Decizia comercială nr. 168/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 168/2011
Ședința ata de 28 S. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H.
JUDECĂTOR F. T.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanții Ț. G. și Ț. L. împotriva sentinței civile nr. 4717 din data de (...), pronunțată în dosarul (...) al Tribunalului S., în contradictoriu cu pârâta SC C. SA și chemata în garanție SC A. A. SA, având ca obiect pretenții - despăgubiri.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 septembrie 2011, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4717 pronunțată la data de (...) în dosarul nr.(...) al
Tribunalului S. a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții T.
G., T. L. în contradictoriu cu S. C. S.A și chemata în garanție S. A. A. S.A: obligați reclamanții la plata sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată către pârâta
S. C. S.A Z.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că terenul aferent construcției în litigiu face parte din zona extinsă D. O., la baza căruia se află cariera de argilă numită „. și a cărei exploatare a început cu foarte mult timp în urmă, prin anii
1950, de către două mici intreprinderi de producție locală a orașului Z.
Ulterior exploatarea a fost extinsă, pe mai multe direcții și dezvoltată prin înființarea I. de P. C. (I.P.C)-Z. care, la rândul său, după 1990, s-a transformat în societatea comercială cu capital integral de stat C. și apoi, în anul 1997, în societatea cu capital integral privat S. C. S. Z., recte societatea pârâtă.
Este de remarcat faptul că fenomene de instabilitate a unor terenuri învecinate carierei de argilă, au apărut cu precădere după anul 1970, când au avut loc mari inundații la nivelul întregii țări, astfel că s-a făcut un Studiu privind limitarea efectelor negative ale alunecărilor de teren din zona Carierei de argilă a I. Z. încă la acea epocă.
Numeroase note de constatări, studii și expertize de specialitate s-au făcut asupra acestei zone în decursul anilor 1990 și 2000 pentru a stabili cauzele și degradările suferite de circa 16 imobile aflate pe str.P. din Z., două dintre aceste lucrări, de care au înțeles să uzeze și reclamanții în prezentul proces, fiind cele efectuate de prof. dr. ing. P. A. și respectiv de conf. dr. ing. F. V..
Din lucrarea efectuată de prof. dr. ing. A. P. în anul 2007, rezultă că factorul declanșator al alunecărilor de teren pe toți versanții din zonă esteexecutarea unor excavații la bază. De asemenea, în anul 2000 s-a efectuat o expertiză de același profesor dr. ing. A. P. (f. 326-332 din dosar nr. 2846/2004 a
Judecătoriei Z.), care a arătat că avansarea excavării în direcția NV a condus la reactivarea alunecărilor de teren cu front de alunecare, extinzându-se la sfârșitul anului 1975 până la NV de str. P.
Același expert a arătat însă, în sinteza cauzelor care au generat degradări, după analiza sistemelor structurale ale construcțiilor existente, că situația concretă a versantului și natura terenului de fundare conferă arealului condiții specifice terenurilor dificile, încadrându-se atât în grupa pământurilor contractile cât și acelor cu potențial de alunecare mare. Această situație impune adoptarea unor măsuri speciale de conformare a fundațiilor și a suprastructurilor vizând: adâncimea defundare, rigiditatea fundației, armarea soclului, rigidizarea suprastructurii, sistem de eliminare a infiltrațiilor de apă, etc. Nici una din aceste condiții nu au fost îndeplinite de construcțiile de pe str.P. și de asemenea ele nu satisfac condițiile minime de conformare, date de normele tehnice în vigoare, pentru această categorie de terenuri.
Cauzele apariției degradărilor la aceste construcții sunt tasări locale
(colț/mijloc) datorită infiltrațiilor de apă în terenul de fundare, degradări prin forfecare în anumite zone structurale, incapabile să preia tasări neunuforme sau alunecări locale datorate infiltrațiilor de apă și alunecări de tip curgere lentă (plastică) a pachetelor de argile alterate din coperta deluvială a versantului.Aceste alunecări nu au avut cauze legate de existența carierei de argilă decât pentru construcțiile situate în aval de str.P. La cele de pe zona din amonte, alunecările locale au avut ca direcție predilectă panta străzii P. (direcția NV) și care este paralelă cu cariera de argilă (distanța 200-300 m)-f.36.
În ce privește cauza apariției degrădării la imobilul cu nr.69, proprietatea reclamanților din prezentul dosar, și care se află în amonte de cariera de argilă, expertul arată că aceasta constă în tasarea fundației în zona de colț, datorită apariției unei curgeri plastice a unei mase superficiale(1-1,5m) sub influența încărcărilor transmise de fundație.Alunecarea locală care a apărut în zona de colț a construcției s-a datorat în primul rând unor modificări a caracteristicilor de forfecare (scăderi) care a făcut posibilă mobilizarea unei alunecări de suprafață de tip curgere plastică. Direcția de deplasare nu indică ca factor declanșator existența excavației de la cariera de argilă ci, în principal, modificări ale caracteristiciloe de forfecare datorită infiltrațiilor de apă din precipitații
În dosarul nr. 2846/2004 a Judecătoriei Z., care a avut același obiect, reclamanți fiind în acel dosar locuitorii imobilului cu nr. 84 de pe aceeași stradă cu reclamanții din prezentul dosar și care locuiesc la nr. 69, s-a efectuat o lucrare de către conf. dr. ing. V. F. .Concluziile acestuia au fost că fenomenul de alunecare se încadrează în procesul general de instabilitate și fiind o apreciere strict estimativă, fără a fi bazată pe calcule cu caracter ponderal, consideră că factorii externi care au cauzat deteriorarea respectivului imobil sunt în proporție de
40% caracteristicile terenului și situația meteo nefavorabilă, 40% excavațiileproduse în cariera ,,T.";, 20% infiltrațiile de apă (f.288).Aceste concluzii au fostînsușite de instanță în acel dosar cât și în dosar nr.(...) al Tribunalului S., care are un obiect similar, cu privire la imobilul situat la nr.82, reclamanții făcând trimitere la soluțiile pronunțate în acele cauze.
În prezenta cauză concluziile mai sus arătate sunt irelevante sub două aspecte: expertul se referă la o evaluare globală și estimativă a unor factori externi ce au favorizat într-un timp îndelungat procesul general de instabilitate și deci foarte greu de cuantificat iar în al doilea rând, situația reclamanților, care au construit imobilul din litigiu în anii 1990, nu este comparabilă cu proprietarii imobilelor (neînvecinate) de la nr.82 și 84, care au construit imobilele în anii
1970, deci în perioada când s-a declanșat procesul de instabilitate a zonei în ansamblul său și care s-a agravat în timp.
Dintr-o altă expertiză judiciară efectuată în anul 2007, într-o cauză similară (f. 24-27, dosar nr. (...)) rezultă că respectivul imobil, s-a degradat datorită alunecărilor de teren date de excavațiile de pământ făcute de C. S.A Z., pentru fabricarea de cărămizi, corelate cu infiltrațiile de apă anterioare ale unei conducte de aducțiune a apei la rezervoarele de apă din apropiere, cât și din apele din precipitații, ce s-au adunat în denivelările acestor alunecări.
În prezenta cauză, concluziile celor doi specialiști P. A. și F. V., au fost considerate contradictorii de către reprezentanta pârâtei și irelevante cauzei, pe motiv că sunt expertize extrajudiciare care se referă generic la întreaga zonă și nu răspund punctual cu privire la cauzele degradării imobilului din litigiu, respectiv în ce măsură este responsabilă societatea pârâtă, care a exploatat cariera de argilă doar din anul 1997 și numai pe o anumită direcție, întrucât această zonă a fost excavată pe mai multe etape iar în prezenta cauză interesează doar etapa a treia de dezvoltare.
În urma consultării reciproce a lucrărilor cei doi specialiști formulând punctele de vedere au menținut concluziile inițiale care nu se contrazic ci se completează reciproc prezentând aspecte diferite de aceleași realități.
Prin urmare, din concluziile tuturor acestor note, studii de specialitate și expertize extrajudiciare, tribunalul va reține că întregul Deal Ortelec este afectat într-o anumită măsură de lucrările de exploatare ale carierei T., fiind lesne de înțeles că exploatarea intensivă a carierei de argilă, un timp îndelungat, de circa
60 de ani, nu putea să aibă decât un efect destabilizator asupra întregii zone, mai precis a pus în pericol stabilitatea terenului situat în amonte, respectiv D. O. și această împrejurare poate fi considerată un fapt notoriu, pentru locuitorii municipiului Z.
La instabilitatea zonei au cotribuit însă, în timp și alți factori cum ar fi:infiltrațiile de apă pluvială și exfiltrațiile de apă din conducta de alimentare cu apă potabilă a orașului Z., (care s-au acumulat în subteran) și care, pe fondul structurii argiloase, cu intarsii de nisip a solului, au provocat semnificative alunecări de teren așa cum s-a constatat ulterior, prin cercetări și studii de specialitate, comandate de autoritățile administrației publice locale ale mun. Z. și cele de mediu de la nivelul județului S., zona în discuție devenind o problemă socială și de mediu, aflată în atenția autorităților publice.
A., ca urmare a sesizărilor făcute de locuitorii acestei zone, Inspectoratul
Județean de C. S. a constatat gradele de degradare ale construcțiilor din această zonă, asupra cauzelor care au provocat deficiențele constatate urmând să se pronunțe un expert tehnic atestat MTCT(f. 5-64) iar Inspectoratul Teritorial de M.- S. a propus închiderea carierei.
Pe de altă parte, autoritățile locale au convenit cu societatea pârâtă, ca persoanele din zonă ale căror imobile au fost afectate, să facă un schimb de teren cu C. local-Z., să se declare întreaga zonă ca fiind calamitată și să se inițieze un proiect de hotărâre a consiliului local, pentru obținerea de sprijin financiar de la Guvernul României, în vederea reconstruirii locuințelor pe noile amplasamente. La rândul său, societatea pârâtă s-a angajat să acorde sprijin constând în materiale de construcție și sprijin financiar, în eventualitatea în care se obțin bani pentru închiderea carierei de argilă (f. 31-32), însă nu toate persoanele afectate, între care se află și reclamanții, au fost de acord cu aceste propuneri, înțelegînd să se adreseze justiției.
Rezultă din cele ce preced că instabilitatea generală a D.ui Ortelec se datorează unui complex de factori printre care se află și lucrările de exploatare a carierei de argilă T., ca factor favorizant iar societatea pârâtă, preluând aceastăactivitate și-a asumat și riscul de impact asupra mediului și ca atare poate fi responsabilizată și eventual sprijinită de către autoritățile publice, pentru a contribui la consolidarea versantului, sub sancțiunea încetării activității însă ea nu poate fi obligată la refacerea construcțiilor afectate în timp de această instabilitate funciară a terenurilor din zonă, atâta vreme cât nu se poate face dovada că prejudiciul încercat de proprietarii construcțiilor este consecința directă
, exclusivă și imediată a activității de exploatare iar această împrejurare trebuie constatată punctual, de la caz la caz.
A., în ședința din 17 dec.2009, instanța a încuviințat cererea pârâtei și a numit în cauză pe expert N. P., care să răspundă punctual obiectivelor formulate de părți cu privire la imobilul din litigiu iar concluzia finală a fost accea că nu se poate stabili un raport de cauzalitate între exploatarea din cariera de argilă și degradările construcției reclamanților, pentru că direcția de deplasare a alunecărilor care au influiențat instabilitatea terenului construit este alta decât aceea a alunecărilor pe direcția carierei de argilă(f.240-266).
În plus de aceasta, arată instanța se reține faptul, dovedit prin probele aflate la dosar, că reclamanții nu au dat dovadă de diligența necesară privind stabilitatea terenului din zonă, prin efectuarea unui studiu geotehnic înainte deînceperea construcței (chiar dacă la acea vreme un astfel de document nu era impus obligatoriu prin certificatul de urbanism, emis în vederea eliberăriiautorizației de construire), mai ales că, situația de instabilitate a acestei zone era de notorietate și deasemenea, au executat lucrările de construcție fără supraveghere din partea unui specialist și fără respectarea în totalitate a normelor în vigoare privind siguranța în construcții, ceea ce poate fi considerat ca un viciu de construcție (evident, nu de execuție, întrucât nici nu s-a pus în discuție această problemă).
Dacă reclamanții nu ar fi procedat în acest fel, ci dimpotrivă, apelând la specialiști, s-ar fi putut stabili chiar de la început dacă și în ce condiții se poate construi pe terenul din litigiu, așa cum propune în lucrarea sa, ca remediu al actualei situații, profesor dr. ing. A. P.. Cu alte cuvinte, alunecarea de teren pe care a fost edificată construcția, indiferent de cauzele sale, putea să producă consecințele păgubitoare pentru reclamanți numai în lipsa cuvenitelor măsuri de consolidare, iar această neglijență le aparține în exclusivitate astfel că, ipotetic, răspunderea pârâtei se putea întinde cel mult până la suportarea cheltuielilor aferente consolidării terenului, înainte de executarea construcției, sau, în prezent, în vederea reconstruirii pe același teren.
Împotriva soluției menționate a declarat apel reclamanții susținând că reținerile instanței sunt greșite deoarece raportul de cauzalitate între exploatarea S. C. în cariera T. prin excavațiile făcute la baza versantului se pot dovedi cu expertizele efectuate. A., în dosar nr.2846/2008 prof. dr. ing. Alexandru David concluzionează că factorul declanșator al alunecărilor de teren este destinderea elastică produsă în urma excavațiilor efectuate la baza versantului. În anul 2000 o altă expertiză efectuată de prof.dr.ing. A. P. arată că avansarea excavării în direcția NV a condus la reactivarea alunecărilor de teren cu front de alunecare extinzându-se. Ulterior în 2006 și 2007 au fost efectuate alte două expertize prin care s-a concluzionat că factorul declanșator al alunecărilor de teren este executarea excavațiilor la baza versantului. Acest rezultat a fost dat și de dr. ing. F. V. în expertiza efectuată în anul 2005.. Tot astfel în expertiza efectuată de ing. I. I. A. se menționează că avizul de mediu este dat cu respectarea cerințelor și procedurilor legale iar între activitatea de exploatare și prejudiciul adus mediului în zona există raport de cauzalitate directă. În anul 1998 și ulterior edificării construcției autorizate în 1995 au avut loc alunecări datorită excavațiilor aducând degradări majore și acestea au fost relevate în expertize. E. P. și F.arătând că soluția de pe strada P. este strămutarea pe alte amplasamente cu despăgubiri la valoarea de circulație a construcției.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimata S. de A. R. A. S.A - S. C. a solicitat respingerea apelului susținând că din expertizele efectuate nu rezultă că alunecările de teren care au afectat imobilul apelanților s-ar fi datorat în mod cert lucrărilor de excavație efectuate de pârâtă ci de un complex de factori în care se include și culpa reclamanților/apelanților prin executarea construcției fără consultarea unui specialist într-o zonă cunoscută ca fiind cu alunecări de teren. A., conform expertizei efectuate expertul A. P. arată că în cazul imobilului de la nr.69 direcția de deplasare a alunecării de teren nu indică ca factor declanșator existența excavației ci infiltrațiile de apă din precipitații. De asemenea nu se poate face dovada că prejudiciul este consecința directă exclusivă și imediată a activității pârâtei. T. reclamanții nu au dat dovadă de diligență necesară pentru stabilitatea terenului prin efectuare studiu geotehnic și au executat lucrările fără supravegherea unui specialist.
La rândul său intimata S. C. S.A prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea apelului în considerarea că nu s-a făcut dovada raportului de cauzalitate cerut pentru angajarea răspunderii; se ignoră că imobilele evidențiate în alte dosare au alte amplasamente în teren chiar dacă tot în zona străzii P. decât imobilul de la nr.69. Or strada P. după cum dovedesc planurile de situație și diverse hărți se găsește tocmai pe culmea dealului Ortelec care are doar pe o latură cariera veche de la T. și dincolo de aceasta exploatare actuală fiind practic imposibil de identificat ca sursă a tuturor alunecărilor și degradărilor caselor activitatea umană de exploatare. Tot astfel se arată precedentele nu au relevanță în cauză iar referirile la expertize nu fac decât să creeze confuzie. Expertul A. P. arată în 2004 că există sursa de apă suplimentară - pierderile de apă din conducta de adâncime de la rețeaua de alimentare a orașului, existența unor straturi de nisip ce funcționează ca un rezervor de apă ce alimentează planurile de alunecare. Prin urmare de atunci principalul pericol al unor alunecări este datorat cauzelor naturale și scurgerii din conducta de apă. În anul 2005 se mai arată expertiza la nivelul zonei nu s-a făcut raportat la amplasamentul apelanților și în plus expertul F. V. nu are atestat MALPAT. Conținutul expertizei la pct.7 relevă că în zonă casele sunt afectate diferit în funcție de poziția față de folia de alunecare, de modul de execuție. Alt aspect la lit.e a punctului 7 relevă existența unei conducte cu vechime de peste 30 de ani la care se înregistrează avarii și numeroase reparații.
Tot astfel se subliniază că zonele alunecate recent nu fac parte din alunecarea generală, sistemul de rigole este parțial colmatat iar fenomenul de alunecare se încadrează în procentul general de instabilitate fără a se putea face o apreciere procentuală a tuturor factorilor.
Expertiza din 2006 menționează că declanșarea alunecării a apărut în principal exfiltrațiilor de apă din conducta de aducțiune iar raportul de evaluare din 2007 relevă că alunecările terenului pe latura sud estică a carierei au fost favorizate de descarcarea la baza versantului prin excavațiile efectuate în anii
1970 - 1975 de IPE Z. precum și de construirea necorespunzătoare urmată de deteriorările ulterioare a conductei. Prin urmare concluzionează intimații alunecările au început din 1975 fenomenul de alunecare fiind determinat de factori complecși.
Cu privire la valoarea imobilului se arată că evacuarea s-a făcut de către experți fără a exista la dosar dovezi ale materialelor inglobate în construcție și în condițiile în care casa nu era finisată în exterior, gradul de finisarea este inferior.
Analizând apelul declarat Curtea reține următoarele:
Prin cererea introductivă de instanță apelanții în contradictoriu cu S. Cenacom S.A au solicitat instanței obligația pârâtei la plata despăgubirilor constând în avariile produse la imobilul proprietate - casă de locuit situat în Z. strada P. art.69, prejudiciu estimat la suma de 3,8 miliarde, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate s-a arătat că intimata își desfășoară activitatea în carierea denumită T. situată la baza dealului Orteleac și prin săpăturile executate privind exploatarea a determinat instabilitatea versantului afectând gospodăriile din zona printre care și imobilul proprietatea sa.
Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea acțiunii apelanților în considerarea că nu există un raport de cauzalitate între activitatea desfășurată prin exploatarea carierei de argilă și deteriorarea imobilului, a prejudiciului. În plus prin același demers intimata a formulat și o cerere de chemare în garanție a S. A. A. S.A susținând că s-a produs riscul asigurat și asumat prin contractul de asigurare încheiat.
La rândul său chemata în garanție a solicitat respingerea cererii susținând că riscurile asigurate potrivit contractului sunt valabile doar pentru perioada
2002-2006; contractul vizează preluarea răspunderii pentru riscuri viitoare și incerte iar la data încheierii contractului riscul privind alunecările de teren există.
Din conținutul rezumativ al susținerilor părților reiese că obiectul demersurilor inițiate îl constituie obligarea pârâtei intimata S. la plata despăgubirilor în temeiul răspunderii delictuale dat fiind degradările aduse imobilului proprietatea apelanților prin alunecările produse în uram activității intimatei prin excavații și implicit obligarea la plata a societății de asigurare ca și chemata în garanție în condițiile producerii riscului asigurat.
Cu privire la răspundere codul civil prin art.998 prevede că orice faptă a omului ce crează un prejudiciu obligă pe acela din a cărei greșeală s-a ocazionat a-l repara iar prin art. 999 C. se statuează că omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta dar și de acela ce a fost cauzat prin neglijența sau imprudența sa.
Același cod prin art.1000 mai prevede că suntem de asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligați a răspunde și de lucrurile ce sunt sub paza noastră.
Reiese din normele enunțate că răspunderea unei persoane poate fi angajată dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiții și anume: existența unui prejudiciu, faptă săvârșită cu intenție sau culpă/imprudență iar între faptă și prejudiciu să existe un raport de cauzalitate în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu.
Aceste condiții sunt întrunite în cauză. A., sub acest aspect trebuie precizat că în condițiile disputei cu privire la răspundere pentru lămurirea împrejurărilor producerii degradărilor aduse imobilului proprietatea apelanților a fost ordonată o expertiză mai exact o completare a obiectivelor în apel.
Prin expertiza ordonatată expertul a concluzionat că deplasările de teren sunt cauzate pe de o parte de situarea construcției pe folia de alunecare produse prin alunecare de adâncime de mare extindere datorată excavației din cariera și pe de altă parte datorită modificărilor caracteristicilor geotehnice locale, datorate modificărilor condițiilor climaterice;Tot astfel se concluzioneaza ca extinderea excavațiilor în direcția versantului nord al dealului Ortelec ar putea declanșa noi alunecări de teren care implicit ar afecta imobilul apelanților; intervenția la conducta de apă a stopat exfiltrațiile care influențau negativ stabilitatea zonei si dat data fiind distanța de la fostul traseu la imobilul apelanților efectul asupra acestuia este destul de mic (neglijabil).Mai concluzioneaza insa expertul caintreaga zona a fost destabilizată din cauza exploatărilor efectuate de S.C, C. S.A, ca deteriorarea și responsabilitatea degradărilor imobilului este cauzată de factori externi 80% din care structura și caracteristicile terenului 20% acumulări apă 20% modificări de taluz (excavații carieră 40%) dar și de cauze interne lipsuri la dimensionarea structurii 20% (f.211 dosar apel).
Se poate constata din cele de mai sus că unul dintre factorii majori de agravare a instabilității a alunecărilor de teren o constituire prezența excavațiilor activate de la baza versantului din cariera, iar degradarea imobilului apelanților are ca și cauză principala deplasarea de teren produsă.
Cu alte cuvinte fapta constând în exploatările efectuate în carieră ce a produs degradări la imobilul apelanților exista producand alunecarea,aceasta este creată prin activitatea intimatei si a condus la deteriorarea imobilului deci la producerea prejudiciului (în proporție de 40% din procentul împrejurărilor externe reținute prin expertiză) iar între excavări /exploatare ,activitate ce a produs alunecări și prejudiciu /degradarea imobilului exista raport de cauzalitate .Dacă nu s-ar fi excavat nu s-ar fi produs alunecările ce au condus la degradarea imobilului apelanților în proporția menționată. Ca atare nu se poate reține susținerea că nu ar fi întrunite cerințele răspunderii invocate prin demersul introductiv. Legat de aceasta se susține de intimată că prejudiciul nu ar putea fi determinat și ca atare nefiind întrunite cumulativ cerințele nu se poate angaja răspunderea . Această susținere nu poate fi reținută deoarece prin expertiza ordonată în apel expertul a arătat proporția cauzelor si imprejurarilor ce au dus la deteriorarea imobilului reclamantilor iar raportul depus de camera notarilor la solicitarea instanței de apel a relevat valoarea pe mp. in zona a imobilelor. În aceste condiții raportat la valoarea practicata si retinuta prin expertiza camerei notarilor si proportia cauzei excavație/alunecări ce a generat degradarea prejudiciul poate fi determinat în proporția reținută în expertiză de 40% din totalul de 80% a cauzelor externe.
Se mai susține însă că determinarea nu s-ar putea face dat fiind și cauze interne produse prin lipsa de diligență a apelanților. Nici această susținere nu poate fi reținută ca motiv a neîntrunirii unei cerințe cerute în antrenarea răspunderii deoarece edificarea imobilului a fost făcută în condițiile obținerii unei autorizații, autoritățile neimpunând nicio cerință de avizare, studiu s.a. Prin urmare in conditile neimpuneri unei cerinte nu se poate imputa apelanților atitudinea autoritatilor în sensul evocat de intimați ci eventual de cauzele interne ce au condus la degradare se va ține seama la proporția în stabilirea acoperirii prejudiciului.
Așadar față de cele rezultate din acte și de dispozițiile normelor mai sus enunțate susținerile apelanților cu privire la obligarea societății intimate S. C.
S.A la plata despăgubirilor sunt întemeiate și vor fi admise. În acest context prejudiciul urmează a fi determinat prin raportare așa cum s-a mai arătat la proporția de 40% din producerea cauzelor externe și valoarea din expertiză comunicată de camera noratilor respectiv acestaridicându-se la suma de 229.240 lei.
Cât privește cererea de chemare în garanție se reține că între intimata S. C. S.A și S. de A. în decursul anilor 2002 - 2006 au fost încheiate contracte de asigurare. P. polițelor acceptate părțile printre clauzele speciale au convenit a fi acoperite și riscurile de alunecare de teren - dacă survine ca urmare a lucrărilor efectuate de asigurat (în speță intimata S. C. S.). Ori în cauză prin expertiza ordonată s-a concluzionat că lucrările de excavații au determinat alunecări și acestea au dus la degradarea imobilelor aflate în vecinătatea versantului. Ca atare revine asiguratorului în condițiile contractului și a dispozițiilor art.969 C. obligația corelativă asumată de a achita despăgubirile produse prin evenimentulasigurat .Se sustine insa de societatea de asigurari ca riscul asigurat exista si prin urmare nu se impune a fi obligata la despagubire, prin contract asigurandu- se doar riscuri viitoare. Aceasta sustinere nu poate fi primita deoarece in perioada asigurata au existat exploatarii efectuate de SC C. ce au condus la destabilizarea zonei. Așadar față de cele arătate susținerile S. C. S.A cu privire la chemarea în garanție se vădesc întemeiate și urmează a fi admise.
Prin urmare față de cele arătate în baza art.296 C.pr.civ. Curtea va admite apelul și va modifica hotărârea conform dispozitivului.
T. în temeiul art.274 C.pr.civ. va obliga pârâta S. C. S.A la plata cheltuielilor parțiale în sumă de 9006,74 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite apelul declarat de Ț. G. și Ț. L. împotriva sentinței civile nr. 4717 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., pe care o schimbă în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamanți împotriva S. C. SA. Obligă pârâta să plătească reclamanților suma de 229.240 lei, despăgubiri.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de S. C. SA împotriva SC A. A. SA și obligă chemata în garanție la plata în favoarea SC C. SA, a sumei de
229.240 lei.
Obligă pârâta intimată SC C. SA la plata, în favoarea reclamanților apelanți, a sumei de 9.006,74 lei cheltuieli de judecată parțiale la fond și în apel.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
GREFIER
M. H.
F. T.
D. C.
Red.F.T./S.M.D.
4 ex./(...)
| ← Decizia comercială nr. 90/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 338/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
