Decizia comercială nr. 234/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR.234/2011
Ședința ta de 24 ianuarie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. I. I.
JUDECĂTOR : A. C. JUDECĂTOR : M. S.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC MIA S. SRL împotriva sentinței civile nr.6570 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Comercial C., în contradictoriu cu intimații OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI PRIN O. R. C. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ și D. G. A F. P. - C., având ca obiect dizolvare societate (registrul comerțului).
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat F. P. T. pentru recurentă, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 19,5 lei și timbru judiciar in valoare de 0,45 lei .
S-a făcut cauzei, reprezentanta recurentei arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art. 237 din L. nr.31/1990 coroborat cu art.3 pct.3 C.pr.civ și constatând că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond. Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, casarea în întregime a sentinței atacate și reținând cauza spre rejudecare respingerea cererii introductive, pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute oral în fața instanței, fără cheltuieli de judecată. În susținere se arată că recurenta a depus o declarație pe proprie răspundere de inactivitate pentru anul 2008 atât la O. R. C. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ cât și la A. F. P. și prin urmare sancțiunea dizolvării nu se impune în prezenta cauză. C U R T E A : Prin sentința comercială nr. 11.553 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Comercial C. a admis cererea formulată de reclamantul OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI prin O. R. C. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ și a dispus dizolvarea pârâtei S. MIA S. S. Instanța a mai reținut că nedepunerea situațiilor financiare pentru anul 2008 justifică admiterea acțiunii reclamantului raportat la dispozițiile art. 237 lit. b din L. nr. 31/1990 . Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs pârâta S. MIA S. S. solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, dispunând respingerea cererii de dizolvare a societății întrucât a rămas fără obiect. Recursul a fost motivat prin invocarea împrejurării că s-a depus o declarație pe proprie răspundere de inactivitate pentru anul 2008 care a fost înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Cluj sub nr. 120403/(...). O declarație similară de inactivitate a fost depusă și la A. F. P. a orașului H. înregistrată sub nr. 91/(...). Prin urmare, cererea introductivă a rămas fără obiect, iar sancțiunea dizolvării nu se impune, fiind nejustificată în raport cu situația concretă. În argumentare, pârâta a învederat că prin însăși dispozițiile art. 237 din L. nr. 31/1990, republică, se prevede facultatea, iar nu obligativitatea pentru instanță de a dispune dizolvare, iar câtă vreme a făcut dovada depunerii situațiilor financiare aferente anului 2008, dizolvarea nu-și mai găsește rostul, efectul sancționator pierzându-și fundamentul. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-aapreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente. Reclamantul a solicitat instanței ca în temeiul disp. art. 237 alin. 1 lit. a și b și art. 237 alin. 2 din L. nr. 31/1990, să dispună dizolvarea pârâtei pentru nedepunerea în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale a situațiilor financiare anuale la O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj. Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că din evidențele registrului comerțului rezultă că această societate nu a depus situațiile financiare anuale aferente anului 2008 fiind astfel incidente dispozițiile art. 237 alin. 1 lit. b din L. nr. 31/1990 republicată.. Dispozițiile art. 237 din L. nr. 31/1990 statuează că la cererea oricărei persoane interesate, precum si a O. N. al R. C., tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazurile în care societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni; societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la O. R. C. societatea și-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplinește condițiile referitoare la sediul social sau administratorii societății au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reședința cunoscuta, societatea nu și-a completat capitalul social, în condițiile legii. Interpretarea dispozițiilor legale enunțate relevă că dizolvarea remediu a societății comerciale, urmare a intervenției terților în viața socială, cu ignorarea voinței sociale trebuie să fie pronunțată de instanța investită de persoana care justifică un interes doar în ipoteza în care lipsește manifestarea voinței societare . Interesul dizolvării sancțiunea poate fi justificat doar în ipoteza în care împrejurările pentru care legiuitorul a înțeles să îndrituiască terții să solicite dizolvarea se perpetuează. Manifestarea voinței sociale prin îndeplinirea obligației de a depune, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la O. R. C. de către societatea intimată ar fi reflectat voința acesteia de continuare a activității și de asigurare a standardelor de publicitate impuse, însă recurenta nu a procedat la depunerea înscrisurilor care să ateste manifestarea voinței sale sociale în acest sens. La cererea oricărei persoane interesate, precum si a O. N. al R. C., tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazurile în care: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni; b)societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului; c) societatea și-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplinește condițiile referitoare la sediul social sau asociații au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reședința cunoscută; d) societatea nu și-a completat capitalul social, în condițiile legii. Dispozițiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporară, anunțată organelor fiscale și înscrisă în registrul comerțului. Durata inactivității nu poate depăși 3 ani. Dispozițiile legale enunțate relevă că legiuitorul a instituit excepții de la regula menționată în alin. 1 al art. 237 din L. nr. 31/1990, respectiv a menționat împrejurarea că disp. alin. 1 lit. c nu sunt aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporară comunicată organelor fiscale și menționată în registrul comerțului, fără a excepta și situația prev. la disp. alin. 1 lit. b pentru ipoteza în care societatea a fost în inactivitate temporară. Așadar, legiuitorul nu a înțeles să excepteze de la îndeplinirea obligațiilor de întocmire și publicare a situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului pentru o ipoteza în care societatea comercială a fost în inactivitate temporară. O astfel de excepție de la obligativitatea întocmirii și publicării situațiilor financiare anuale sau lipsirea neîndeplinirii acestei obligații de efectele unei sancțiuni trebuia menționată expres, astfel cum s-a realizat pentru alte situații. Prevederile art. 79 din O.U.G. nr. 92/2003 statuează că declarația fiscală se depune de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta. In cazul în care Codul fiscal nu prevede, Ministerul Finanțelor Publice va stabili termenul de depunere a declarației fiscale. Obligația de a depune declarația fiscală se menține și în cazurile în care: a) a fost efectuată plata obligației fiscale; b) obligația fiscală respectivă este scutită la plată, conform reglementarilor legale; c) organul fiscal a stabilit din oficiu baza de impunere și obligația fiscală; d) pentru obligația fiscală nu rezultă, în perioada de raportare, sume de plată, dar există obligația declarativă, conform legii. In caz de inactivitate temporară sau în cazul obligațiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit, organul fiscal competent poate aproba, la cererea contribuabilului, alte termene sau condiții de depunere a declarațiilor fiscale, în funcție de necesitățile administrării obligațiilor fiscale. Asupra termenelor și condițiilor va decide organul fiscal potrivit competentelor aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice. Textele legale enunțate anterior au relevat că inactivitatea temporară nu scutește persoana juridică de obligația de declarare și întocmire a documentelor fiscale, iar pentru ipoteza în care aceasta dorește să depună declarațiile la alte termene decât cele instituite, trebuie să adreseze o astfel de cerere organului fiscal, iar aceste termene trebuie încuviințate de cel îndreptățit. Instanța de fond în mod corect a apreciat că pârâta nu a îndeplinit obligația de depunere a situațiilor financiare aferente anului 2008, fiind incidente disp. art. 237 alin. 1 lit. b din L. nr. 31/1990 pe care prima instanță le-a interpretat în mod corect, astfel că nefiind în prezența vreunui motiv de recurs prev. de art. 304 C., Curtea va respinge recursul declarat de S. MIA S. S. N. împotriva sentinței comerciale nr. 6570 din 25 octombrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Comercial C., pe care o menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de S. MIA S. S. N. împotriva sentinței comerciale nr. 6.570 din 25 octombrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Comercial C., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, M. I. I. A. C. M. S. L. F. GREFIER, Red.M.I.I. Dact.H.C./2 ex./(...). Jud.fond: D.Hamciuc.
← Decizia comercială nr. 1557/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 1703/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
---|