Decizia comercială nr. 164/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 164/2011
Ședința publică din (...)
Completul compus din:
PREȘEDINTE : D. P.
JUDECĂTOR : C. I.
GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta SC B. T. P. S., împotriva sentinței comerciale nr. 8387 din (...) pronunțată în dosarul nr.
(...) al T.ui C. C., cauza privind și pe intimata SC A.&G. I. E. S., având ca obiect reziliere contract prestări servicii.
La apelul făcut în cauză, la doua strigare, nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Apelul este timbrat cu 4428 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 5 lei .
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, în urma deliberării, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
După închiderea dezbaterilor s-a prezentat pentru intimată, avocat T.
I. V., care a solicitat redeschiderea dezbaterilor motivând că, a avut de susținut cauze la alte săli de judecată.
Curtea admite solicitarea reprezentantei intimatei și dispune redeschiderea dezbaterilor.
Reprezentanta intimatei arată că, nu mai are de formulat alte cereri în probațiune și solicită acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, în urma deliberării, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantei intimate pentru dezbateri judiciare pe fondul cauzei.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele detaliate pe larg prin înscrisurile depuse la dosar
și susținute oral cu prilejul acordării cuvântului în dezbateri judiciare. S. că, în motivele de apel se invocă o altă stare de fapt față de ce s-a susținut pe tot parcursul judecății la fond. I. în fața instanței de fond și-a dovedit buna credință prin audierea celor doi martori. P. propuse de apelantă au fost un singur interogatoriu, completat de intimată și reținut ca atare de instanță. Solicită instanței să țină cont de toate probele administrate la fond, expertul a răspuns la obiectivele stabilite de instanță. Toate facturile au fost emise în baza contractului de prestări servicii.
C U R T E A
Prin sentința comercială nr. 8387 din (...) pronunțată în dosarul nr.
(...) al T.ui C. C. s-a admis în parte acțiunea precizată formulată dereclamanta SC A. & G. I. E. S., împotriva pârâtei SC B. T. P. S., și, în consecință:
S-a dispus rezilierea contractului nr.18/(...) încheiat între reclamantă
și pârâtă.
A fost obligată pârâta să ridice bunurile livrate reclamantei în baza contractului sus menționat, aflate la sediul acesteia, după cum urmează: hidroizolație 252 mp, mozaic vitroceramic - 252 mp, adeziv și rost - 252 mp, canal preaplin cu grătar - 50 ml, 1 buc. filtru diametru 550 - 1 bucată, grătar preaplin 30 ml, duză aspirație - 1 bucată, conductă pereți - 3 bucăți, regulator nivel - 1 bucată, scară inox - 1 bucată, sistem de aspirare pentru piscină mică - 1 bucată, clorinator CH20 - 1 bucată, țevi și fitinguri - 1, clorinator CH 35 - 2 bucăți.
S-a respins capătul de cerere având ca obiect constatarea faptului că o parte din bunuri au devenit inutilizabile și solicitarea de exonerare a reclamantei de la plata sumei de 53.628,56 lei.
S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta SC B. T. P. S. în contradictoriu cu reclamanta SC A. & G. I. E. S., având ca obiect obligarea reclamantei la plata sumei de 96.468,65 lei cu titlu de preț.
A fost obligată pârâta să-i achite reclamantei suma de 6.675,35 lei cheltuieli de judecată.
În considerente se reține că prin cererea înregistrată la data de 9 februarie 2009 în dosarul cu nr. de mai sus, la Judecătoria Cluj-Napoca, reclamanta SC A. & G. I. E. S. a chemat-o în judecată pe pârâta SC B. T. P. S., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună rezilierea contractului de prestări servicii nr.18 încheiat la data de 9 mai
2008 cu pârâta, contract ce a avut ca obiect livrarea, montarea unor produse și asistența tehnică aferentă acestora, pentru neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor asumate de vânzător, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a susținut că a încheiat cu pârâta contractul mai sus menționat și că în baza acestuia i-a achitat suma de 14.372,7 lei în perioada
12 august 2008-14 august 2008, conform unor chitanțe depuse la dosar și că în urma nemulțumirilor exprimate de către beneficiarul final al lucrărilor ce trebuiau executate de către pârâtă, a notificat-o pe aceasta, menționând intenția directă de reziliere a contractului.
Astfel, deși reclamanta susține că a primit și a semnat factura fiscală nr.7. august 2008 nu a achitat contravaloarea ei deoarece pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de prestări servicii prevăzute la cap.VII, în sensul că la recepția cantitativă și calitativă efectuată de către beneficiarii contractului, SC CENTRUL DE AFACERI AL FPB SA, aceștia au constatat că executantul nu efectuează lucrări la calitatea și standardele impuse, solicitând sistarea efectuării finisajelor cu societatea pârâtă.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare la data de 16 martie 2009, solicitând respingerea cererii introductive ca neîntemeiată, arătând că a încheiat cu aceasta contractul nr.18/2008 în baza căruia pârâta și-a asumat obligația să livreze succesiv marfă și să presteze servicii în favoarea reclamantei în schimbul achitării contravalorii lor, contravaloare care a fost menționată în cuprinsul facturii pro forma emisă la data de 12 mai 2008 în valoare de 54.924,05 lei cu titlu de avans, avans neachitat de reclamantă.
Totodată, pârâta a susținut că a avut raporturi comerciale cui reclamanta și în afara contractului nr.18/2008, în baza cărora i-a vândut reclamantei diverse echipamente și că o parte din aceste echipamente au fost achitate de reclamantă, suma achitată fiind de 14.372,7 lei conformfacturilor nr.25/12 august 2008, 26/13 august 2008 și 27/14 august 2008, facturi ce nu au nici o legătură cu contractul nr.18/2008.
S-a mai arătat că la data de 25 august 2008 pârâta a emis factura nr.7 în valoare de 96.4668,65 lei care se referă la cantități de materiale livrate reclamantei în cadrul altor raporturi juridice decât contractul nr.18/2008 și că această factură a fost semnată, marfa a fost recepționată și respectiv reclamanta a recunoscut datoria, fără însă a fi achitată contravaloarea ei.
Pârâta a susținut că, în ceea ce privește contractul nr.18/9 mai 2008, nu a executat și nici măcar nu s-a început de vreuna din părți executarea sa.
La aceeași dată pârâta a formulat și o cerere reconvențională, solicitând constatarea faptului că în ceea ce privește contractul nr.18/9 mai
2008 a fost reziliat în mod tacit de către părți ca urmare a neefectuării nici unei plăți cu titlu de avans de preț de către reclamantă, obligarea acesteia la plata sumei de 96.468,65 lei cu titlu de preț pentru marfa livrată, recepționată și neachitată conform facturii nr.7. august 2008 și la plata dobânzilor legale, obligarea reclamantei la plata actualizată a sumei și a dobânzii legale ținând seama de diferența de curs valutar între momentul emiterii facturii și momentul efectuării plății, cu luarea în considerare a faptului că suma solicitată reprezenta la momentul emiterii facturii echivalentul în euro a 26.357,55 euro, care la data formulării cererii are echivalent în lei 112.810,314 lei. S-a solicitat și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.3694/16 martie 2009 a fost admisă excepția necompetenței materiale a J. C.-N. de soluționare a litigiului, dispunându-se declinarea competenței de soluționare a cererii în favoarea T.ui C. C., apreciindu-se că valoarea obiectului contractului a cărui rezoluțiune se solicită are o valoare mai mare de 100.000 lei și că, drept consecință, litigiul având o natură comercială, sunt incidente în speță disp. art.2 alin.1 pct.1 lit.a C.pr.civ.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Comercial Cluj la data de 21 aprilie 2009.
La data de 19 mai 2009 reclamanta a depus la dosar o completare de acțiune, solicitând să se constate că o parte din bunurile livrate în baza contractului nr.18/9 mai 2008 au devenit inutilizabile ca urmare a montării necorespunzătoare de către societatea pârâtă, cu consecința exonerării reclamantei de la plata contravalorii acestor bunuri, respectiv de la plata sumei în cuantum de 53.628,56 lei. Totodată, s-a mai solicitat obligarea pârâtei să-și ridice bunurile rămase care-i aparțin de la sediul reclamantei, în conformitate cu inventarul de produse efectuat și anexat cererii de completare a acțiunii.
În motivarea cererii reclamanta susține că în baza contractului de prestări servicii nr.18/9 mai 2008 i-a achitat pârâtei efectiv suma de
14.373,7 lei conform chitanțelor 685624210/12 august 2008,
685624310/13 august 2008 și 685624410/14 august 2008 valoarea integrală a contractului fiind de 59.740,64 euro TVA inclus, aceasta reprezentând livrarea și manopera aferentă montării produselor conform anexelor la contract.
Avansul achitat cu ocazia semnării contractului de prestări servicii a fost stornat, conform susținerilor reclamantei, astfel că în mod real s-a achitat pârâtei doar suma sus menționată.
După notificarea intenției de reziliere a contractului și solicitarea de ridicare a echipamentelor ce aparțin pârâtei, reclamanta susține că aceastanu s-a prezentat să ridice bunurile nici până la data formulării cererii cu care a fost învestită instanța, completată prin precizarea de acțiune, astfel că în anul 2009 reclamanta susține că a întocmit un inventar al produselor rămase în stoc, ocazie cu care s-a constatat că sunt lipsă la inventar și că, drept urmare, au fost montate de către societatea pârâtă și demontate de noii executanți, devenind astfel inutilizabile, bunuri în valoare de 53.628,56 lei, majoritatea bunurilor fiind cuprinse în factura nr.7. august 2008.
Cu privire la aceste bunuri, reclamanta susține că nu pot fi returnate proprietarului, respectiv pârâtei din cauza execuției proaste și a calității slabe, culpa aparținându-i în exclusivitate executantului.
La data de 9 mai 2008 între reclamantă, în calitate de vânzător și pârâtă, în calitate de cumpărător s-a încheiat un contract de prestări servicii în conformitate cu care pârâta, având și calitatea de executant, se obliga să livreze și să monteze produsele și să acorde asistența tehnică, respectiv să asigure manopera și să ofere informațiile tehnice pentru executarea unor lucrări la două piscine ce urmau să fie efectuate de către executant.
Pârâta a susținut că bunurile respective au fost emise în baza unor alte raporturi contractuale pe care le-a încheiat cu reclamanta, însă nu a dovedit în nici un fel existența acestor raporturi contractuale.
De altfel, la data de 17 octombrie 2008 pârâta a formulat o cerere împotriva reclamantei înregistrată pe rolul J. C.-N. prin care a solicitat ca în cadrul procedurii reglementate de dispozițiile OUG nr.119/2007 să fie obligată reclamanta să-i achite suma de 96.468,65 lei contravaloarea facturii nr.7. august 2008 și dobânda legală, susținând în motivele cererii că această sumă are un caracter cert, lichid și exigibil și că provine din contractul de prestări servicii nr.18/9 mai 2008.
Întrucât principalul efect al rezoluțiunii contractului este repunerea părților în situația anterioară, ținând cont de petitele cu care instanța a fost învestită prin completarea cererii de chemare în judecată constată următoarele.
Prin completarea cererii cu care instanța a fost inițial învestită reclamanta a solicitat instanței să se constate că o parte din bunurile livrate în baza contractului nr.18/9 mai 2008 au devenit inutilizabile în urma montării necorespunzătoare de către societatea pârâtă, consecința ar fi solicitarea de exonerare a sa de la plata contravalorii lor, respectiv de la plata sumei de 53.628,56 lei.
Se impune a se face precizarea că reclamanta nu a menționat care dintre bunurile livrate au devenit inutilizabile și că în urma solicitării instanței de a menționa acest aspect a arătat în ședința publică din data de
8 octombrie 2009 că bunurile pentru care s-a formulat precizarea de acțiune sunt cele menționate în înscrisul depus la dosarul cauzei la fila 9.
Din motivele invocate în cuprinsul cererii de completare a acțiunii introductive reiese faptul că în anul 2009 reclamanta a efectuat un inventar al produselor rămase în stocul său după data la care a constatat că pârâta nu a executat lucrările de montare și amenajare a celor două piscine în mod corespunzător și că acest inventar cuprinde produsele menționate în anexa aferentă cererii depusă la dosar la fila 9.
Din cuprinsul acestui inventar de produse, instanța a reținut faptul că a fost achitată contravaloarea unei părți din bunurile livrate de pârâtă și recepționate de reclamantă și că pentru aceste bunuri corespunzătoare facturilor nr. 24/12 august 2008, 26/13 august 2008 și 27/14 august 2008, există la dosar chitanțele aferente plăților efectuate. E. vorba de un număr de 4 buc. scări inox, 1 buc. sifon pardoseală cu dimensiunea de 50 mm, 1buc. sistem, de aspirare manuală tală pentru aspirare, 2 buc. pompă Streamer - 100 T, 10 buc. transformator, 12 buc. filtru de nisip 900, 10 buc. doze de conexiune, 1 buc. pompă Streamer - 50 M și 1 buc. sifon pardoseală dimensiune 75 mm.
Pe cale de consecință, chiar în condițiile în care reclamanta a susținut că ar fi dispusă să restituie societății pârâte chiar și bunurile cuprinse în facturile achitate, cu excepția a celor două sifoane în sumă de 474,44 lei montate și demontate ulterior de noii executanți, instanța a apreciat că nu se justifică solicitarea reclamantei de a se dispune restituirea acestor bunuri către pârâtă, în condițiile în care nu s-a făcut dovada faptului că acestea nu au fost corespunzătoare calitativ și că nu au făcut obiectul contractului de prestări servicii nr.18/9 mai 2008, pe de o parte, iar pe de altă parte, întrucât pârâta nu a solicitat restituirea acestor bunuri.
Având în vedere același inventar de produse depus la dosar la fila 9, inventar în conformitate cu care reclamanta recunoaște existența în stocul său, respectiv neutilizarea unor bunuri predate de către pârâtă în baza raporturilor contractuale, instanța, ținând cont și de dispozițiile art.18 din cap.IX din contractul încheiat între părți și prev. art.969 C.civ., a dispus în sarcina pârâtei obligația de a ridica acele bunuri care se mai află la sediul reclamantei în cantitățile identificate. Astfel, s-a dispus obligarea pârâtei să ridice cantitatea de 252 mp hidroizolație, 252 mp mozaic vitroceramic, 252 mp adeziv și rost, canal preaplin cu grătar 50 ml, 1 buc. filtru cu dimensiunea de 550, grătar preaplin 30 ml, 1 buc. duză aspirație, 3 buc. conductă perete, 1 buc. regulator nivel, 1 buc. scară inox, 1 buc. sistem de aspirare pentru piscină mică, 1 buc. clorinator CH20, țevi și fitinguri - 1, clorinator CH 35 - 2 buc.
Pentru a se stabili în acest sens instanța a reținut faptul că însăși reclamanta a arătat că s-au montat 72 mp hidroizolație, mozaic, adezivi și rost, montarea acestora fiind dovedită și prin declarațiile martorilor audiați în cauză, martori care au arătat că pârâta a executat lucrările de hidroizolație, de placare cu mozaic la cele două piscine parțial, lucrări care au fost demontate, refăcute și că în urma refacerii atât hidroizolația, cât și mozaicul montat, respectiv adezivul utilizat, au fost deteriorate, neputând fi utilizate pentru finalizarea lucrării.
În ceea ce privește susținerile reclamantei în sensul că clorinatorul CH20 și cele două buc. clorinator CH35 au fost predate pârâtei, respectiv reprezentantului acesteia pentru efectuarea unei alte lucrări, instanța le-a respins, deoarece nu au fost dovedite aceste susțineri, martorii audiați nerelatând vreun aspect legat de cele două produse a căror predare și respectiv recepționare s-a făcut de către reclamantă odată cu semnarea facturii nr.7. august 2008.
În ceea ce privește duzele de introducere, aspirație, conducta de perete
și regulatorul nivel, cu privire la care reclamanta a susținut că nu mai există în stoc și că au fost montate și demontate de către noii executanți, instanța, ținând cont de faptul că nu s-a dovedit că acestea au fost deteriorate, a dispus restituirea lor în favoarea pârâtei, aceeași restituire fiind dispusă și în ceea ce privește țevile și fitingurile existente în stoc conform celor arătate de reclamantă, precum și lampa UV 35.000 - 1 buc. și lampa UV 70.000 - 2 buc., nefiind dovedit faptul că în urma montării și demontării de către noii executanți au fost deteriorate.
Pentru a se identifica acele bunuri pe care pârâta le-a utilizat în vederea executării celor două piscine la lucrarea ce trebuia efectuată în localitatea S. în favoarea beneficiarului Federația Patronilor din Bihor,instanța a dispus la solicitarea reclamantei efectuarea unei expertize de specialitate de către expert T. C. (f.81-100).
Instanța a reținut faptul că expertul a arătat că nu a fost în măsură să pătrundă în interiorul construcției pentru a identifica efectiv lucrările efectuate la piscina interioară, întrucât nici reclamanta și nici reprezentantul beneficiarului lucrării SC CENTRUL DE AFACERI AL FPB SA nu a avut chei de acces în clădire, în aceste condiții constatările și planșele foto pentru piscina interioară făcându-se din exterior, prin geamurile incintei.
Instanța a reținut din conținutul expertizei faptul că nu a fost posibilă identificarea acelor echipamente pe care reclamanta susține că pârâta le-a livrat și le-a utilizat pentru efectuarea lucrărilor, echipamente care s-ar deteriorat cu ocazia finalizării lucrărilor de către terța societate cu care reclamanta a încheiat un contract de subantrepriză la data de 24 septembrie
2008 (SC INUANCE S.) și că concluziile raportului de expertiză s-au bazat doar pe cele relatate de către părți.
Reclamanta în cuprinsul completării de acțiune depusă la dosar la data de 19 mai 2009 a arătat că o parte din bunurile livrate de către pârâtă au devenit inutilizabile în urma montării necorespunzătoare de către pârâtă, fără să se precizeze care sunt aceste bunuri.
Mai mult decât atât, din inventarul depus la dosar la fila 9 rezultă faptul că unele bunuri cu privire la care martorii au arătat că s-au deteriorat există în materialitatea lor în stoc și că pot fi predate pârâtei. E. cazul celor
50 ml canal preaplin cu grătar, a filtrului cu dimensiunea de 550, grătar preaplin 30 ml, țevi și fitinguri - 1 buc., lampă UV 35.000, lampă UV 70.000
- 2 buc., cantități care de altfel sunt menționate și în cuprinsul facturii nr.7. august 2008.
Drept urmare, instanța a apreciat că pârâta în urma rezilierii contractului și pentru repunerea părților în situația anterioară are obligația de a ridica aceste bunuri de la sediul reclamantei, fiind proprietara acestora.
Instanța a respins cererea formulată de reclamantă prin care a solicitat a se constata că o parte din bunurile livrate în baza contractului nr.18/9 mai 2008 au devenit inutilizabile și solicitarea de a fi exonerată de la plata acestora, respectiv de la plata sumei de 53.628,56 lei, în condițiile în care nu s-a precizat care dintre aceste bunuri au devenit inutilizabile, bunurile menționate în cuprinsul listei de inventar depusă la dosar la fila 9 neputându-se încadra în întregime în această categorie.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel S.C. B. T. S.R.L. C.-N.,solicitând admiterea apelului și modificarea hotărârii în sensul respingerii ca netemeinice și nelegale a cererii introductive de instanță, completată. Solicită de asemenea urmare a judecării prezentului apel modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii reconvenționale formulate de apelantă.
În motivarea apelului se arată că în ceea ce privește critica adusă de apelantă hotărârii atacate sub aspectul stării de fapt retinute, arată că în considerentele hotărârii atacate instanța de fond reține o stare de fapt contrară realității, astfel că hotărârea pronunțată este în mod vădit netemeinică.
Pentru a afirma aceasta, are în vedere văditele disconcordanțe între starea de fapt reală și cea reținută de instanța de fond, în special în ceea ce privește următoarele aspecte:
Îndeplinirea obligațiilor contractual asumate de către reclamanta intimată - aspect sub care instanța de fond în mod greșit reține faptul că reclamanta - reconvenională și-a îndeplinit obligațiile contractual asumate,întrucât în sarcina acesteia nu se poate reține existența vreunei culpe în nerespectarea propriilor sale obligații.
Pentru a afirma că instanța de fond a reținut o stare de fapt greșită sub acest aspect, are în vedere faptul că raportat la prev. art. 3.1. din Contractul în discuție, reclamanta și-a asumat față de apelantă obligația contractuală de a achita suma de 14.935,16 euro (T.V.A. inclus), cu titlu de avans la data semnării contractului.
Deși a învederat instanței de fond împrejurarea că reclamanta - intimată nu și-a îndeplinit întocmai obligația de plată a avansului contractual stabilit iar reclamanta - intimată nu a făcut proba faptului contrar, instanța de fond în mod vădit eronat a reținut că aceasta și-a îndeplinit întocmai obligațiile contractual asumate.
Îndeplinirea obligațiilor contractual asumate de către apelantă, aspect sub care instanța de fond în mod greșit reține o neîndeplinire și respectiv îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor contractual asumate de aceasta.
Apelanta arată că și-a îndeplinit întocmai și corespunzător obligațiile contractual asumate. Astfel, problema neîndeplinirii obligațiilor acesteia nu se poate pune deoarece pe de o parte, așa cum rezultă și din probațiunea administrată în fața primei instanțe, nu a depășit nici un termen contractual. Și cu atât mai mult cu cât aceasta putea oricând opune reclamantei - intimate excepția de neexecutare raportat la neexcutarea propriilor obligații contractual asumate.
Pe de altă parte, și sub aspectul calitativ al lucrărilor efectuate starea de fapt re ținută de instanța de fond este contrară realității.
Sub acest aspect, însă, întrucât așa cum reține și instanța de fond contractul care stă la baza pretențiilor reciproce din prezentul dosar este un contract mixt, pentru edificare, trebuie distins: a. Pe de o parte, în ceea ce privește bunurile livrate de apelantă problema nu comportă discuții ample întrucât, așa cum în mod temeinic reține și instanța de fond, acestea au fost corespunzătoare din punct de vedere calitativ, apte de a fi folosite potrivit destinației avute în vedere de părți. b. Pe de altă parte, în ceea ce privește starea de fapt reținută raportat la manopera prestată de aceasta considerentele reținute de instanța de fond pentru a reține prestarea de către subscrisa a unor lucrări aferente obligațiilor de manoperă contractual asumate sunt contrare realității.
Sub acest aspect, arată că în prezenta cauză, faptic la nici un moment nu s-a dovedit o stare de fapt care să ducă la concluzia că ar fi prestat în mod defectuos lucrările contractual asumate.
În ceea ce privește expertiza judiciară ordonată de instanță, aceasta nu a lămurit nici unul din aspectele de fapt pentru a căror lămurire a fost dispusă. Deși reclamanta este cea care avea obligația de a proba efectuarea deficitară de către apelantă a lucrărilor în discuție, reclamanta este cea care nu a permis accesul expertului numit în cauză la lucrările în discuție pentru ca acesta să poată face personal constatările necesare și care să poată sta la baza dezlegării stării de fapt în cauză sub acest aspect.
În aceste condiții, arată că expertiza judiciară ordonată de instanță în cauză este total irelevantă sub aspectul dovedirii unor eventuale lucrări prestate necorespunzător. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în cauză, în cazul în care expertul ar fi constat efectuarea unor astfel de lucrări deficitare, ar fi trebuit să determine și să argumenteze care sunt acele lucrări și care din materialele livrate e subscris a au fost puse în operă greșit de către angajații apelantei.
Ori la dosar s-a depus un raport de expertiză întocmit nu pe baza constatărilor personale ale expertului sau a verificărilor și măsurătorilor făcute de acesta la fața locului ci pe baza a ceea ce acesta a observat pe geamurile incintei, astfel încât raportat la complexitatea stării de fapt supuse expertizării pentru aflarea adevărului în cauză, se poate afirma că expertiza efectuată în cauză nu a lămurit cauza sub nici un aspect, fiind inutilă. b. În ceea ce privește proba testimonială, arată următoarele:
În ceea ce privește conformitate a lucrărilor prestate de apelantă, martorii arată că lucrările în discuție au fost necorespunzătoare calitativ iar persoanele utilizate de aceasta nu aveau cunoștințe de specialitate.
Pentru a aprecia declarațiile martorilor în discuție, arată că la data livrării și a instalării prefabricatelor care reprezentau pereții exteriori ai piscinelor despre care fac vorbire martorii, apelanta avea, așa cum urmează a proba în cauză calitatea de unici importatori și distribuitori în România ale respectivelor prefabricate.
În aceste condiții, întreg personalul apelantei angrenat în instalarea respectivelor prefabricate era expres instruit cu privire la modul de instalare
și utilizare a acestora.
De asemenea, utilizarea respectivelor prefabricate impune în procesul de construire a unei piscine, derularea fazelor de construire și instalare a accesoriilor într-o anumită ordine, specifică.
Apelata arată că pe de o parte, martorii audiați în cauză nu aveau cum să aibă cunoștințele de specialitate necesare pentru a cenzura și a face aprecieri obiective cu privire la calitatea lucrărilor prestate, prin prisma prefabricatelor utilizate și raportat la momentul la care s-au întrerupt lucrările.
Astfel, în procesul de utilizare a respectivelor prefabricate una dintre etape presupune doar așezarea respectivelor corpuri în locația corespunzătoare până la finalizarea unor alte etape, urmând ca abia după alte două faze constructive acestea să fie puse și instalate în poziția definitivă.
Chiar dacă declarațiile martorilor audiați în cauză chiar dacă aparent sunt pertinente, în realitate sunt doar simple presupuneri și păreri ale acestora, care în nici un caz nu pot duce singure la dezlegarea pricinii.
Dacă instanța ar fi reținut starea de fapt constată personal de martorii audiați, ar fi observat că, spre exemplu, raportat la etapa concretă din procesul tehnologic la momentul respectiv era normal ca prefabricate instalate să nu fie puse definitiv astfel încât în mod vădit nu aveau stabilitate și erau locuri libere între ele.
Sau faptul că personalul utilizat de apelantă era instruit atât în ceea ce privește montarea și utilizarea bunurilor livrate cât și în ceea ce privește etapele procesului tehnologic de instalare a acestora în contextul construirii unei piscine, în timp ce martorii audiați în mod obiectiv nu aveau cum să aibă o astfel de instruire și respectiv cunoștințele specifice necesare pentru a putea aprecia nivelul de cunoștințe de specialitate al angajaților apelantei.
În aceste condiții, arată că raportat la probațiunea administrată în cauză în fața primei instanțe nu s-a probat la nici un moment o neexecutare sau o executare necorespunzătoare a obligațiilor contractual asumate de apelantă, considerentele ce stau la baza hotărârii atacate fiind contrare realității sub acest aspect.
Prin hotărârea atacată instața de fond dă o greșită dezlegare a pricinii prin prisma aplicării prev. arte 1020 - 1021 C. civ.
Prin hotărârea atacată instața de fond dă o greșită dezlegare a pricinii și prin prisma aplicării prev. arte 1020 - 1021 C. civ. raportat la prev. art. 1079 C. civ. și 43 C. com.
Astfel, așa cum se arată în mod constant în literatura de specialitate și în practica instanțelor de judecată, pentru pronunțarea rezoluțiunii este necesară și condiția punerii în întârziere a debitorului.
În prezenta cauză, reclamanta intimată la nici un moment nu a observat în contradictoriu cu apelanta o eventuală îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor contractuale.
Reclamanta intimată, a stabilit unilateral că apelanta nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile contractual asumate și ne-a notificat direct în sensul rezoluțiunii contractului, fără a proceda la vreun moment dat la punerea acesteia ei în întârziere.
Prin hotărâre a atacată, instanța de fond dă o greșită dezlegare a pricinii și prin prisma aplicării principiului executării cu bună credință a obligațiilor contractuale, stabilind în concret posibilitatea reclamantei să-și invoce propria culpă pentru a obține avantaje pe plan procesual.
Astfel, în cauză instanța a trecut cu vederea peste faptul că deși reclamanta avea încheiat un contract valabil cu subscrisa - aspect reținut și de instanță - aceasta a procedat la o denunțare unilaterală a contractului - în condițiile în care nu exista nici un pact comisoriu expres de gard III sau IV - și a permis unui terț să preia și să finalizeze lucrările aflate în curs de edificare de către aceasta.
Prin întâmpinarea formulată, S.C. A. & G. I. E. S.R.L. a solicitatrespingerea apelului formulat de catre parata, reclamanta-reconventionala SC B. T. S. ca nefondatat, cu consecinta mentinerii in integralitate ca temeinicia si legala a Sentintei comerciale nr. 8387/2010 pronuntata de Tribunalul Comercial Cluj in dosar (...). Solicita obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de . prezentului apel.
În motivarea întâmpinării, intimata arată că instanta de fond in mod justificat a retinut faptul ca in speta contractul incheiat cu parata-apelanta este unul mixt de vanzare-cumparare, respectiv de prestari servicii, in baza caruia s-au emis facturile mai sus mentionate, si cu toate ca in cuprinsul celor 3 facturi nu se face referire la faptul ca acestea ar fi fost emise in baza contractului de prestari servicii, din analiza comparata a anexelor la contract si a facturilor reiese ca acestea au fost emise in baza contractului de prestari servicii, intrucat bunurile se regasesc in anexa la contract atat in ceea ce priveste sortimentul cat si cantitatea.
De asemenea, instanta fondului a retinut faptul ca si factura nr.
0000007/(...) in valoare totala de 96.468,65 lei a fost emisa tot in baza contractului de prestari servicii, pe care intimata desi a acceptat-o la plata prin semnare, a inteles sa nu o achite deoarece parata-apelanta nu si-a indeplinit obligatiile asumate conform contractului de prestari servicii la cap. VII, in sensul ca la receptia cantitativa si calitativa efectuata la fata locului de catre beneficiarii contractului, S.C. CENTRUL DE AFACERI AL FPB S.A., acestia au constatat ca parata-apelanta nu efectueaza lucrari la calitatea si standardele impuse, motiv pentru care au informat-o prin A. primita sub nr. (...)08, ca dorește sa sisteze continuarea finisajelor finale cu S.S. B. T. P. S.R.L. Urmare a acestei adrese a notificat societatea parata prin adresa sub nr. 296/(...) in care i-a adus la cunostinta faptul ca intelege sa renunte la serviciile mentionate in contractul nr. 18/(...), deoarece s-au constatat nereguli in ceea ce priveste calitatea materialelor si a lucrarilor, astfel ca aincercat o rezolvare amiabila a situatiei, care insa nu s-a finalizat favorabil, toate aceste acte fiind anexate la dosarul cauzei.
Avand in vedere ca in contractul de prestari servicii se prevede la cap.
IX art. 18 ca "echipamentele raman proprietatea vanzatorului pana la plata integrala a acestora de catre cumparator, chiar daca acestea au fost predate acestuia, vanzatorul avand dreptul sa le ridice in caz de neplata", iar parata- apelanta nu si-a ridicat echipamentele ramase, a formulat acțiunea obiect al prezentului dosar, prin care pe langa aceasta a solicitat si i s-a admis exonerarea de plata unora din aceste echipamente care s-au deteriorat datorita montarii necorespunzatoare de catre parata si care nu mai pot fi restituite parate in materialitatea lor.
Astfel, nu au putut fi retinute sustinerile paratei-apelante in sensul ca factura 7/(...) nu a avut la baza contractul de prestari servicii nr. 18/9 mai
2008, cata vreme bunurile mentionate in factura se regasesc in integralitatea lor in anexa 1 a contractului mai sus mentionat in cantitatile prevazute in anexa. Instanta fondului a concluzionat ca parata-apelanta desi a asustinut ca bunurile respective au fost livrate in baza altor raporturi contractuale incheiate cu intimata, nu a dovedit in nici un fel existenta acestora, facand referire expresa la cererea paratei-apelante formulata pe rolul J. C.-N. prin care a solicitat in baza prevederilor OUG 119/2007 obligarea sa la plata sumei de 96.468,65 lei reprezentand contravaloarea facturii 7/(...) sustinand in motivele cererii ca aceasta suma are caracter cert, lichid si exigibil si ca provine tocmai din contractul de prestari servicii nr. 18/9 mai 2008.
S.rile intimatei despre modalitatea in care s-au desfasurat relatiile comerciale cu parata, respectiv incheierea contractului de prestari servicii si efectuarea lucrarilor in modalitatea necorespunzatoare calitativ, au fost dovedite pe langa actele doveditoare si de depozitiile martorilor audiati in fata instantei de judecata, P. I. si M. V., ambii sustinand ca materialele la cele 2 piscine au fost livrate de catre parata-apelanta si lucrarile urmau a fi executate de catre parata.
Instanta fondului a retinut faptul ca tocmai martorul M. V. a fost cel care a supravegheat si preluat marfa livrata de catre parata-apelanta la santierul din Oradea.
Se mai retine in considerentele hoatararii atacate si faptul ca din declaratiile celor 2 martori a rezultat ca lucrarile efectuate de apelanta nu erau corespunzatoare calitativ, beneficiarul solicitand in repetate randuri atat intimatei, cat si reprezentantului apelantei refacerea lucrarilor. Desi, astfel cum declara si martorii, s-au purtat nenumarate discutii cu reprezentantul societatii parate-apelante despre refacerea lucrarii si aducerea de oameni profesionisti, aceasta s-a desfasurat timp de 2 luni cu aceeasi oameni, pentru ca in final beneficiarul sa solicite intimatei contractarea lucrarii cu un alt executant.
Mai mult, astfel cum reiese din depozitiile ambilor martori, lucrarile erau evident efectuate defectuos, fiind vizibil si pentru beneficiarii lucrarii, nu numai pentru lucratorii de pe santier, iar chiar angajatii apelantei-parate au dat jos si pus de mai multe ori mozaicul in piscine, tocmai datorita faptului ca era vizibil cu ochiul liber sa nu erau montate corespunzator.
Cea de a doua critica majora adusa de catre apelanta-parata hotararii atacate este aceea ca ar fi lipsita de temei legal, fiind data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, respectiv prin prisma aplicarii gresite a prevederilor art. 1020-1021 C.civ., 1079 C.civ. si art. 43 C.com. Aceasta critica este neintemeiata, instanta fondului retinand in mod temeinic faptul ca intimată și-a indepliniti cu buna credinta obligatiile contractuale asumate princontractul de prestari servicii, neexecutarea corespunzatoare venind din partea paratei-apelante.
Mai mult, din tot parcursul desfasurarii relatiei comerciale cu apelanta reiese fara putinta de tagada reua credinta a acesteia, initial prin efectuarea unor lucrari necorespunzatoare standardelor acceptate de calitate, ulterior desi in culpa prin neridicarea materialelor ramase si depozitate de catre subscrisa la sediul nostru si pana in prezent cand nu a inteles sa recunoasca nici faptele pe care in alte pricini chiar ea le-a invocat, dupa cum a demonstrat cu actele depuse cu ocazia solutionarii pe fond a prezentei cauze.
In ceea ce priveste raportul de expertiza intocmit in cauza de catre dl expert T. C., despre care apelanta sustine acum ca nu a lamurit aspectele de fapt pentru care a fost dispusa, arată că instanta fondului a pornit tocmai de la premiza ca din continutul expertizei reiese faptul ca nu a fost posibila identificarea echipamentelor pe care se intimata sustine ca i-au fost livrate si montate de catre parata-apelanta, echipamente deteriorate cu ocazia finalizarii lucrarilorde catre terta societate, concluziile raportului bazandu-se doar pe cele relatate de catre parti, prin aceasta intelegandu-se atat intimata prin reprezentant cat si reprezentantul paratei-apelante.
Cea de-a doua critică majoră adusă de apelanta pârâtă hotărârii atacate este că ar fi lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, respectiv cu aplicarea greșită a prev. art. 1020-1021
C. civil și art. 43 Cod com.
Această critică este neîntemeiată, instanța fondului reținând că intimata și-a îndeplinit cu bună credință obligațiile contractuale, neexecutarea corespunzătoare a acestora venind din partea pârâtei-apelante.
Apelanta susține că prin contractul de prestări servicii nu s-au stabilit termene intermediare de predare a lucrarilor, astfel ca o eventuala posibilitate de a se putea pronunta fiind doar atunci cand erau finalizate lucrarile, ori trebuie observate mai multe aspecte: este vorba despre un contract de prestari servicii cu executare succesiva, astfel incat intimata avea oricand posibilitatea de a constata stadiul lucrarilor fapt pe care l-a si facut, fapt retinut in mod corect si de catre instanta fondului.
Parata apelanta continua sa sustina faptul ca instanta fondului avea obligatia de a observa inainte de a se pronunta asupra rezolutiunii contractului de prestari servicii, sa observe daca intimata și-a indeplinit mai intai obligatiile fata de parata, pentru ca nu cumva executarea necorespunzatoare sa nu se datoreze culpei cocontractantului care cere rezolutiunea, revenind asupra platii acelui avans care nu s-a facut. Acel avans a fost stornat, nemaiexistand vreo obligatie de plata din partea acesteia a acestui avans, cu atat mai mult cu cat a achitat urmatoarele facturi, pana la ultima care este in fapt problema in speta.
Ori, in speta instanta in urma constatarii executarii necorespunzatoare care a reiesit din intreg ansamblul materialului probatoriu administrat in cauza, in baza disp. art. 1020 C.civ. a dispus rezolutiunea judiciară, fiind subinteleasa conditia rezolutorie in contractele sinalagmatice in care una din părți nu-și indeplineste obligatiile sale, ori cata vreme astfel cum retine si instanta, cotractul incheiat de intimată cu parata-apelanta nu reglementeaza existenta vreunei clauze care sa permita rezolutiunea contractului in baza vreunui pact comisoriu de grad III sau IV, instanta fiind cea indreptatita astfel a analiza aceasta rezolutiune din perspectiva indeplinirii obligatiilor asumate atat de catre parata-apelanta, cat si de subscrisa in calitate de reclamanta. Ori, tocmai din aceastaperspectiva a pornit instanta in analizarea situatiei de fapt, retinand ca parata-apelanta nu si-a executat corespunzator propriile obligatii la care s-a obligat, acesta fiind motivul rezolutiunii in baza disp. art. 1020 si 1021
C.civ., neputand retine in sarcina sa vreo culpa in nerespectarea obligatiilor acesteia.
De asemenea, se sustine ca apelanta nu ar fi fost pusa in intarziere intimata arată că a notificat apelantei intentia ei de a renunta la serviciile apelantei-parate deoarece s-au constatat nereguli in ceea ce priveste calitatea materialelor si a serviciilor, prin aceeasi notificare apelanta fiind invitata pentru a se discuta rezilierea pe cale amiabila a contractului, solicitandu-i-se de asemnea ridicarea echipamentelor care îi apartin. Notificarea a fost trimisa in urma nenumaratelor solicitari din partea intimatei catre parata-apelanta de a remedia prejudiciile produse, fapt de altfel confirmat si de depozitia martorului M., care a participat la cateva discutii cu reprezentantul societatii parate, pentru ca in final sa isi paraseasca lucrarile de la santier in stadiul in care erau.
C. Fata de cererea reconventionala formulata de catre parata-apelanta, reclamanta-reconventionala B. T. P. S., pe care aceasta nu a inteles si nu intelege in continuare sa o dovedeasca in vreun fel, ci se rezuma doar la a face mentiunea ca isi sustin apararile formulate la fond, hotararea atacata se impune a fi mentinuta si in ceea ce priveste respingerea cererii reconventionale ca nedovedita, aceasta fiind temeinica si legala pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea reconventionala s-a solicitat instantei constatarea rezilierii in mod tacit a contractului de prestari servicii nr. 18/2008 ca urmare a neefectuarii nici unei plati cu titlu de avans de pret de catre intimată, si obligarea sa la plata sumei de 96.468,65 lei actualizata si cu dobanda legala aferenta acestei sume, suma solicitata cu titlu de pret pentru marfa livrata si receptionata si neachitata cuprinsa in factura 7/2008.
In ceea ce priveste rezilierea tacita a contractului de prestari servicii nr. 18/2008, aceasta nu poate fi retinuta/constatata de catre instanta pentru urmatoarele considerente:
-acordul de vointa in privinta rezilierii nu s-a intalnit niciodata, contractul prevaznd in mod expres cazurile de antrenare a raspunderii contractuale, rezilierea, chiar si tacita, fiind un act bilateral de vointa a partilor contractante sau putand fi constatat sau dispus de instanta de judecata, sens in care intimata a solicitat rezilierea contractului pentru neexecutarea cortespunzatoare a obligatiilor contractuale asumate;
-din toate probele administrate in cauza rezulta fara putinta de tagada faptul ca toate raporturile comerciale desfasurate intre intimată si parata s-au desfasurat in baza contractului de prestari servicii nr. 18/2008, si nu a fost o simpla vanzare-cumparare de bunuri, fapt ce este sustinut si de concluziile expertizei administrate in cauza si de actele dosarului;
-compararea produselor cuprinse in Anexa 1 la contractul de prestari servicii corepsunde intru totul cantitativ si ca pret cu bunurile cuprinse in factura
7/2008, care este in fapt cea solicitata de catre parata reclamanta reconventionala;
-astfel cum reiese din chitantele si facturile depuse de intimată, s-au efectuat in facturi si plati in baza contractului 18/2008, astfel ca nu se poate retine sub nici o forma o reziliere tacita a acestuia pentru neefectuarea nici unei plati.
I. nu poate fi obligata la plata sumei de 96.468,65 lei actualizata si a dobanzii legale aferenta acestei sume pentru considerentele aratate mai sus,cu atat mai mult cu cat, conform clauzelor contractuale, in situatia neplatii bunurile raman proprietatea vanzatorului pana la plata pretului, acesta putand sa le ridice din posesia cumparatorului, ceea ce in fapt a si solicitat instantei de judecata prin cererea introductiva admisa pe fond.
Examinând apelul, instanța constată următoarele:
Prin contractul de prestări servicii nr. 0018 din (...) încheiat între reclamanta SC A.&G. I. E. S. și pârâta SC B. T. P. S., părțile și-au asumat o serie de obligații, respectiv reclamanta și-a asumat obligația de a prelua și de a plăti pârâtei produsele livrate și contravaloarea manoperei aferente montării acestora, iar pârâta și-a asumat obligația corelativă de a livra și a monta bunurile, oferind și garanția aferentă bunurilor livrate și montate.
Din actele de la dosar și din expertiza dispusă în cauză rezultă că lucrările efectuate de apelantă nu au fost calitative, astfel că intimata a notificat-o că înțelege să sisteze lucrările, cerându-i totodată să-și ridice echipamentele folosite.
Din probele administrate în cauză, din declarațiile martorilor și expertiza dispusă în cauză rezultă că lucrările efectuate de apelantei au fost executate necorespunzător, fiind necesară refacerea lor.
Din expertiza efectuată de inginer T. C. rezultă că o parte din echipamentele montate puteau fi utilizate pentru efectuarea lucrărilor, dar cu condiția în care ar fi fost demontate fără a fi deteriorate (fapt ce nu s-a realizat).
Datorită deteriorării lor, este imposibil de a mai putea fi utilizate la nivelul cerut de beneficiar.
Împotriva raportului de expertiză apelanta nu a formulat obiecțiuni, astfel că motivul de apel referitor la concluziile acesteia este neîntemeiat.
Din probele efectuate în cauză rezultă că apelanta nu și-a executat în mod culpabil obligațiile asumate,astfel că în mod legal instanța a reținut incidente prevederile art. 120-1201 C. civil și a dispus rezilierea contractului încheiat între părți.
Ori, in speta instanta in urma constatarii executarii necorespunzatoare care a reiesit din intreg ansamblul materialului probatoriu administrat in cauza, in baza disp. art. 1020 C.civ. a dispus rezolutiunea judiciară, fiind subinteleasa conditia rezolutorie in contractele sinalagmatice in care una din părți nu-și indeplineste obligatiile sale, ori cata vreme astfel cum retine si instanta, cotractul incheiat de intimată cu parata-apelanta nu reglementeaza existenta vreunei clauze care sa permita rezolutiunea contractului in baza vreunui pact comisoriu de grad III sau IV, instanta fiind cea indreptatita astfel a analiza aceasta rezolutiune din perspectiva indeplinirii obligatiilor asumate atat de catre parata-apelanta, cat si de subscrisa in calitate de reclamanta. Ori, tocmai din aceasta perspectiva a pornit instanta in analizarea situatiei de fapt, retinand ca parata-apelanta nu si-a executat corespunzator propriile obligatii la care s-a obligat, acesta fiind motivul rezolutiunii in baza disp. art. 1020 si 1021
C.civ., neputand retine in sarcina sa vreo culpa in nerespectarea obligatiilor acesteia.
Modul în care apelanta a înțeles să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract au generat și atitudinea ulterioară a intimatei.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.296 Cpr.civ, va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACE. M.IVE
IN NUMELE LEGII D E C I D E :
Respinge apelul declarat de pârâta SC B. T. P. S., împotriva sentinței comerciale nr. 8387 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C. pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER D. P. C. I. V. D.în concediu medicalsemnează Prim grefier
M. T.
Red. D.P. dact. GC
5 ex/(...)
Jud.primă instanță: C.Cengher
| ← Decizia comercială nr. 4272/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 47/2010, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
