejudiciului suferit de către una dintre părțile contractante ca urmare a executării cu Întârziere a obligațiilor asumate de către cealaltă parte. In comparație cu acestea, rezoluțiunea reprezintă desființarea cu efect retroactiv al relației contractuale ce intervine ca urmare a neexecutării obligațiilor asumate de către cealaltă parte, fiind independentă de existența sau inexistența unui prejudiciu suferit de către partea care solicită rezoluțiunea sau solicitarea acordării unor astfel de compensații de către aceasta din urmă.
Indiscutabil că intimata pârâtă nu și-a executat la timp obligațiile contractuale fapt ce atrage obligația acesteia de a achita în favoarea reclamantei penalități de întârziere având în vedere clauza penală inserată în cuprinsul convenției precum și împrejurarea că intimata pârâtă este de drept în întârziere în considerarea caracterului comercial al obligației, conform prevederilor art 43 C. com.
Tot astfel, întârzierea în executarea obligațiilor de către intimata a fost demonstrată prin probele administrate și, totodată, a fost constatată în mod indiscutabil de către instanța de judecată (pag 8 al. 2 din sentință).
Constatându-se întârzierea în executarea obligațiilor, aceasta atrage, implicit, aplicarea imediată, de drept, a clauzei privind perceperea penalităților de întârziere de către reclamantă, pentru acoperirea prejudiciului cauzat ca urmare a întârzierii în executarea obligațiilor. Prejudiciul înregistrat de către reclamantă ca urmare a neexecutării la timp a obligațiilor asumate de către pârâtă este indiscutabil constrâns în imposibilitatea utilizării instalației pentru desfășurarea activității, blocarea acestei activități la punctul de lucru al reclamantei, profitul nerealizat, imposibilitatea onorării comenzilor la timp sau contractării de noi comenzi, etc.
Deci, cererea formulată de obligare a pârâtei la plata penalităților datorate pentru neexecutarea la termen a contractului, așa cum aceste penalități au fost stabilite și evaluate anticipat de comun acord este pe deplin justificată. A.:
Cu privire la împrejurarea că fiind cerută rezolutiunea contractului s- ar desființa și prevederile art. 5 anexa la contractul 254/(...) învederează următoarele:
Este vorba de o clauză penală menită a repara prejudiciul provocat prin nerespectarea termenului de execuție și de predare
Este inadmisibil a interpreta că această clauză are aplicație doar în cazul realizării instalației și că rezoluționarea ducând la reinstituirea stării inițiale duce automat și la desființarea clauzei penale pentru că:
Rolul clauzelor penale este tocmai de a garanta compensarea pentru prejudiciul suferit
Starea inițială înseamnă "fără prejudiciu" or tocmai aceasta este rolul clauzei penale, să compenseze prejudiciul provocat prin întârziere. N. prin acoperirea, prin plată, a daunelor interese suferite se poate face vorbire de reinstituirea starii initiale.
Rezoluționarea s-a cerut dată fiind împrejurarea că furnizoarea, pârâta/. reconvențională, S. COMlNEX-N. S.A nu și-a îndeplinit obligația de a executa și a preda instalația astfel că singura soluție a devenit rezoluționarea contractului. Ori nimeni nu-și poate invoca propria culpă și nici nu poate dobândi un beneficiu din culpa sa, astfel că cererea de a se aplica clauza penală până la data rezoluționării este temeinică și legală prejudiciul fiind efectiv suportat de către reclamanta/. reconvențională S.
S.A, B. (incluzând prin fuziune cu S. B. C. SRL, B.), și provocat din vina pârâtei/. reconvenționale, S. C.-N. S.A
De asemenea solicită a constata netemeinicia susținerii inadmisibilității actualizării sumei plătite drept avans și a o înlătura. In acest sens pe teritoriul R. încă raporturile financiare sunt în LEI, așa a fost achitat și avansul (echivalentul în Euro prevăzut în contract este doar orientativ). evident prin neîndeplinirea obligatiilor asumate, prin nexecutarea instalatiei, prin nefuncționarea și neexploatarea acesteia, s-a ajuns la producerea unor pagube inerente beneficiarei, adică reclamantei/. reconovenționale care nu și-a mai putut onora obligatiile asumate fată de diferiți terți, tocmai pentru că nu a mai obținut produsul final, la randamentul contractat, care s-ar fi realizat prin exploatarea instalatiei comandate. nu s-a procedat la aceste calcule considerându-se suficientă despăgubirea stabilită prin consens, în contract, prin clauza penală discutată;
I. de fond a soluționat nelegal și netemeinic și cererea reconventională formulată.
I. de fond admite cererea reconvențională formulată, însușindu-și fără nici o analiză critică, susținerile intimatei pârâte potrivit căreia nefuncționarea instalației în parametrii normali și nefinalizarea acesteia nu reprezintă o neexecutare a contractului ci o îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor asumate. Cu ușurință reține instanța aceste împrejurări, nu în urma analizei naturii contractului, a voinței părților și a stării de fapt așa cum reiese acesta din probele administrate ci doar pe baza primirii necondiționate a afirmațiilor pârâtei.
Contractul încheiat de către părți este în mod cert unul de antrepriză, intimata pârâtă obligându-se să proiecteze, execute și livreze anumite instalații funcționale, cu un anumit randament, apte de a fi utilizate de către reclamantă în activitatea comercială. Intimata pârâtă nu a livrat "la cheie", ca un ansamblu funcțional, linia de producție contractată. Nu poate fi primită ca îndeplinită de către pârâtă obligația asumată și nici nu se poate aprecia că reclamanta trebuie să primească o executare parțială a contractului și a utiliza un ansamblu nefuncțional și care nu asigură parametrii tehnici care se constituie în premisă a realizării unei activități comerciale profitabile, O asemenea concluzie fiind contrară Însuși legii, respectiv dispozițiilor art 1073 C. Civ. raportat la prev art . 1100 C. Civ.
La termenul de judecată din (...) pârâta apelantă S. N. S. C. N. adepus la dosar memoriul cuprinzând dezvoltarea motivelor de fapt si de drept care justifica admiterea apelului si pe cale de consecinta modificarea sentintei comerciale nr. 2334/(...) pronuntata de Tribunalul Comercial Cluj in dosarul mai sus mentionat, in sensul admiterii in totalitate a cererii reconventionale formulate de pârâtă.
Cererea reconventionala formulata de pârâtă a fost admisa in parte, S.
D. S.A fiind obligata sa plateasca pârâtei suma de 168.022,15 lei.
1. Hotararea a fost pronuntata cu incalcarea prevederilor art. 7201
Cod procedura civila, prima instanta respingand in mod nelegal exceptia inadmisibilitatii cererii de rezolutiune a contractului incheiat intre parti.
A invocat exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privitor la rezolutiunea contractului incheiat intre parti inca din intampinarea depusa la dosar, aratand ca invitatia la conciliere directa nu privea si rezolutiunea contractului astfel ca finalitatea urmarita de legiuitor - incercarea de solutionare amiabila a litigiului nu a fost atinsa. Nu s-a facut dovada existentei vreunei concilierii pe acest aspect.
2. Prima instanta a savarsit o grava greseala de judecata, atunci cand a dedus din pretul convenit contractual, contravaloarea facturii fiscale nr. 9200926/(...), reprezentand compresor cu surub, uscator de aer si filtru de aer
Prima instanta a respins pretentia reclamantei S. D. SA de plata a contravalorii aceleiasi facturi fiscale care a fost adaugata la avansul achitat de catre S. D. S.A I.-adevar, la data de 29 martie 2010 reclamanta S. D. S.A si-a precizat cererea de chemare in judecata in sensul că a "adaugat" în suma pretinsă inițial cu titlu de avans și valoarea facturii fiscale nr.
9200926/(...), reprezentand compresor cu surub, uscator de aer si filtru de aer, plătită de către reclamantă în baza unui alt raport juridic contractual
(contract de vânzare cumpărare nr 329 din 29 iunie 2004 încheiat cu S. G. I.
99 S.R.L), distinct de cel din litigiu.
Operatiune a de "deducere" din pretul datorat pârâtei a contravalorii facturii fiscale nr. 9200926/(...), realizata de prima instanta, este nesustinuta de o cerere din partea reclamantei, pretentie care sa fi fost admisa de catre prima instanta.
I.-adevar prima instanta a respins cererea accesorie de plata a contravalorii aceleiasi facturi, ca urmare a respingerii capatului de cerere reprezentand rezolutiunea.
3. Prima instanta a incalcat prevederile art 261 alin 1 punctul 5 din
Codul de procedura civila.
Precizarea de actiune depusa de reclamanta la data de 29 martie
2010, prin care aceasta a inclus in suma pretinsă inițial cu titlu de avans si contravaloarea facturii fiscale nr. 9200926/(...), a considerat-o in realitate o cerere nouă, cerere cu care instanța a fost investită doar la data de 29 martie 2010. Chiar dacă reclamanta pretinde ca a avut loc doar o majorare a câtimii prejudiciului pretins inca din 2006, aceasta afirmatie nu se verifica.
In concret, pârâta a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune in ceea ce priveste pretentia de plata a facturii fiscale nr.
9200926/(...), reprezentand compresor cu surub, uscator de aer si filtru de aer, insa prima instanta a omis sa se pronunte asupra acestei exceptii
(invocata ca o aparare de fond), fiind astfel incalcate prevederile mai sus evocate.
Obligatia instantei de a raspunde argumentat asupra sustinerilor/ apararilor partilor este una esentiala, a carei incalcare trebuie sa duca la modificarea hotararii.
4. Prima instanta nu a stabilit in mod corect starea de fapt
Potrivit art. 1 din anexa la contractul nr. 254 din 07 august 2003,
I.atia de aer comprimat, instalatia de alimentare cu energie electrica si motoarele electrice de actionare vor fi incluse in valoarea de 42500 euro plus TVA a contractului in concordanta cu oferta tehnica ...
Prima instanta retine in mod corect ca instalatia de aer comprimat urma sa fie inclusa in valoarea contractului.
Din probatiunea administrata in cauza, respectiv depozitiile martorilor a rezultat ca, in concret părțile s-au înțeles ca reclamanta să achiziționeze silozurile și ciurul vibrant dar și compresorul de aer.
A. împrejurare este confirmată de însuși martorul reclamantei, F. F. D. Acesta arată că " instalația de aer comprimat trebuia executată de furnizor, Î. compresorul de aer nu cred că trebuia furnizat de acesta", ceea ce ne indreptateste sa consideram ca, compresorul de aer nu facea parte din contract.
A. afirmație denotă că instalația de aer comprimat era distinctă de echipamentul denumit compresor de aer. A. martor atestă că probele tehnologice nu puteau fi efectuate fără acest compresor, achiziționat de către intimata la data de 07 iulie 2004.
Apoi, potrivit concluziilor raportului de expertiza intocmit de I. V. prima instanta a retinut ca instalatia a functionat in perioada aprilie 2004 - februarie 2005.
Avand in vedere depozitia martorului care arata ca instalatia nu putea functiona fara un compersor de aer, si vazand data achizitionarii compresorului de aer pretins, se poate concluzia ca acel compresor de aer nu fost achizitionat in vederea incorporarii acestuia in instalatia de aer.
Avand in vedere toate aceste considerente solicită admiterea apelului si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata in fond si apel.
La termenul de judecată din (...) pârâta S. N. S. C. N. a depus INTAMPINARE la apelul declarat de S. D. S.A (fosta S. B.S C. S.R.L) prin care solicită respingerea apelului declarat de catre reclamanta si mentinerea ca legala si temeinica a hotararii pronuntate de prima instanta in ceea ce priveste cererea de chemare in judecata.
La data de (...) reclamanta SC D. S. a înregistrat la dosar o întâmpinare la apelul pârâtei prin care solicită să se respingă ca nefondat apelul formulat de apelanta-intimată C. împotriva sentinței comerciale nr.
2334/(...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul mai sus menționat.
Analizând apelurile declarate prin prisma dispozițiilor art.294 și urm. Cod proced. civilă, C.ea reține următoarele:
Prin contractul nr. 254 din (...), modificat prin actele adiționale nr. 1 și
2 pârâta SC C. N. SA, în calitate de furnizor, s-a obligat să realizeze, în favoarea beneficiarului SC D. SA, fostă SC B.S C. SRL, o instalație de producere a adezivilor și mortarelor uscate cuprinzând rețea de benzi transportatoare care asigura dozarea materiilor prime pentru realizarea rețetelor de fabricație, omogenizator care asigura omogenizarea componentelor pentru realizarea rețetelor de fabricație, elevator pentru transportul materiilor prime pe verticală, buncăre tampon pentru stocarea materiilor prime pe verticală (contract din (...)), instalație de aer comprimat, instalație de alimentare cu energie electrică și motoare electrice de acționare (act adițional nr. 1 din (...)), o mașină de însăcuit și un elevator cu cupe (act adițional nr. 2 din (...)).
Termenul limită de execuție și punere în funcțiune a fost fixat la 1 decembrie 2003 iar valoarea contractului a fost stabilită la suma de 62.700 euro plus TVA, urmând a se achita un avans de 18.810 euro plus TVA la semnarea contractului, iar restul sumei în 12 tranșe lunare până în data de
25 a fiecărei luni de plată, ultima tranșă urmând a se plăti la data de 31 noiembrie 2004.
Prin acțiunea precizată, înregistrată pe rolul T. C. C. ]n dosar nr. (...),
SC B.s SRL (actuala SC D. SA) în contradictoriu cu pârâta SC C. N. SA C. a solicitat rezoluțiunea contractului nr. 254/(...) încheiat cu pârâta, obligarea la restituirea avansului achitat în temeiul contractului, respectiv a sumei de
108.151 lei și plata sumei de 1.996.082 lei penalități de întârziere.
Pârâta C. a formulat la rândul său cerere reconvențională, solicitând obligarea D. la plata sumei de 62.700 euro + TVA în echivalent în lei la data plății, cu titlu de rest de preț.
În ceea ce privește soluția pronunțată cu privire la excepția inadmisibilității cererii privind rezoluțiunea, datorită neîndeplinirii procedurii prealabile, invocată de pârâtă, C.ea reține următoarele:
La data de (...), reclamanta s-a adresat pârâtei, în temeiul art. 720 ind.
1 Cod proced. civilă, convocând-o pentru data de (...), ora 10 am, la sediul său din B., ,, pentru a încerca rezolvarea pe cale amiabilă, prin conciliere directă, a litigiului apărut… ca urmare a nerespectării .. obligațiilor asumate prin contractul nr. 2. privind realizarea unei instalații de producere a adezivilor și mortarelor uscate..,,- f.213 vol.II.
Pârâta a dat curs invitației, fiind prezentă la conciliere și fiind în măsură să-și exprime un punct de vedere ferm cu privire la pretențiile reclamantei, neputând dovedi vreo vătămare rezultată din precaritatea conținutului invitației la conciliere și nefăcând demersuri în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă.
Rațiunea concilierii prealabile, prevăzută la art. 720 ind. 1 Cod proced. civilă, este aceea de a simplifica și degreva judecățile având ca obiect pretenții de natură bănească, pretenții care pot fi soluționate pe cale amiabilă, într-un termen scurt.
A. rațiune este practic realizată și atunci când încercarea de conciliere a reclamantei cu cealaltă parte a fost îndeplinită în modalitatea uzitată de către reclamantă, important fiind ca părțile, prin voința lor, exprimată neechivoc, să stăruie pentru a rezolva litigiul extrajudiciar.
În ceea ce privește soluția pronunțată de instanța de fond cuprivire la cererea de rezoluțiune a contractului, C.ea apreciază căaceasta este temeinică și legală, având în vedere cerința simultaneității executării obligațiilor reciproce.
A., în doctrină s-a relevat că excepția de neexecutare a contractului a fost creată în Evul Mediu, iar considerentul moral care a justificat admiterea ei, sub imboldul bunei-credințe și a respectului cuvântului dat, a fost aplicarea principiului conform căruia o parte nu poate pretinde beneficiul din contract, dacă ea nu a remis către partenerul său ceea ce s-a angajat să dea în schimb.
Au fost propuse mai multe soluții pentru a releva fundamentul acestui mijloc de apărare, conform ultimelor orientări, el constând în principal în conexitatea juridică dintre obligațiile reciproce ale părților, care își găsește suportul direct sau indirect în voința lor contractuală, la baza căreia stau principiile bunei-credințe și echității. De altfel, conexitatea juridică a obligațiilor în contractele simalagmatice, împreună cu ideea de cauză pe terenul executării acestora, explică și interdependența lor (L. P. - Tratat de drept civil. O., vol. II Contractul, Ed. Universul Juridic, B., 2009, pag. 710 și urm.).
Au fost enumerate condițiile de exercitare ale excepției de neexecutare, acestea fiind următoarele: obligațiile reciproce ale părților trebuie să-și aibă originea și temeiul în același raport juridic sinalagmatic, să existe o neexecutare, chiar parțială, dar suficient de importantă, din partea celui împotriva căruia se invocă excepția și raportul juridic sinalagmatic, prin natura sa, trebuie să presupună regula executării simultane a obligațiilor reciproce.
În legătură cu această ultimă cerință, s-a relevat că este necesar ca executarea obligațiilor reciproce ale părților să aibă loc în același moment sau cel mult imediat una după cealaltă. Cerința simultaneității executării obligațiilor în cadrul raporturilor sinalagmatice explică faptul înlăturăriiexcepției de neexecutare atunci când una din părți a acordat celeilalte un termen pentru executarea obligațiilor sale.
Deși au fost exprimate opinii în sensul în care excepția ar putea fi invocată cu succes și în unele cazuri în care obligațiile părților nu sunt cu executare simultană, fiind afectate de un termen, C.ea constată că această opinie nu este împărtășită de majoritatea teoreticienilor și practicienilor, motiv pentru care se va raporta la reperele stabilite conform celor mai sus expuse, în sensul în care este necesară condiția executării simultane a obligațiilor reciproce.
În speță, din cuprinsul contractului încheiat între părți rezultă că acestea au stabilit termene diferite de executare a obligațiilor fiecăreia dintre ele.
În urma modificărilor succesive ale Contractului, s-a convenit modificarea scadenței obligațiilor esențiale (obligația de predare a unui bun corespunzător si obligatia de plată a restului de preț), rezultând astfel că obligația de predare a instalației de către C. devenea exigibilă la data de (...), obligația de plată a restului de preț devenea exigibilă începând cu data scadentei primei rate (...) și terminând cu scadenta ultimei transe de preț din data de (...).
A., pârâta avea obligația de a executa lucrarea până cel târziu la data de (...), iar reclamanta, la rândul ei, avea obligația de a plăti diferența de preț în tranșe lunare, ultima tranșă urmând a fi scadentă la data de 30 noiembrie 2004.
Rezultă, în mod evident, faptul că nu se poate vorbi în prezenta cauză de o simultaneitate a obligațiilor dintre părți, deci nici despre posibilitatea de a invoca cu succes excepția de neexecutare a contractului.
Cu privire la modalitatea în care, fiecare dintre părți, și-aîndeplinit obligațiile, C.ea reține că reclamanta avea obligația de a plătiprețul contractului în tranșele convenite, respectiv lunar cu scadența în data de 25 a fiecărei luni, ultima tranșă fiind scadentă la data de 30 noiembrie
2004, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o invocând faptul că instalația nu a fost finalizată la termenul stipulat în contract, că a fost livrată o instalație care nu cuprindea toate piesele menționate în contract și că instalația nu avea productivitatea impusă de convenția părților.
In concret, reclamanta a achitat doar avansul si a refuzat plata restului de pret la scadentele convenite. Chiar apelanta SC D. SA recunoște, în cuprinsul concluziilor sale scrise, faptul că prima rată a restului de preț
(exigibilă în (...)) nu a fost achitată, că beneficiarul a refuzat să achite cea de-a doua rată din preț (exigibilă în (...)) și cea de-a treia rată de preț
(exigibilă în (...), că nici ratele 4, 5 și 6 nu au fost achitate la scadență.
Prima instanță a statuat in mod corect că nu sunt indeplinite conditiile rezolutiunii contractului, obiect al cererii de chemare in judecata, exceptia de neexecutare invocata de catre D. fiind o aparare de care aceasta nu se putea prevala, in conditiile in care partile au renuntat la executarea simultana a obligatiilor. A., tribunalul a analizat in mod fundamentat conditiile de admisibilitatea a actiunii in rezolutiune si a constatat in mod corect ca reclamanta nu este parte contractuala indreptatita sa solicite rezolutiunea iar neplata pretului este evident culpabila.
Reținând culpa contractuală a reclamantei, prin neplata prețului la termenele stabilite, instanța de fond a concluzionat în mod judicios asupra faptului că rezoluțiunea unui contract poate fi intentată numai de partea care a executat sau care se declară gata să execute contractul.
Pe de altă parte, din probele administrate în cauză rezultă că pârâta nu a respectat termenul de finalizare a lucrărilor stabilit pentru data de (...) deoarece lucrările au fost predate în data de (...) - fapt necontestat de către nici una dintre părți.
Dată fiind culpa contractuală a pârâtei care a predat, cu întârziere, instalația de producere a adezivilor și mortarelor uscate acțiune, devin incidente prevederile art. 5 din anexa nr. 1 la contract potrivit cărora ,, pentru depășirea termenului de execuție și punere în funcțiune din motive datorate exclusiv furnizorului, se vor percepe penalități de 1% din valoarea contractului, pentru fiecare zi de întârziere,,
În concret, părțile au evaluat anticipat, pe cale convențională, valoarea prejudiciului decurgând din executarea cu întârziere a obligației de predare și punere în funcțiune.
A. se face aplicarea atât a principiului forței obligatorii a contractului, prevăzut de art. 969 Cod C., cât și a prevederilor art. 1087 Cod civil.
Prima instanță s-a pronunțat pe fondul pretenției de daune moratorii, chiar dacă respingerea acesteia s-a făcut urmare a stabilirii unui raport de accesorialitate între rezoluțiune si daunele interese moratorii.
A., nu se impune trimiterea cauzei spre o nouă judecată, în fond, sub aspectul daunelor-interese, C.ea putând să analizeze temeinicia pretențiilor reclamantei fără a pune semnul egalității între efectele rezolutiunii si raspunderea contractuala.
Se apreciază, în speță, că reclamanta apelanta a investit instanța cu o cerere de antrenare a raspunderii contractuale bazata pe faptul neexecutarii obligatiilor asumate de catre pârâtă, daunele moratorii solicitate prin actiune fiind stabilite anticipat de parti in contract pentru depasirea termenului de executie si punere in functiune din motive datorate exclusiv fumizorului.
Cum actele dosarului au dovedit faptul că obligația de predare a instalației a fost îndeplinită cu o întârziere de 3 luni, se impune obligarea pârâtei SC C. N. SA la plata în favoarea reclamantei a penalităților de întârziere de 1% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere, începând cu (...) și până la (...), calculate la cursul BNR din ziua plății.
În ceea ce privește soluția dată cererii reconvenționale, C.ea apreciază că aceasta este temeinică și legală.
A., obligația pârâtei SC C. N. SA, vizând prezentarea - nu predarea, cu greșit susține reclamanta - a proiectului lucrării în termen de 7 zile de la încheierea contractului, a fost respectată, după cum au confirmat si martorii F. F. și I. V.
De asemenea, din procesul verbal nr. 2561/(...), semnat de ambele părți, rezultă că au fost predate reclamantei documentațiile instalației de produs adezivi respectiv proiectul instalației - proiect tehnologic, proiect tehnic, schema generală de amplasament a utilajelor, instrucțiuni de lucru -
. vol.I
I.ația realizată de pârâtă a fost predată - cu neconformitățile sesizate prin expertiza efectuată în cauză - în (...) și pusă în funcțiune în perioada aprilie 2004- februarie 2005
Este real faptul că intimata pârâtă s-a obligat să proiecteze, execute și livreze anumite instalații funcționale, cu un anumit randament, apte de a fi utilizate de către reclamantă în activitatea comercială.
Cu toate acestea, așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, au existat defecțiuni la dozarea materialelor din buncărele tampon, la manipularea malaxorului, la scurgerea cu pierderi a amestecului de la transportul cu cupe spre silozul exterior, lipsa ciurului vibrant, acestedeficiențe datorându-se pe de-o parte factorului uman iar pe de altă parte costului instalației pentru care a optat reclamanta precum și faptului că, fiind un produs unicat, există posibilitatea apariției, în prima parte a funcționării, a unor defecțiuni inerente ce impun ajustări corespunzătoare.
În mod corect a reținut instanța de fond că nefuncționarea la parametri normali nu echivalează cu o neîndeplinire a obligației din partea pârâtei, ci într-o îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor asumate, fapt care nu permite reclamantei să refuze plata prețului.
Contrar susținerilor apelantei SC D. SA, este corectă concluzia la care ajunge instanța de fond în sensul că reclamanta avea posibilitatea de a solicita pârâtei să își execute în mod corespunzător obligațiile contractuale sau să solicite daune interese pentru prejudiciile care i-au fost cauzate ca urmare a neexecutării corespunzătoare a contractului.
În ceea ce privește compresorul de aer, acesta face parte integrantă din instalația de aer comprimat, al cărui preț a fost inclus în valoarea contractului prin anexa nr. 1.
De altfel, pârâta a recunoscut ca avea obligația de executare a instalației de aer, contestând doar faptul că ea ar include și compresorul.
Întrucât C. nu a reușit să achiziționeze și compresorul de aer ce face parte din instalația de aer comprimat, ci doar piesele mecanice ale acesteia reclamanta a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu SC G. I. 99 SRL pentru achiziționarea acestei componente a instalației de aer comprimat, achitand acesteia contravaloarea componentei, respectiv suma de 17.391 lei
Nu pot fi reținute susținerile C. conform cărora respingerea capătului principal de cerere privind rezoluțiunea contractului a condus la respingerea cererii accesorii de plată a contravalorii aceleași facturi.
De asemenea, nu se poate reține nici afirmația pârâtei potrivit căreia , la (...), reclamanta a formulat o nouă cerere, privind restituirea contravalorii facturii fiscale nr. 9200926/(...), cerere cu privire la care a intervenit prescripția.
Nu este vorba, în speță, de o modificare a acțiunii ci de o majorare a câtimii obiectului acesteia, întemeiată pe dispozițiile art. 132 pct. 2 Cod proced. civilă.
Exceptia prescriptiei dreptului material la actiune in ceea ce priveste pretentia de plata a facturii fiscale nr. 9200926/(...), reprezentand compresor cu surub, uscator de aer si filtru de aer este neîntemeiată în condițiile în care obligația de achiziționare revenea pârâtei.
Data emiterii facturii nu prezintă relevanță, sub aspectul D-
L167/1958 întrucât solicitarea de plată a sumei de 17.391 lei, formulată de reclamantă , a venit ca urmare a pretențiilor pârâtei, cuprinse în cererea reconvențională, prin care acesta solicita obligarea la plata diferenței de preț fără a avea în vedere o diminuare corespunzătoare a acestora cu contravaloarea compresorului.
I. de fond a procedat la deducerea din restul de preț a contravalorii compresorului de aer întrucât, deși acesta era inclus în valoarea totală a instalației ce trebuia procurată și predată de C., el a fost achiziționat de către societatea beneficiară, fapt dovedit atât cu factura fiscală nr.
9200926/(...) cât și cu contractul de vânzare-cumpărare nr. 329/(...) încheiat cu SC G. I. 99 SRL (fila 226 - vol.2).
A., pentru realizarea acestei operațiuni prin care s-a scăzut din valoarea totală a utilajului contravaloarea unei piese pe care D. a achiziționat-o pe seama furnizorului C., instanța de fond a procedat corect din punct de vedere procedural la admiterea doar în parte a pretențiilor C..
Față de aceste considerente, C.ea va respinge apelul declarat de SC C.
N. SA, va admite apelul declarat de SC D. SA împotriva sentinței civile nr.
2334 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. C., pe care o va schimba în parte în sensul că va admite în parte acțiunea principală și va obliga pârâta SC C. N. SA la plata în favoarea reclamantei a penalităților de întârziere de 1% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere, începând cu (...) și până la (...), calculate la cursul BNR din ziua plății.
Vor fi menținute restul dispozițiilor hotărârii atacate.
C.ea va lua act de faptul că SC D. SA nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în vreme ce, dată fiind soluția pronunțată cu privire la apelul SC C. N. SA, nu se poate face aplicarea art. 274 Cod proced. civilă în favoarea acesteia din urmă.
PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge apelul declarat de SC C. N. SA.
Admite apelul declarat de SC D. SA împotriva sentinței civile nr. 2334 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. C., pe care o schimbă în parte în sensul că admite în parte acțiunea principală.
Obligă pârâta SC C. N. SA la plata în favoarea reclamantei a penalităților de întârziere de 1% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere, începând cu (...) și până la (...), calculate la cursul BNR din ziua plății.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
Red.M.H./dact.L.C.C.
5 ex./(...)
Jud.fond: S. Ivănescu
| ← Decizia comercială nr. 71/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 212/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
